Sportul Popular, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 2520-2537)
1954-11-01 / nr. 2520
PROIETAM din TOME ȚĂRILE, UNITI-VA 7 ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT RE PE U#GA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR M R. P. R. Luni 1 noiembrie 1954 ANUL X, nr. 2520 Să intensificăm activitatea şahistă în timpul iernii ii FIECARE zi, iarna îşi ves- *• teşte tot mai mult apropierea. La munte, aerul ei proaspăt a şi început să fie simţit. Va trece puţină vreme şi schiorii, hocheiştii, patinatorii, se vor avînta în întrecerile specifice anotimpului lor iubit. Cu toate că sezonul de iarnă oferă prilejul unei intense activităţi într-o serie întreagă de sporturi în şpreber, ca şi în discipline ce pot fi practicate în săli, totuşi, în totalitate, acest sezon este mai puţin bogat decit cel ai lunilor de vară. De aceea, este bine ca în această perioadă să completăm programul competiţional cu întreceri care, fără să necesite amenajări speciale, pot angrena un mare număr de tineri şi vîrstnici. Unul din aceste mijloace este şahul, sport care în ultimii ani cunoaşte în ţara noastră o popularitate mereu crescîndă. Şahul constituie disciplina sportivă specifică lunilor de iarnă. El poate fi practicat, în egală măsură, la oraşe şi sate, în cluburile uzinelor şi în căminele culturale, în şcoli, facultăţi, unităţi militare, gospodării agricole colective şi de stat, staţiuni de maşini şi tractoare. A organiza un concurs de şah este un lucru relativ uşor. Sunt suficiente cîteva jocuri de şah şi o sală cu mobilier adecvat. Colectivele cu jucători avansaţi mai au nevoie de ceasuri de control şi, eventual, de table de demonstraţii. Acest utilaj, destul de redus, trebuie totuşi procurat din vreme şi întreţinut cu grijă. Sălile de joc trebuiesc şi ele curat întreţinute, încălzite şi aerisite. Activitatea cea mai curentă dintr-un club de şah o constituie partidele cu caracter amical, mijloc eficace de antrenament şi studiu, dar şi o plăcuţă recreate în serile lungi de iarnă. Desigur însă, că şi in cele mai mici secţii de şah se poate trece cu curaj la organizarea de turnee. Este bine ca în asemenea concursuri să fie înscrişi jucători de forţe apropiate, pentru a da un aspect cit mai interesant luptei sportive. De asemenea, se recomandă ca numărul participanţilor să fie mai mare de 10, pentru ca întrecerile să conteze pentru clasificare. Un şahist cu cunoştinţe mai avansate va îndeplini funcţia de arbitru (fără a o avea şi pe aceea de participant), rezolvînd eventualele nedumeriri cu privire la regulament. Totodată, se recomandă participanţilor chiar şi celor neclasificaţi, să-şi noteze partidele. Este un bun mijloc de autocontrol, căci analiza p. „reior proprii ajută la eliminarea anumitor greşeli şi slăbiciuni, ridicînd forţa de joc. Se recomandă colectivelor care au ceasuri să programeze controlul de timp la 40 mutări (4 ore), cum se obişnuieşte la primele concursuri oficiale. In afară de concursurile de joc practic, interesante şi atrăgătoare sînt întrecerile de dezlegări. Se vor da spre rezolvare probleme şi studii în raport cu nivelul participanţilor, cronometrîndu-se timpul folosit de fiecare plntru găsirea, soluţiei, sau, mai simplu, notîndu-se numai ordinea de predare a rezolvărilor pe baza cărora se întocmeşteuşor un clasament. Asemenea concursuri pot fi organizate în cadrul unor consfătuiri, la care pot fi invitaţi şahişti de categorii superioare. Aceştia vor putea preda, cu acest prilej, lecţii teoretice sau vor ţine conferinţe de popularizare, menite să ridice nivelul tehnic al începătoriior. Vom face mai interesante aceste conferinţe însoţindu-le de demonstraţii de simultan, date de jucători cu practică în acest domeniu. O formă atractivă de popularizare a şahului o constituie concursurile fulger. Pentru început, mutările vor fi efectuate la comandă, la interval de 5 secunde.Cel care dictează poate folosi un metronom sau un ceas de mîniă spunind alternativ „alb”, „negru”. Colectivele care au ceasuri de control pot organiza concursuri fulger cu partide de cîte 10 minute. Asemenea concursuri trebuie arbitrate cu multă grijă. După cum se vede, activitatea șahistă din timpul iernii poate îmbrăca cele mai variate forme, de la partidele amicale şi pînă la studiul şi lectura în comun a cărţilor de specialitate. In organizarea cît mai bună a acestei activităţi sînt" chemaţi să-şi dea contribuţia jucători cu calificare înaltă, maeştri şi candidaţii de maestru. Ei trebuie să ajute în mod special colectivele săteşti, luînd parte la conferinţe şi demonstraţii atît de folositoare popularizării şahului. Trebuie să avem tot timpul în faţă exemplul şcolii şahiste sovietice, care a ajuns cea mai avansată din lume, tocmai prin răspîndirea în mase a artei şahiste. Asigurînd dezvoltarea de masă şahului nostru, vom contribui la ridicarea necontenită a cît mai multor jucători tineri şi talentaţi, rezervă de nădejde a actualilor fruntaşi în această disciplină sportivă. Felix Heiíz (C C.A.) m recorta al probei Ö3 100 in. bras Bazinul acoperit de la Fioreasca a găzduit ieri un nou concurs de retail, în cinstea zilei de 7 Noiembrie. In frintea rezumatelor se află recardat obtinuul de maestrul sportului Felix Hertz (C.C.A.). Inotînd distanța 100 m. bras, în timpiul de 1:16,2 Felix Hertz a stabili un nou record R.P.R. Vechimi record 1:16,3 aparţinea colegului său de club, maestrul sportului Vladimír Marchtyki. Iată care sunt timpurile intermediare realizate: 0,22 — 0,48,3 — 1:16,2. Uit rou record al ţării a fost înregistrat la capătul cursei 4 x 100 m. uber. Co.’i’jpcnicnta şttafetai de la Ştiinţa (Ghirvăsuţă, Kroner, Blajek, Marine sau) şi iau corectat propriul lor record cu 10 sec. 9/10, realizind timpul de 4:37,5, nou record de juniori categoria a II-a. Sosind pe pomul loc, ştafeta C.C.A. (I. Popa 1:04,2; Z. Hospodar 1:02,9; VI. Marchiţiu 1:01,1; I. Novac 1:00,8) a egalat recordul acestei probe: 4:09,0. 4 pagini 25 bani* Dinamo Bucureşti şi Locomotiva C.T.F.T., din nou campioane de cros ale R.P.R. Pe stadionul Tineretului din Capitală, s-au desfăşurat ieri dimineaţă întrecerile finale ale campionatului republican de cros pe echipe „Să întîmpinăm 7 Noiembrie“. După defilarea concurenţilor, tov. A. Siiberştein, vcepreşedinte al comisiei centrale de atletism, a rostit o scurtă cuvîntare în care a arătat importanţa acestei tradiţionale întreceri, organizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. In încheiere, tov. A. Siiberştein a urat succes tuturor participanţilor. întrecerile au început cu desfășurarea probei rezervată junioarelor, în care — după cîteva sute de metri de la plecare — conducerea a luat-o Ana Popa (S.M.T.C.F. Timișoara). Ultima parte a acestei curse a prilejuit o luptă extrem de indîrjită între reprezentantele colectivelor sportive Ştiinţa S.M.T.C.F. Timişoara, Rezervele de muncă şcoala 2 Metal şi Metalul Energia Bucureşti. Linia de sosire a fost trecuta, în ordine, de Ana Popa (S.M.T.C.F. Timişoara, Georgeta Mogoş (Metalul Energia), Ionescu Maria (Metalul Energia). Clasamentul pe echipe este următorul: Rezervele de muncă sc. 2 Metal (Elena Seceleanu, Ioana Tescan, Maria Spătaru, Victoria Şeitan). 34 pct.; 2. Ştiinţa S.M.T.C.F. Timişoara 35 pct.; 3. Metalul Energia Bucureşti 35 pct. La start au urmat apoi juniorii. Pentru ocuparea primului loc — individual — s-a dat o luptă dîrză între Ion Hîră (Metalul Roman) și Stan Rizescu (Locomotiva P.T.T.). Pe echipe, însă, victoria i-a revenit cu uşurinţă colectivului sportiv Metalul Roman a cărui echipă s-a prezentat cu mult mai bine pregătită. Rezultate: 1. Metalul Roman (Ion Hîră, Gavril Vicoveanu, M. Pancu, M. Dumitrescu) 53 pct.; 2. Flamura roşie Constanta 73 pct.; 3. Ştiinţa I.C.F. Buc.. 95 pct. In întrecerea senioarelor am putut admira felul excelent în care s-au prezentat, ca echipă, reprezentantele colectivului sportiv Locomotiva C.T.F.T. Deşi individual Maria Miclea (Ştiinţa I.C.F.) şi Maria Piştea (Voinţa Bucureşti) au fost animatoarele cursei, totuşi, lipsite de aportul celorlalte coechipiere, ele au trebuit să se mulţumească doar cu primele două locuri individuale. Rezultatele au fost următoarele: 1. Locomotiva C.T.F.T. campioană a R.P.R. (Florica Dumitru, Valeria Tălmăceanu, Lediţia Bardaş, Cleopatra Jurcă) 13 pct.; 2. Ştiinţa I.C.F. 23 pct.; 3. Flacăra Ploeşti 50 pct. Aşteptată cu mult interes, întrecerea seniorilor a prilejuit o luptă strînsă între echipele C.C.A. şi Dinamo. Ca şi în ceilalţi ani, victoria le-a revenit dinamoviştilor, care s-au prezentat la start cu o echipă mai omogenă. Individual, întrecerea a cîştigat-o N. Bunea (C.C.A.), care a făcut o cursă bună, alături de C. Grecescu (Dinamo) şi Dinu Cristea (Metalul). Este de subliniat felul excelent în care a concurat Dinu Cristea, care, se poate spune, a fost animatorul cursei. Aceasta însă nu scade cu nimic meritul învingătorului, care a dovedit cu această ocazie că este primul nostru specialist în cursale de cros. Rezultatele sîr.t: 1. Dinamo București — campioană R.P.R. (C. Grecescu, Victor Pop, V. Firea, Ion Bădici) 21 pct.; 2. C.C.A. (N. Bunea, E. Gyarmati, D. Tîlmaciu, C. Aioanei) 26 pct.; 3. Constructorul București 49 pct. A. CALIN Citeva clipe după ce s-a dat startul in proba rezervată seniorilor. Această cursă, a fost una dintre cele mai frumoase din cadrul finalelor campionatului republican de cros pe echipe ,„Să intimpinăm 7 Noiembrie", disputate ieri pe Stadionul Tineretului Dinamo Bucureşti a întrecut Diamo Fraga la rugbi A doua inblnire pe care au sustinut-o dinamoviştii praghezi in Capitala ţării noastre a lăsat o bună impresie, deşi au fost învinşi cu scorul de 14—3, şi deşi nu au mai făcut, în faţa echipei Dinamo Bucureşti, aceeaşi partidă pe care au reuşit-o cu cîteva zile în urmă în compania echipei noastre campioane. In majoritatea timpului praghezii au dat dovadă de multă combativitate şi calităţi fizice deosebite, care le-au permis uneori contra-atacuri periculoase, rămase însă fără rezultat. Oaspeţii au dovedit din nou că ştiu să se apere bine placind şi culcind baloanele la timp, că sunt decişi in acţiunile individuale, că practică un bun joc colectiv, ceea ce le permite să desfăşoare un joc spectaculos, adeseori eficace. Oaspeţii au făcut însă o serie întreagă de greşeli care au dăunat acţiunilor lor ofensive şi le-au atras multe penalizări. De exemplu, obstrucţia la tuşe, jocul în ofsaid al jumătăţii la grămadă şi al liniei a 3-a, obstrucţii în acţiunile ofensive ale adversarilor sunt cîteva din greşelile comise de ei în jocul de ieri, greşeli de pe urma cărora bucureştenii au profitat şi au înscris şase puncte. Dinamo Bucureşti a făcut ieri un joc modest datorită dezechilibrului existent între Înaintare — care a jucat foarte bine, obţinînd majoritatea taloanelor la grămadă — şi linia de trei sferturi, care improvizată şi de data aceasta — a funcţionat prost, făcîndu-se vinovată de multe greşeli tehnice. Astfel, D. Ghiuzelea, a cărui eficacitate în postul de aripă este cunocută de toţi, a jucat ieri pînă în min. 60 în postul de centru, „încurcind“ majoritatea baroanelor pe care le-a avut. Greşit a procedat şi D. Ionescu, care nu a deschis in prima repriză linia de trei sferturi, căutind să intre prea mult pe lingă grămadă. Din momentul in care St. Chiondea a intrat în postul de centru iar Ghiuzelea a trecut aripă, bucureştenii au întreprins acţiuni dese şi periculoase cu acest compartiment. Iată, cîteva aspecte din desfășurarea întilnirii: in min. 10, bucureștenii deschid scorul printr-o lovitură de pedeapsă reuşită de D. Ionescu. Urmează apoi o perioadă de joc confuz, închis, practicat de ambele echipe. In min. 27 D. Ionescu ratează o lovitură de pedeapsă de la 30 metri. In min. 36 bucureştenii au ocazia să urce scorul, dar Ghiuzelea este placat în ultimă instanţă. Un minut mai târziu luric Face o cursă spectaculoasă, pasează lui Lucaci, care, nedecis, ratează. In ultimele minute ale reprizei la gazdele presează, dar nu reuşesc să înscrie. In min. 43 şi 45 tot Lucaci este acela care ratează două ocazii clare. Peste puţin timp Szilaghi bate o minge in terenul oaspeţilor, aceştia se încurcă, D. Ionescu culege balonul şi înscrie la centru. Tot ei transformă şi ridică scorul la 8—0. Patru minute mai tîrziu, Barbu, care urmărea un balon, este ob- structionat, iar arbitrul acordă lo-vitură de pedeapsă, pe care tot D. Ionescu o transformă: 11-0 pentru Dinamo București. In min. 20, Plechaty reuşeşte un dropgol, reducînd handicapul la 11-3. Ultimele puncte ale Thulmrii sunt înscrise de Luric, în urma unei încercări reuşite şi astfel Intîlnirea ia sfîrşit cu scorul de 14-3 pentru Dinamo Bucureşti. L OPRESCU, o Fază din meciul Dinamo Bucureşti—Dinamo Fraga: P. Iordăchescu a primit balonul de la Sebe şi încearcă să „intre", dar Plechaty şi Stranak, atenji, vor opri atacul bucureștenilor.