Sportul Popular, decembrie 1952 (Anul 7, nr. 2155-2167)

1952-12-13 / nr. 2160

în ajutorul colectivelor sportive U*qia$i»l0 exemplul! î Mai sunt încă in ţară cen­­- tre unde activitatea desfă- 4 şurată pe linia complexului­­ sportiv G.M.A. în şcoli şi în î facultăţi este nesaîisfăcătoare 4 şi, in genere, aceste unităţi de­­ învăţătură nu au adus o con- 4 tribuţie prea importantă la­­ realizarea cifrelor de plan. 4 Cauza acestei defic­enţe stă în­­ faptul că nu pretutindeni au­­ fost găsite şi folosite cele mai­­ potrivite metode de muncă. î Pentru a veni în ajutorul pro- 4 fesorilor de educaţie fizică şi a activiştilor din colectivele­­­ sportive şcolare şi universitare ]' • — şi in genere a activiştilor care lucrează pe linia comple- 4 xului sportiv G.M.A. — publi­­­­căm mei jos o parte dintre me- 4 todele de muncă folosite de­­ două colective sportive fruntaşe­­ in activitatea G.M.A. şi anume: I liceul maghiar de băsli Mr. 2 I din Cluj şi Ştiința­ Inslit'.­.Ud 4 Medico-Farmaceutic din Timi­­­­şoara. Pe tovarăşul profesor Vasile Boldiş l-am întâlnit în micuţa în­căpere, pe care o are la dispoziţie colectivul sportiv al liceului ma­ghiar de băeţi Nr. 2 din Cluj. O încăpere micuţă, dar privind în jurul tău, la graf­­ele şi diplo­mele care sunt expuse, la cupole şi plachetele frumos orânduite, îţi dai lesne seama că de aci din această micuţă cameră au por­­mit mari şi lăudabile iniţiative, care traduse cu entuziasm în viaţă, au făcut din colectivul spor­tiv al şcolii un colectiv sportiv fruntaş. La sfârşitul anului şco­lar acest colectiv se putea mân­­ie dri cu 111 purtători de insignă şi 172 de aspiranţi. In anul a­­cesta, la o lună după începerea cursurilor, încă 11 elevi au deve­­­nit purtători de insignă, iar alţi 110 elevi aveau trecute câte cinci­­norme (din cele nouă norme im­puse de regulament pentru gra­­i­dul F.G.M.A.). Aceste mari succese obţinute de colectivul sportiv al liceului maghiar Nr. 2 din Cluj se datoresc metodelor de munca folosite, precum şi sprijinului pre­ţios primit de către colectivul sportiv din partea direcţiunii şco­lii şi a organizaţiei U.T.M. Comisia de pregătire şi exami­nare a colectivului sportiv este formată din şase elevi, cu toţii utemişti. Fiecare dintre aceştia are sarcini precise în cadrul co­misiei : secretar, instructor, res­ponsabil cu evidenţa, responsabil ,CU agitaţia şi propaganda etc.­­Dintre membrii comisiei s’au evi­denţiat în mod special pentru­­activitatea desfăşurată, utemiştii Szabó Alexandru din clasa X-a,­­Benkö Ludovic şi Welter Wilhelm din cl. XI-a De comun acord cu sfatul colec­tivului sportiv şi cu direcţiunea şcolii a fost fixată o zi pe săptă- Tânână — Joia — zi în care se des­făşoară numai activitatea din ca­­­­drul complexului sportiv G.M.A. Lucrul acesta a contribuit la o mai bună planificare a întregii­­ activităţi extra-şcolare a elevilor ■ şi a dat un puternic impuls acti­­­vîtăţ­i din cadrul complexului ‘G.M.A. Tot sfatul colectivului sportiv­­ împreună cu profesorul de educa­re fizică au hotărît ca nici un elev să nu poată activa în vreuna dintre secţiile colectivului sportiv, dacă nu are trecute cel puţin trei norme. Lucrul acesta a fost înţeles în mod just de elevii şcolii, dovadă stând faptul că, astăzi toţi membrii secţiilor pe ramură de sport sunt purtători de insignă. O altă metodă bună, folosită de acest colectiv sportiv, este orga­nizarea campionatelor de şcoală, în vederea trecerii normelor din cadrul complexului G.M.A. Astfel, nu demult s-a încheiat desfăşura­rea unui campionat de gimnastică. In cadrul acestui campionat cla­sele au pornit la întrecere pentru pregătirea şi prezentarea în con­curs a unui număr cât mai mare de aspiranţi. Au fost alcătuite echipe pe clasă, formate din câte 12—15 elevi. Concursul a fost popularizat pe scară largă, făcân­­du-se afişe cu echipele participan­te, iar clasele care au făcut cea mai largă mobilizare de aspiranţi F. G.M.A. (cl. V111 - a A) şi aspi­ranţi G.M.A. (cl. Xl-a A) au pri­mit diplome. O altă metodă de muncă, foarte potrivită, folosită de acest colec­tiv este popularizarea tuturor ele­vilor care devin purtători de in­signă. * Colectivul sportiv Ştiinţa-Insti­­tutul Medico-Farmaceutic din Ti­mişoara avea planificat pentru acest an 164 de purtători de in­signă. In momentul de faţă co­lectivul sportiv se poate mândri cu 215 purtători de insignă, care şi-au trecut normele în cursul a­­cestui an, şi urmează să prezinte la examenul de control încă 150 de studenţi. Succesele obţinute de acest colectiv se datoresc în pri­mul rând sprijinului efectiv primit din partea organizatei de partid şi a organizaţiei U.T.M. Apoi fap­tul că s-a reorganizat colectivul sportiv, constituindu-se un consi­liu format din tovarăşi cu dra­goste de muncă şi spirit de iniţia­tivă a făcut ca­ şi pe linia comple­xului sportiv G.M.A. să se simtă o serioasă îmbunătăţire a activi­tăţii. Comisia de pregătire şi exami­nare a alcătuit un grafic de an­trenamente şi concursuri, pe o pe­rioadă mai lungă de timp, grafic care a fost apoi defalcat pe săptă­mâni. La începutul fiecărei săptă­mâni, graficul de antrenamente şi concursuri pe săptămâna res­pectivă este înaintat şi organiza­ţiei U.T.M. care, pe baza datelor fixate, mobilizează studenţii la­ antrenamente şi concursuri. A fost amenajat un panou G. M.A. pe care sunt afişate grafi­cele de antrenamente şi con­cursuri. Un sprijin mare l-a primit şi îl primeşte colectivul sportiv din partea colectivului catedrei de educaţie fizică şi în primul rând din partea asistentului Gabriel Zugrăvescu. ★ Am arătat mai sus numai câ­teva metode de muncă ale colec­tivelor sportive respective, tocmai din dorinţa de a contribui în a­­cest fel la efectuarea unui preţios schimb de experienţă, la populari­zarea unor potrivite metode de muncă ce au dat rezultate dintre cel mai frumoase. imi iau angajamentul să lichidez manifestările vedetiste din comportarea mea“ . In articolul „Cupa Sfatului­­Popular al Capitalei a revenit ra­­tionului Gh. Gheorghiu-Dej”, apă­rut în ziarul ,,Sportul Popular” nr. 2149 din 20 Noembrie 1952,­­am fost criticat pentru atitudine ■nesănătoasă, înfumurată, vedetistă,­­de care am dat dovadă în intâlni­­­rea cu boxeurul D. Mutu. Critica ce mi a fost adusă în a­­■ cest articol este în întregime justă, Dintradevăr, în ultima vreme, în îînâlnirile de box pe care le-am sus­ţinut mi-am subapreciat adversarii ,şi am boxat lipsit total de seriozi­­­tate. Tovarăşii din secţia de box­­ ,a colectivului „Metalul 23 August” r ş­i în primul rând antrenorul meu, r­ov. Zamfir Popazu, m’au criticat ide mai multe ori pentru lipsa mea­­de seriozitate şi pentru comporta­rea mea vedetistă. Eu nu am luat însă în consideraţie aceste critici şi am continuat să merg mai de­parte pe acest drum nesănătos. Sunt un boxeur tânăr. De aceea, panta pe care am aliptecat este cu atât mai periculoasă. Consider cri­tica pe care mi-a făcut-o ziarul „Sportul Popular” drept un aju­tor preţios şi sunt convins că învă­ţămintele pe care le-am tras in ur­ma acestei critici îmi vor fi de mare folos in viitoarea mea activitate sportivă. îmi iau angajamentul să lichidez total aceste grave lipsuri din com­portarea mea, să devin un bui^ e­­xemplu pentru tineret in producţie şi in activitatea sportivă, să devin un adevărat sportiv de tip nou, un sportiv modest, serios, cu o com­portare tehnică și morală exem­plară. DINU EUGEN din secția de box a colectivului „Metalul 23 August"__ i Pag. 2-a Nr. 2160 Pe marginea analizei muncii de instruire sportiva desfăşurată in asociaţiile Spartac şi Locomotiva Obiectivele centrale ale mufieii de instruire sportivă în asociaţiile pentru cultură fizică şi sport sunt: complexul sportiv G.M.A., dezvol­tarea largă a diferitelor discipli­ne sportive şi a sportului de per­formanţă, creşterea şi folosirea continuă a cadrelor tehnice, pre­cum şi justa planificare şi evidenţa muncii de instruire sportivă. Felul în care au fost realizate aceste ob­ective de către asocia­­ţiile sportive Spartac şi Locomo­tiva, a reieşit cu prilejul şedinţei ce a avut loc de curând la­ Direc­ţia Instruirii Sportive din C.C.F.S. La această şedinţă au participat tovarăşi din consiliile centrale ale asociaţiilor sportive, preşedinţi ai colectivelor sportive fruntaşe din întreaga ţară, maeştri ai sportului (ca de ex. Dumitru Chiose şi Vasi­le Teodosiu) şi numeroşi sportivi fruntaşi din cele două asociaţii. Prin analiza activităţii sectoa­relor de instruire sportivă din a­­ceste două asociaţii, trebue să se înţeleagă analiza întregii munci de instruire sportivă desfăşurată în colectivele sportive respective, cunoscut fiind că o asociaţie spor­tivă înseamnă totalitatea colective­lor sportive şi nu numai consiliul central al asociaţiei, aşa cum gre­şit înţeleg unii act­­işti sportivi. ■fr Asociaţiile Spartac şi Locomoti­va au reuşit să obţină succese din cele mai însemnate, situându-se­­ printre asociaţiile fruntaşe în do­meniul muncii de instru­re sporti­vă. Astfel, asociaţia Spartac a obţinut în munca din domeniul complexului G.M.A. succese deo­­sebit de frumoase, existând pers­pective de realizare a sarciilor anuale de plan la capitolul purtă­tori de insignă G M.A. Asociaţia Spatac a realizat până la sfârşitul trimestrului III planul Ia purtă­tori de insignă G.M.A. în propor­ţie de 82,6 la sută, evidenţiindu-se colectivele din regiunea Stalin şi Regiunea Autonomă Magh­ară. Un progres simţitor faţă de anul tre­cut au înregistrat şi colectivele sportive ale asociaţiei Locomotiva, c­um ar fi de pildă colectivul Loco­motiva Griviţa Roşie şi Locomotiva P.T.T. din Capitală, L­ocomotiva Atelierele C.F.R Nicolina Iaşi şi colectivele­ din Oraşul Stalin şi Paşcani, care până la 7 Noembrie au depăşit sarcinile anuale de plan la purtători­i M.A. cu 10 la sută. Un ajutor preţios în obţinerea a­­cestor rezultate a fost fără îndo­ială folosirea unor metod­e care s’au dovedit a fi juste şi extrem de utile. Astfel, s’a trecut la for­marea unor centre de antrena­ment model, a căror experienţă a fost apoi extinsă în toată ţara, şi s’au organizat în drecer, între re­giuni şi între colectivele sportive. Deasemenea, au fost organizate concursuri speciale de trecerea normelor G.MA, asigurându-se totodată o largă mobilizare a as­­piranţ’lor la concursurile organi­zate în acest scop de comitetele C.F.S. sau de colectivele sportive. O deosebită atenţie a fost acor­dată de către cele două asociaţii dezvoltării sporturilor prevăzute în Hotărîrea dn 26 iunie 1949 pre­cum şi sportului de performanţă. Astfel, în cadrul asociaţiei Spartac numărul participanţilor la compe­tiţiile de massă a crescut faţă de anul trecut cu 88 la sută. Nu­meroşi aspiranţi şi purtători de in­signă G.M.A. au fost atraşi în activitatea unor secţii pe ramură de sport. O urmare a acestei ac­ţiuni a fost creşterea numărului sportivilor din secţiile respective. A crescut deasemeni şi numărul secţiilor sportive, cum ar fi de pildă cele de nataţie, schi, tir (la asociaţia Spartac) sau cele de atle­tism, şah, motociclism, fotbal şi rugbi (la asociaţia Locomotiva). Promovarea în campionatele cu caracter republican a unor echipe ca cele de polo pe apă, baschet şi tenis de câmp din cadrul asocia­ţiei Spartac, comportarea meritu­oasă în campionate a echipelor re­prezentative ale asociaţiilor Loco­motiva şi Spartac, existenţa în ambele asociaţii a unui mare nu­măr de sportivi fruntaşi, campioni ai R.P.R. şi maeştri ai sportului, sunt exemple care vorbesc în mod convingător despre calitatea mun­cii de ridicare a nivelului tehnic al sportivilor. O preocupare de seamă a existat la asociaţia Spartac, şi într-o oa­recare măsură la asociaţia Loco­motiva, pentru creşterea elemen­telor tinere şi pentru îndrumarea şi folosirea cadrelor tehnice în sco­pul dezvoltării muncii sportive. Pentru a asigura o activitate ştiin­ţifică şi continuă în domeniul muncii de instruire sportivă, sec­toarele de instruire sportivă ale asociaţiilor Spartac şi Locomotiva au trecut la planificarea temeinică a muncii secţiilor pe ramură de sport şi a muncii antrenorilor. Antrenorii au fost îndrumaţi să ţină permanent o evidenţă precisă a muncii desfăşurate şi a rezul­tatelor obţinute de fiecare sportiv în parte. Numai astfel a fost po­­sbilă urmărirea îndeplinirii pla­nului la capitolele: sportivi per­soane fizice, sportivi clashcic.îţi etc. Toate aceste rezultate şi întreaga cotitură care a intervenit în acti­vitatea celor două asociaţii se da­toresc în mare măsură faptului că activiştii acestor asociaţii au ştiut să folosească din plin condiţiile existente create de partid şi guvern pentru dezvoltarea culturii fizice şi a sportului din ţara noastră. Ei au studiat şi aplicat în viaţă ex­perienţa înaintată a sportului so­vietic, cointeresând totodată or­ganele sindicale în sprijinirea mun­cii sportive. Aşa cum a reeşit însă din co­referatele prezentate de tov. An­drei Săvescu şi Pavel­ Balkanu din Direcţia instruirii sportive din C.C.F.S, în munca de instruire sportivă a celor două asociaţii au existat şi mai există încă o serie de lipsuri care trebue grabnic înlăturate. Analizând situaţia colectivelor sportive ale asociaţiilor Spartac şi Locomotiva, se poate constata că la cele mai multe din aceste colective nu poate fi vorba despre o muncă de instruire, care ar trebui în mod normal să fie temei­nic organizată şi îndrumată de către consiliul colectivului sportiv prin responsabilul cu instruirea sportivă. O greşită orientare în muncă au avut sectoarele de instruire spor­tivă ale asociaţiilor Spartac şi Locomotiva. Ele şi-au îndreptat a­tenţia numai spre unele centre ale ţării, acolo unde li se părea că treaba ar merge mai uşor şi deci şi rezultatele s’ar obţine tot astfel. De pildă, asociaţia Spartac a ne­glijat unele colective sportive, cum ar fi cele din Ploeşti, Iaşi şi Timişoara, unde cu toate că munca pe linia complexului G.M.A. mer­gea slab, asociaţia nu a acordat sprijinul necesar. Aceeaşi lipsă s'a manifestat şi în munca asociaţiei Locomotiva, care s’a interesat tot atât de puţin de colectivele spor­tive cu activitatea mai slabă din regiunile Galaţi, Ploeşti şi Timi­şoara. Dar una din cele mai grave lipsuri manifestate în munca acti­viştilor sportivi din cele două aso­ciaţii, lipsă care trebue să dea a­­cestora mult de gândit, este auto­­mulţumirea care a pus stăpânire pe ei, auto­mulţumire privitoare la calitatea muncii de pregătire şi trecere a normelor G.M.A. Fiind rupţi de realităţile practice de pe teren, responsabilii sectoarelor de instruire sportivă, ca dealtfel şi ceilalţi membri ai consiliilor cen­trale ale asociaţiilor Spartac şi Locomotiva, nu privesc cu toată atenţia şi seriozitatea situaţia pre­gătirii aspiranţilor şi a îndeplinirii sarcinilor anuale de plan. Acest lucru ne arată deasemeni că res­ponsabililor sectoarelor de instruire sportivă le lipseşte simţul auto­critic. Ei au încercat dealtfel să pună în seama colectivelor sportive lipsurile existente. Analiza muncii de instruire spor­tivă în cele două asociaţii a con­stituit un prilej de preţioase în­văţăminte pentru toate asociaţiile sportive din ţara noastră. Aceste învăţăminte trebue desigur să fie aplicate cât mai curând la spe­cificul fiecărei asociaţii. O preocu­pare de seamă în activitatea de viitor a asociaţiilor noastre spor­tive trebue să fie întărirea muncii colectivelor sportive. Acestea tre­­bue ajutate şi îndrumate să desfăşoare o activitate cât mai largă, luând poziţie hotărîtă îm­potriva elementelor interesate să împingă activitatea sportivă într-o anumită direcţie. Complexul G.M.A. trebue să rămână cu adevărat pro­blema centrală a activităţii asocia­ţiilor sportive. Numai asigurându­­se o bună pregătire a aspiranţilor G.M.A. şi o continuitate în tre­cerea normelor, se va reuşi ca ac­­tivtatea secţiilor sportive să cu­noască o dezvoltare tot mai largă, să se îndeplinească cu succes sar­cinile anuale de plan la acest ca­­­pitol. Deasemenea, lichidarea cu hotărîre a atitudinilor de formai­­lism care s’au ivit în unele colec­­tive sportive, atitudini manifestate prin acordarea cu uşurinţă a nor­melor şi deci a insignelor G.M.A., va îmbunătăţi calitatea muncii. Formarea colectivelor obşteşti de muncă din cadre tehnice bine pre­gătite,­ va trebui să preocupe în­deaproape sectoarele de instruire sportivă din consiliile centrale ale asociaţiilor, cât şi pe cele din co­lectivele sportive. O deosebită a­­tenţie trebue acordată muncii de clasificare a sportivilor, deoarece încadrarea acestora in categoriile respective contribue în largă mă­sura la stimularea lor. Iată numai câteva din sarcinile importante pe care le au toţi acti­viştii din asociaţiile sportive şi care, odată îndeplinite, vor face ca activitatea de instruire sportivă şi în general întreaga mişcare de cultură fizică şi sport din ţara noastră să cunoască noi şi fru­moase realizări. Campionatele săteşti de schi şi şah pe anul 1953 La începutul noului an spor­­t­vii din satele patriei noastre vor trăi din nou clipele înălţă­toare şi pline de bucurie ale unui important eveniment spor­tiv: campionatul sătesc de schi pe anul 1953. Această compe­tiţie are menirea de a angrena în întrecerile ei pe toţi oamenii muncii de pe ogoare, dându-le în acelaş timp posibilitatea de a se pregăti pentru trecerea nor­melor G.M.A. de schi. Pe de altă parte campionatul sătesc de schi pe anul 1953 va cons­itui un minunat prilej de afirmare în această disciplină sportivă a noi elemente din rândurile ţă­rănimii muncitoare. Ca şi celei­­ntei competţii de massă, acest campionat are în desfăşurarea lui mai mul­e e­­tape. Primele concursuri vor fi organizate pe comune şi vor avea loc între 1-18 ianuarie. A­ceasta etapă este cea mai im­portantă, deoarece de reuşita ei depinde succesul mobilizato­­ric al campionatului sătesc de schi pe anul 1953. De aceea, se recomandă tuturor colectivelor sportive să eşti cărora le revine sarcina organizării primei etape să ducă o susţinută muncă de propagandă, în jurul concursu­rilor de schi, încât numărul participanţilor să fie cât mai mare. Etapa doua, pe centre de co­mună, se vor desfăşura între 19- 25 Ianuarie, iar întrecerile ra­ionale vor fi organizate in pe­rioada 27 Ianuarie—1 Februarie. Apoi, va urma etapa regională, care va avea loc în z­ia de 8 Februarie. In ziua de 8 Martie, cei mai buni schiori de la sate îşi vor disputa întâietatea la Poiana Stalin, cu prilejul fi­nalei campionatului sătesc de schi pe anul 1953 •­ Tot în primele zile ale lunii Ianuarie oamenii muncii de la sate se vor întrece într’o nouă competiţie sportivă : campio­natul raional sătesc de şah. Concursurile competiţiei se vor desfăşura în trei etape (comu­ne, centre de comune şi raioa­ne). Prima etapă începe la 8 Ianuarie şi durează până la 22 Februarie Etapa II se va ţine în 4 cen­tre din fiecare raion intre 1-8 Martie iar etapa III va avea loc în toate reşedinţele de raion în ziua de 15 Marte.SPORTUL POPULAR

Next