Sportul Popular, decembrie 1952 (Anul 7, nr. 2155-2167)

1952-12-23 / nr. 2164

Consideraţiuni tehnice asupra concursului de innot şi sărituri „Cupa Sportul Popular’’ Concursul de înnot şi sărituri „Cupa Sportul Popular“ organizat de ziarul „Sportul Popular“ în cin­stea zilei de 30 Decembrie, a în­semnat un mare succes, datorită performanţelor valoroase realizate de înnotătorii noştri fruntaşi, pre­cum şi numărului mare de partici­panţi. Pe primul plan se situează cele nouă recorduri R.P.R. realizate de înnotătorii Casei Centrale a Arma­tei, precum şi celelalte rezultate de valoare obţinute de unii innotă­­tori. Astfel, maestrul sportului Zoltán Hospodar, care a realizat două noi recorduri R.P.R. (200 m. liber: 2:17.8 şi 100 spate seniori: 1:13.2) a arătat o bună pregătire tehnică şi tactică. Hospodar înnoată craul pe piept într'un stil eficace pe dis­tanţe medii şi lungi. Ritmul lui este uniform şi aceasta se poate vedea din timpurile cronometrate pe lun­gimi de bazin, de exemplu la 200 m. liber: 20—23—23,0—24,8—23,4 —22,8 sec. Hospodar are o bună tehnică a respiraţiei, inspirând la nivelul apei, ceea ce ii asigură un echilibru perfect şi o poziţie bună pe apă. Intr'o coordonare deosebit de bună el foloseşte o bătae din pi­cioare eficace şi mişcări ritmice şi egale ale braţelor. Deasemeni, în craul pe spate co­ordonarea este bună, iar picioarele lucrează corect. Totuşi recordul pe care l-a realizat la 100 m. spate (1:13,2) va putea fi mult îmbună­­tăţit atunci când Hospodar îşi va schimba atacul braţelor, care a­­cum nu-i permite să înnoate în­­tr’un ritm mai rapid. O contribuţie la timpurile realizate o constitua buna tehnică a starturilor şi a în­toarcerilor. Deosebit de bine s-a prezentat în acest concurs juniorul Vladimir Marchiţiu care a realizat două noi recorduri R.P.R., la 100 m. bras 1:18.8 şi la 100 m. liber juniori 1:02.3, iar la 100 m. fluture a în­­notat 1:12.2, la 7 zecim. de secun­dă de recordul care îi aparţine (1:11.5) Marchiţiu înnoată fluture şi bras în stilul maestrului emerit al sportului sovietic Leonid Meş­­cov, respirând odată la 2 cicluri de mişcări, stil foarte potrivit pe dis­tanţa de 100 m. Marchiţiu are o bună poziţie a corpului pe apă, co­ordonează bine mişcările cu respi­raţia şi execută vâsliri eficace cu braţele. Pentru a realiza perfor­manţe şi mai bune este necesar ca Marchiţiu să-şi mărească propulsia picioarelor. Şi în craul pe piept re­zultatul obţinut este valoros, însă Marchiţiu are posibilităţi de a rea­liza timpuri şi mai bune prin co­rectarea defectelor de respiraţie şi prin găsirea unui ritm egal. Dea­semeni, este necesar ca să-şi îm­bunătăţească tehnica startului pen­­tru toate stilurile şi să întrebuin­ţeze întoarceri răsturnate la craul pe piept. Recordul la 200 m. bras (2:52.8) realizat de maestrul sportului Fe­lix Heitz se datoreşte unei munci perseverente şi conştiincioase. Heitz a avut o bună pregătire ge­nerală şi a folosit o tactică potri­vită, înnotând distanţa într'un ritm uniform. Totuşi, analizând timpu­rile intermediare (24,5—28,5—28,5 —29,5—31—30,8) se constată că Heitz are posibilităţi de a realiza un timp şi mai bun atunci când pe ultimele trei lungimi de bazin va reuşi să-şi impună viteza. Aceasta s-a văzut şi în proba de 100 m. bras, unde a înnotat 1:19.1, cu următoarele timpuri pe lungimi de bazin: 23,4—27,1 —28,6, unde nu şi-a menţinut viteza pe ultima lungime. Prin îmbunătăţirea tehnica în mişcarea braţelor Felix Heitz poate obţine performanţe şi mai valo­roase. Maestrul sportului Iosif Novac a reuşit cea mai bună performanţă a sa la 100 m. liber. El a înnotat 59,4 sec., la numai 2 zecimi de se­cundă de recordul R.P.R. Stilul lui se caracterizează prin forţă, prin­­tr'o bună folosire a picioarelor şi printr-o corectă poziţie în apă. Pen­tru a realiza performanţe superioa­re este necesar ca Novac să-şi îm­bunătăţească atacul braţelor (în spe­cial al braţului stâng) şi poziţia atacului la respiraţie. Deasemeni, cu o viteză mai mare în executa­rea startului va câştiga cu uşurinţă preţioase zecimi de secundă. In acest concurs Novac a reuşit în prima zi să preia de la Hospodar recordul la 100 m. spate (1:13.4), pe care Hospodar şi l-a reluat însă după 24 ore (1:13.2). Novac înnoată spate într-un stil defectuos şi nu ştie să execute întoarcerile. Dacă ar da atenţie corectării stilului şi ar învăţa întoarcerea, el are posi­bilitatea să coboare mult sub re­cordul probei. Bune rezultate au obţinut şi în­notătorii dinamovişti Ovidiu Iones­­cu şi Eugen Csordás. Astfel Ovidiu Ionescu prin tim­purile realizate la 400 m. liber (5:17.6) şi 100 m. fluture (1:16.8) se situează ca al doilea înnotător din ţară la aceste probe. El benefi­ciază de o bună plutire, care ii a­­sigură o poziţie favorabilă şi un eficace lucru al picioarelor. Tre­­bue să-şi îndrepte însă atenţia a­­supra dezvoltării forţei şi în spe­cial a forţei braţelor. Eugen Csordás a obţinut un timp la 100 m. spate, 1:15.3. Corectân­­du-şi poziţia in apă, ritmul mişcă­rilor şi atacul­ braţelor, Csordás va reuşi să-şi îmbunătăţească simţitor performanţele. înnotătorul Gh. Gociuban (Lo­comotiva) a reuşit să înnrorate 2:29.6 la 200 m. liber. Pentru a realiza performanţe mai bune este necesar ca el să-şi corecteze mişcarea bra­ţelor şi să mărească valoarea pro­pulsivă a mişcării picioarelor. După o pauză de multe luni, î­n­­notătorul Iosif Czimbalmos s-a a­­fiirmat ca al treilea înnotător la 200 m. liber (2:25.7) şi al­ patrulea înnotător din ţară la 100 m. liber (1:04.1). El prezintă un stil corect şi o foarte bună execuţie a Întoar­cerilor. Nu are însă rezistenţa şi forţa necesară pentru a obţine per­formanţe şi mai bune. In cursa de 100 m. sipate s-a re­marcat şi înnotătorul Gh. Enache (Constructorul) care cu 1:18.8 a ocupat locul 3. Datorită rezistenţei, Enache a parcurs distanţa într'un ritm egal şi într'un stil bun însă pentru 200 m. Pentru 100 m, este necesar să-şi corecteze poziţia cor­pului pentru a da posibilitate bra­ţelor şi picioarelor să lucreze mai puternic. In proba de 100 m. liber juniori, înnotătorul I. Rujinski (Dinamo) a venit pe primul loc cu­ timpul de 1:07.8. Desigur că Rujinski are po­sibilitatea să înnoate mult mai re­pede dacă pe lângă perfecţionarea tehnicii va ajunge să înnoate nein­­cordat. N. DUMITRESCU lector la I.C.F. I. FRANCU antrenor la C.C.A. ★ ---------------------­ Ovidiu Ionescu (Dinamo) a rea­lizat valoroase performante în probele de 100 m. fluture (1:16,8) și 400 m. liber (5:17,6) Olga Badea (C.C.A.) s-a remarcat In probele pentru stilurile liber si fluture Echipa Dinamo din Bacău, învingătoare în grupa de est, a cucerit dreptul de a juca anul vii­tor în Divizia B. Succesul acestei echipe este rezultatul muncii rodn­ice depuse in cursul unui an de activitate intensă. Dinamo Bacău nu a suferit nicio înfrângere in cam­pionatul regional, ocupând locul întâi cu un avans de 11 puncte asu­pra celei de a doua clasate. In campionatul de calificare pentru Divizia B, echipa din Bacău a în­trecut formaţiile Ştiinţa Câmpulung Moldovenesc, Locomotiva Galaţi şi — în finală — Metalul Brăila, cu care a jucat trei matchuri. Deasemeni, in Cupa R.P.R. Di­namo Bacău a avut o comportare foarte bună, calificându-se până în etapa optimilor de finală, după ce a eliminat echipe din Divizia B (Locomotiva Iași, Metalul Bucu­rești). Echipa Dinamo Bacău, con­dusă de It. major Vasile Naciu și antrenată de It. major M. Popescu, este alcătuită din jucătorii: Tr. Anghel, N. Magheţ, Em. Weber, P. Guran, St. B­răescu, Iacob Olaru, Fetru Dinu, Virgil Oprea, St. Coidum, D. Chiriță, N. Marin­escu, R. Zimba, I. Haimovici. După desfăşurarea campionatului de calificare pentru Divizia B (I) Campionatul de calificare pentru Divizia B la fotbal este o compe­tiţie de legătură menită să asigure o promovare cât mai justă din campionatele regionale în Divizia B. Campionatul reprezintă un ul­tim examen pentru echipele care au cucerit victoria în competiţiile regionale şi au câştigat, astfel, dreptul de a candida la un loc în Divizia B. Examenul acesta este foarte greu şi cere din partea e­­chipelor o pregătire foarte bună, omogenitate, rezistenţă şi mai ales voinţă şi calm. Anul acesta, campionatul de ca­lificare a fost disputat de 32 de e­­chipe, dintre care 28 campioane de regiuni (după vechea împărţire ad­ministrativă) şi 4 campioane de oraş (Timişoara, Galaţi, Bucureşti şi Oraşul Stalin). Jocurile s-au desfăşurat după sistemul tur-retur eliminatoriu, în patru grupe (sud, est, nord şi vest) a câte opt echipe. In mod normal ar fi trebuit să aibă loc 56 de întâlniri. Campionatul insă, a pretins 62 de jocuri, deci cu 6 mai mult. In patru cazuri a fost necesar al treilea joc pentru calificarea uneia din echipe: Şan­tierul Constanţa—Flacăra Târgo­­vişte, Flamura Roşie Turda—Spar­­tac Salonta, Locomotiva Craiova — Metalul FI. Roşie Arad şi Dinamo Bacău—Metalul Brăila. Un joc (Dinamo T. Măgurele—Dinamo Că­lăraşi) a fost anulat, echipa din Călăraşi fiind eliminată din com­petiţie, iar un altul (Metalul Hu­nedoara—Avântul Reghin) s-a re­­jucat. Primele întâlniri din cadrul cam­pionatului au avut loc la 12 Oc­tombrie, iar ultimele la 5 Decem­brie. Durata desfăşurării campiona­tului a fost prea mare faţă de nu­mărul de date necesare pentru con­sumarea celor 6 etape şi aceasta se datoreşte faptului că mai multe întâlniri au­­fost amânate. Faţă de campionatul de calificare desfăşurat anuili trecut, ediţia de a­­nul acesta s’a situat la un nivel tehnic mai bun. Majoritatea echi­pelor s’au prezentat cu formaţii va­loroase şi destul de bine pregătite. O dovadă o constitue rezultatele jocurilor care, în general, sunt destul de strânse, ceea ce arată şi nu at­­t fapt: apropierea ca valoare dintre echipe. Dealtfel, în general, echipele din campionatele orăşe­neşti, raionale şi regionale s’au a­­rătat în progres anul acesta, în comparaţie cu anul trecut. Succe­sele în Cupa R.P.R. ale unor echipe ca Avântul Topliţa, Dinamo Bacău, Metalul Hunedoara etc., sunt eloc­vente în această privinţă. Cele patru echipe care au câş­tigat finalele pe grupe: Şantierul Constanţa (sud), Dinamo Bacău (est), Metalul Reşiţa (vest) şi A­­vântul Reghin (nord), au dovedit prin jocul prestat că merită să joace anul viitor în Divizia B. Şantierul Constanţa are o echipă omogenă, disciplinată, cu o bună pregătire tehnică. Printr’o mun­că de instruire mai atentă poate avea o bună comportare în Divizia B. Avântul Reghin de ase­­menea, are jucători pregătiţi teh­­niceşte care practică un fotbal clar şi bine organizat, cu o justă orien­tare tactică. Metalul Reşiţa, echipă masivă, joacă tehnic şi ştie să in­siste în joc în momentele decisive. In sfârşit, Dinamo Bacău are o formaţie bine închegată, cu sufi­cientă pregătire de bază. Toate patru însă­, au nevoie de complec­­tări în loturile lor de jucători, fie pentru a asigura un nivel apropiat ca valoare şi pregătire între jucă­tori, fie pentru a contribui la Înti­nerirea cadrelor. La acelaş nivel cu echipele de mai sus s-au situat şi câţiva dintre fina­lişti, de pildă Locomotiva Craiova, Metalul Brăila şi Metalul Hunedoara. Dintre celelalte echipe s-au evidenţiat Dinamo T. Măgu­rele, Spartac Giurgiu, Avântul Sebeş, Locomotiva Galaţi, FI. Roşie Turda şi Locomotiva Paş­cani. Toate acestea, ca şi altele eliminate din primul tur, au echipe, care menţinute în formaţiile de a­­nul acesta—acolo unde se poate — şi supuse unui program de antre­nament metodic, pot lupta am­l vii­tor cu şanse la promovarea In Di­vizia B. Arbitrajul în această competiţie a fost, în general, satisfăcător. Co­misia centrală de fotbal prin sub­­comisiil­­e sale, s’a străduit să asi­gure condiţiunile cele mai bune de desfăşurare. In consecinţă a luat măsuri să fie delegaţi cei mai buni arbitri. Astfel, multe jocuri au fost conduse de arbitri din lotul divi­zionar, iar la tuşe au fost delegaţi arbitri neutri. Şi trebue să arătăm, că în ciuda condiţiunilor în care s’au desfăşurat aceste jocuri (durităţi din partea echipelor, prea multă pasiune şi local­patriotism din partea conducă­torilor şi spectatorilor), arbitrii delegaţi s’au achitat conştiin­cios de sarcina lor. Au fost ar­bitraje bune (Schulder, Bölöni, Se­­gall etc.) care au ajutat la o des­făşurare cât mai normală a jocu­rilor. Ţinând seama de dificultă­ţile ridicate de un astfel de cam­­­pionat, considerăm că cei mai mulţi dintre arbitri au corespuns. Dealtfel, în multe cazuri ei au fost ajutaţi şi de comportarea dis­ciplinată a unor echipe ca: Loco­motiva Craiova, Şantierul Con­stanţa, Dinamo 8 Bucureşti, Avân­tul Reghin, FI. Roşie Turda, Me­talul Reşiţa etc. Au fost însă şi echipe care au lăsat de dorit din punct de vedere al disciplinei şi faptul este subliniat de numeroasele sancţiuni pe care a fost nevoită să le ia co­misia centrală de fotbal. In a­­ceasta privinţă este suficient să amintim de suspendarea pe câte trei ani a unor jucători de la Fla­căra Târgovişte şi Locomotiva Paşcani. Aceste sancţiuni, ca şi ce­lelalte aplicate în cursul campio­natului, au subliniat mari lipsuri în munca educativă a unor colec­tive. Acesta este unul din aspec­tele negative ale campionatului de calificare și el trebue să constitue acum, în această perioadă, obiectul unei analize speciale ale cărei con­cluzii să însemne intensificarea muncii educative în rândul mem­brilor colectivelor. Comitetele de Întreprinderi sau instituţii, care trebue să urmărească îndeaproape activitatea sportivă şi să exercite un control efectiv asupra modului cum îşi duc conducerile munca, au datoria să ajute colectivele şi în această privinţă. In munca educa­tivă cu sportivii, colectivele trebue să ceară şi sprijinul organizaţiilor U.T.M. O mare atenţie trebue acordată acţiunii de lămurire şi educare a membrilor colectivelor care for­mează cea mai mare parte din spectatori la jocuri. Combaterea locali -pa­tr­iot îs m ul­u­i și, mai ales, a elementelor dușmănoase strecurate in tribune, trebue să constitue o preocupare principală în activita­tea colectivelor. In felul acesta pot fi evitate multe manifestări nesănătoase ca acelea petrecute la unele jocuri (la Brăila, Bacău, Hunedoara). ★ ★ Intensă activitate de pregătire a sezonului de iarnă d­in regiunea Piteşti Cu cât se apropie mai mult se­zonul de iarnă, cu atât colectivele sportive şi sportivii din regiunea Piteşti depun eforturi mai mari pentru a se pregăti cât mai bine. Astfel, colectivul sportiv Progre­sul Piteşti se preocupă intens de deschiderea unui centru de antre­nament pentru schi şi bob. Acest centru de antrenament va funcţiona la Valea Mare sau la Mieroşi, puncte unde s-a şi deplasat o co­misie formată din cei mai buni in­structori in sporturile de iarnă, pentru a jalona o pârtie de schi şi una de bob. Colectivul sportiv Pro­gresul a luat deasemeni toate mă­surile şi pentru a amenaja cu sprijinul Sfatului Popular din Va­lea Mare — o cabană de adăpost cu o capacitate de 20—25 persoane. Dar munca de pregătire a sezo­nului de iarnă desfăşurată de a­­cest co­lectiv sportiv nu s-a oprit aci. Prin grija consiliului colecti­vului, echipamentul şi materialele necesare practicării sporturilor de iarnă a fost din vreme pregătit. În prezent, sportivii de la Progresul au la dispoziţia lor 20 de perechi de schiuri cu legături şi 15 perechi fără legături, precum şi 12 perechi bocanci de schi. La Slatina, colectivul spor­tiv Progresul, cu sprijinul Sfatului Popular, va amenaja un patinoar pe terenul sportiv „1 Mai“, pre­cum şi o pârtie de schi pe dealul Grădiştea. Una dintre cele mai bune baze sportive de iarnă din regiunea Pi­teşti este pârtia de bob de pe dea­lul Capela, unde s-au desfăşurat numeroase concursuri. In vederea sezonului, colectivul sportiv şcolă­resc S.M.T.C. din R. Vâlcea a re­­amenajat această pârtie, pe care peste puţină vreme se vor disputa frumoa­se întreceri de bob. Sunt însă şi colective sportive, în special cele din raioanele Cos­­teşti, Vedea, Găeşti şi Topoloveni, unde nu s-a făcut nimic în vede­rea pregătirii sezonului sportiv de iarnă. O lipsă în această privinţă o au şi comitetele raionale C.F.Si respective, care nu au fost preocu­pate să îndformeze şi să stimuleze activitatea acestor colective spor­tive. Situaţia din raioanele amintite mai sus, trebue grabnic îndrepta­tă, pentru ca in toată regiunea Pi­teşti, pregătirile pentru sezonul de iarnă să fie terminate la timp, în aşa fel încât atunci când vor în­cepe primele întreceri, miile de sportivi din această regiune să aibă asigurate cele mai bune con­diţii de practicare a diferitelor sporturi de iarnă GR. VARABIESCU, corespondent SPORTUL POPULAR Nr. 2164 Pag. 5-a

Next