Sportul Popular, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 2520-2537)
1954-11-22 / nr. 2532
Fiecare sportiv un schior CND mantia de zăpadă acoperă dealuri şi cimpii, iar vîntul rece şi termometrele vestesc şi ele sosirea iernii, o animaţie deosebită domneşte în parcurile şi în împrejurimile Moscovei. Vin aici mii şi mii de oameni pentru a petrece plăcut orele de odihnă, fie alunecînd pe oglinda de gheaţă, fie pornind în iureş pe pirtii de zăpadă, în întreceri de schi. Printre cei care străbat întinsurile de nea pot fi întilniţi, nu rareori, sportivi de frunte, pe care spectatorii i-au admirat în întreceri care nu au nici un fel de afinităţi cu sporturile de iarnă. Canotorii de pildă, jucătorii de tenis, scrimerii, atleţii, baschetbaliştii sau voleibaliştii apreciază mult schiul, consacrîndu-i în cursul iernii numeroase ore din timpul lor liber. Astfel, echipajul de canotaj de 8 + 1 al asociaţiei Aripile Sovietelor, care a ciştigat locul I la celebra regată de la Henley şi a cucerit titlul de campion al Europei, este alcătuit din sportivi care cunosc bine „tainele“ schiului. Schiul este prieten bun al atleţilor Mihail Krivonosov, Vladimir Kuţ, Galina Zîbina şi atîţia alţii care, practicînd acest sport complimentar, îşi menţin permanent pregătirea fizică dar, totodată, se recreează în mod activ după un bogat sezon de activitate competiţională. Pentru sportivii care sunt specializaţi în discipline de vară practicarea schiului nu este contraindicată ci dimpotrivă recomandată. Mai mult chiar, este o datorie pentru fiecare sportiv să cunoască sistemele de alunecare pe schi, în aşa fel încît să se poată avînta chiar şi pe o pantă mai abruptă, pe o pîrlie mai dificilă. Practicat în aer liber, în atmosfera ozonificată a munţilor, într-o veritabilă baie de raze ultraviolete (atunci cînd sportivul porneşte de cu dimineaţă la drum) schiul reprezintă un mijloc important de întărire a sănătăţii, de oielire a trupului. Mişcările şi respiraţia ritmică pe care le necesită acest sport contribuie la mărirea capacităţii pulmonare. Schiul este necesar mai cu seamă acelora care, prin specificul sportului practicat, supun la mai mic efort segmentul inferior al corpului (canotaj, tenis de masă, tenis, scrimă, etc). In afară de plimbări pe schi, aceşti sportivi pot efectua şi probe alpine, coborîre, slalom, etc. De o bună reputaţie, ca sport complimentar, se bucură schiul şi printre atleţi. Campioana şi recordmana noastră în cursa de 800 m, maestra sportului Edith Treibal este cunoscută şi ca o schioară fruntaşă. Din acest exemplu se poate vedea cit de favorabilă este practicarea schiului chiar şi pentru atleţii de performanţă. Săritorii şi sprinterii se vor abţine de la probele alpine, insistînd mai mult asupra crosurilor şi plimbărilor pe schi. Aceasta pentru a nu-şi periclita gleznele, supuse şi aşa unui efort serios în probele lor de specialitate. Insutuiidu-şi alunecarea pe schiuri, sportivii au prilejul să-şi petreacă îrntr-un mod plăcut orele lor de odihnă din cursul iernii. Studiul mersului pe schi va începe fireşte cu elementele cele mai simple. Ele pot fi însuşite în cîteva lecţii, de preferinţă colective. De asemenea este bine ca plimbările și crasurile pe schi să fie făcute în colectiv, în pădure, în împrejurimile orașului. La început se vor alege trasee mai simple, urmînd ca ulterior, să se pornească pe altele mai dificile, în raport cu nivelul d de pregătire a sportivilor. Elementele mai complicate ale schiului pot fi însuşite la munte in numeroasele tabere care iau fiinţă în fiecare an şi în care activează instructori şi antrenori pricepuţi. Pentru sportivii care au avut o activitate competiţională intensă în cursul verii, realizarea odihnei şi relaxării nervoase este absolut necesară. Practicarea schiului contribuie la obţinerea acestei relaxări a sistemului nervos central. In perioada de odihnă sportivii vor efectua numai plimbări pe schi, nerecontabdîndu-se organizarea de concursuri (chiar şi cu titlu de distracţie), deoarece competiţia crează o stare de concentrare nervoasă, indiferent de caracterul ei. Experienţa sportului sovietic ne furnizează nenumărate date privitoare la utilitatea practicării schiului. Este o datorie a sportivilor noştri să nu neglijeze acest mijloc important de oferire, de îmbunătăţire a pregătirii fizice în timpul lunilor de iarnă. S-a văzut că sportivii care nu-şi întrerup activitatea atunci cînd din punct de vedere calendaristic sezonul disciplinei lor de specialitate a luat sfîrşit, obţin în anul următor performanţe şi rezultate tehnice superioare, intră repede în cea mai bună formă, sunt feriţi de fluctuaţii. Printre sporturile complimentare schiul ocupă un loc de frunte. 11 recomandă ca atare complexul de mişcări care pune în activitate întregul sistem muscular al corpului, influenţa binefăcătoare asupra organelor interne şi efectul odihnitor ce-l are asupra sistemului nervos central decorul pitorereu care se desfăşoară. Lozinca „Fiecare sportiv un schior“ trebuie să fie transpusă în fapte prin străduinţa tuturor sportivilor noştri. ------------------- Turneul de calificare pentru categoria A la rugbi Ieri dimineață s-a desfășurat pe stadionul Locomotiva P.T.T. primul meci din cadrul barajului care urmează să desemneze a 10-a echipă ce va activa în cadrul campionatului republican — categoria A — în anul 1955, dintre Metalul Bucureşti (a doua clasată în campionatul categoriei B, seria II) şi Constructorul Oraşul Stain (clasată pe locul 8 în campionatul categoriei A). Deşi întâlnirea a fost dârz disputată, ambele echipe au practicatun joc confuz de o slabă factură tehnică și tactică. Urmărind rezultatul, atît Metalul Bucureşti cit şi Constructorul Oraşul Stalin, s-au mulumit să presteze tm joc închis — pe înaintare — deşi cele citeva acţiuni ale liniilor de trei sferturi au fost fcurite periculoase. In acest fel, nota idle spectaculozitate a acestei întilniri a fost aproape în întregime ratată. Singurele faze interesante şi totodată eficace, au fost cele cîteva acţiuni personale ale centrului Iliescu (Metalul Bucureşi ) şi ale fundaşului Petre Gheorghe (Constructorul Oraşul Stalin). Rezultatul acestei întilniri a fost 3-3 (0-3). Scorul a fost descins în prima repriză printr-o încercare reuşită de Andruţă (Constructorul Oraşul Stalin) iar egalarea a survenit în repriza a doua printr-o lovitură de pedeapsă reuşită de Toma Moldoveanu. In deschiderea acestei întîlniri a avut loc, un meci între juniorii Locomotivei P.T.T. și Progresul F.B. Ultimii au învins cu scorul de 3-0. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT OF PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAI AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL X Nr. 2552 ★ Luni 22 noiembrie 1954 * 4 pagini 25 bani In numărul de azis , Dinamo București a cistigat campionatul republican de atletism , pe echipe. (pag- 2-a) • Echipa Casei Centrale a Armatei a ciştigat campionatul republican de haltere. (pag. 2-a) • De pe terenurile de fotbal. (pag. 3-a) • Campionatul de baschet la categoria A. (pag. 4-a) • Bălăriei, Ciocutea și Seimeanu învingători în prima rundă a campionatului de șah al R.P.R. (pag. 4-a) • Campionatele mondiale de tir. (pag. 4-a) ŞTIRI DIN ŢARA • La marginea oraşului Brăila se construieşte un hipodrom. In momentul de faţă a fost terminată pista de alergări, lungă de 1200 m, a fost reparat şi văruit gardul de piatră, iar vechea clădire a grajdurilor a fost renovată, amenajîndu-se opt boxe individuale. (V. Stoiu corespondent). • Sportivii din colectivul Metalul Călan muncesc plinii de însufleţire pentru a pune in funcţie o nouă bază sportivă. In prezent au loc ultimele lucrări la popicăria cu două piste. Se munceşte cu mult elan la amenajarea patinoarului colectivului. (F. Krolacsek, corespondent). Colectivul sportiv Locomotiva din Craiova a organizat concursuri populare de triatlon, pentru trecerea normelor G.M.A. La depoul de locomotive, peste 60 de tineri şi vîrstnici au trecut aceste probe. S-au evidenţiat utemiştii //. Teodorescu, mecanic, Aurel Sterie, lăcătuş şi Axente Sutcu, sudor. H. Teodorescu a realizat la suita de metri timpul de 12,6 iar Sutcu a aruncat grenada 59 m. (C. Motoc, corespondent). • Colectivul sportiv Constructorul Tg. Mureş a organizat o serie de concursuri sportive la fotbal, ciclism şi şah. Acest colectiv duce o rodnică activitate pe linie G.M.A., depăşind angajamentele luate. In vederea sezonului sportiv de iarnă, întregul material a fost reparat sau reînoit. Din resurse locale au fost confecţionate legături speciale pentru schiuri de fond. (J. Păuş, corespondent) . • La Orăştie, sportivii aşteaptă cu nerăbdare începerea sezonului sportiv de iarnă. La şcoala medie agricolă a fost amenajată o scilă de gimnastică, în care se juca volei. De asemenea, vor fi instalate panouri pentru baschet. Peste puţin timp va fi gata şi sala pentru concursurile de şah şi tepis de masa. Un alt colectiv sportiv care se pre-4 găteşte cu sîrguinţă, este cel de la şcoala profesională chimică. Tinerii au reparat toate soldurile existente în magazie. (C. Balogh, coresp). • In raionul Făgăraş, angajamentele pe linie Q.M.A. au fost in-1 depliinite şi depăşite. In cadrul acestei munci s-au evidenţiat colectivul Recolta Cerhaia (instructor Adalbert Miklos), colectivul sportiv al şcolii medii (instructorV. Sica), (C. Fronte, corespondent). C. C. A. şi Progresul Tg. Mureş, campioane de handbal ale R. P. R. pe anul 1954 Ieri au luat sfîrşit cele două mari competiţii interne pe anul 1954 ale handbalului nostru: campionatul republican masculin şi campionatul republican feminin. Cele două echipe campioane ale ţării pe anul 1954 sînt Casa Centrală a Armatei, la băieţi şi Progresul Tg. Mureş la fete. PROGRESUL TG. MUREŞ — PROGRESUL ORAŞUL STALIN 3-2 (1-0, 2-2) Finala campionatului republican, întîlnirea dintre Progresul Tg. .Mureş şi Progresul Oraşul Stalin a constituit unul dintre cele mai frumoase meciuri de handbal feminin ale anului. Ambele formaţii au luptat cu multă dîrzenie pentru victorie şi au prestat, totodata, in ciuda terenului nefavorabil, un joc dinamic şi spectaculos. Victoria a revenit pe merit echipei din Tg. Mureş, dar numai după o luptă epuizantă, prelungită cu încă două reprize a cite 10 minute, deoarece după limita normală de timp scorul era egal. Progresul Tg. Mureş a atacat puternic încă din primele minute. De altfel, mureşencele au dominat mai mult în prima parte a întîlnirii şi au terminat, la pauză, în avantaj cu un gol (marcat de Sofia Barna). In această repriză, Progresul Oraşul Stalin a ratat două aruncări de la 13 m. După pauză, jocul este mai echilibrat. Progresul Oraşul Stalin egalează prin Ana Balint, dar mureşencele iau din nou conducerea prin Ileana Naghi (din 13 m.) Echipa din Oraşul Stalin domină, Maria Scheib înscrie, şi meciul se termină cu 2-2. Conform regulamentului se dispută prelungiri şi, după o serie de acţiuni alternative, Maria Popa înscrie golul care aduce victoria echipei din Tg. Mureş, cu 3-2 (1-0, 2-2). In mod special s-au remarcat Aurelia Sălăgeanu şi Elisabeta István de la învingătoare. Arbitrul Ioana Dumitru a condus formaţiile: PROGRESUL TG. MUREŞ: Irina Naghi, Mana Dorstal, Elisabeta István, Eva Solimoşi, Aurelia Sălăgeanu, Iulia Neamţu, Maria Popa, Clotilda Cont, Sofia Bajra, Maria Oprea, Ileana Naghi. PROGR. ORAŞUL STALIN: A na Stark, Inge Kluísch, Itiliana Teutsch, Hilde Theiss, Aneliese Elsen, Ana Beci, Maria ib, Anemarie Bosch, Mora Windt, luliana Vasile (Anelise Roth), Ana Bálint. • Pentru locurile 3-4 s-au întîlnit Ştiinţa Timişoara şi Ştiinţa I.C.F. Bucureşti. Studentele timişorene au ciştigat cu 2-1 (1-0). Au marcat: Lucia Dobre şi M. Tufan, respectiv Ilona Jianu. • Iată rezultatele meciurilor din ultima etapă a campionatului masculin. RECOLTA VARIAS — DINAMO ORAȘUL STALIN 4-10 (3-6) Au marcat: Schmidt O. (3), Pahan (3), Balaş (2), Schmidt H. şi Donca pentru Dinamo Oraşul Stalin şi Wolkman şi Jung pentru Recolta ŞTIINŢA CLUJ - FLAMURA ROŞIE JIMBOLIA 0-11 (0-7) Au înscris: Kaiser (4), Vraniar (4) şi Wegeman (3). C.C.A. — METALUL TIMIŞOARA 4-3 (2-1) Jocul a fost foarte viu disputat şi nu a lipsit mult ca C.C.A. să sufereprima sa infrîngere. Timişorenii au condus spre sfîrşitul jocului cu 3-2. Superioritatea în pregătirea fizică a echipei bucureştene şi a spus însă cuvîntul. Au marcat: Sauer (2), Meilert şi Wagner din 13 m. pentru CC.A., respectiv Walzer, Puşcaş şi Ortman pentru Metalul Timişoara. Foarte slab arbitrajul lui Cirligeanul. Printre numeroasele sale greşeli, semnalăm acordarea complet nejustificată a loviturii de la 13 m, din care a înscris Wagner. ŞTIINŢA TIMIŞOARA - FLAMURA ROŞIE CISNADIE 8-4 (5-2) Au marcat: Zavadski (4), Judan (2), Vlad şi Mărgineanu pentru Ştiinţa şi Kapp (2), Marcu şi Mantsch pentru Flamura Roşie. METALUL REŞIŢA — ŞTIINŢA IAŞI 5-3 (2-2) VOINŢA SIBIU — ŞTIINŢA I. C. F. 4-2 (2-1) Meciul s-a disputat pe un teren desfundat şi pe un timp friguros. Cei peste 1000 de spectatori au putut asista la un joc dus într-un* ritm viu de ambele echipe, nevoita din cauza terenului noroios să înlăture aproape cu totul driblingu rile şi să încerce mai des poarta. Pentru Voinţa au înscris Otto (2), Heike şi Wagner, iar pentru Şti- inţa I.C.F.: Schuster şi Almăjan. DINAMO BUCUREŞTI — FLANCARA PLOEŞTI 2-5 (2-4)• 5 Au marcat: Schwab şi Tischler I pentru Dinamo şi Stavarache, Vulescu, Tischler H, Cîvnpeanu ş£ Stoenescu pentru Flacăra Ploeşti. m Clasamentul final al campionatului republican masculin d® handbal este următorul: 26 25 1 0 284:125 51 26 20 1 5 260:154 41 26 18 1 7 228:153 37 26 13 3 10 195:167 29 26 12 4 10 200:186 28 26 12 3 11 221:203 27 26 12 0 14 186:189 24 26 9 6 11 182:186 24 26 12 0 14 161:177 24 26 II 1 14 178:21 23 26 11 1 14 167:202 23 26 8 4 14 173:198 20 26 3 2 21 148:238 8 26 2 1 23 97:288 5 1. C.C.A. 2. Dinamo Oraşul Stalin 3. Flamura roşie Jimbolia 4. Voinţa Sibiu 5. Metalul Timişoara 6. Metalul Reşiţa 7. Ştiinţa Timişoara 8. Dinamo Bucureşti 9. Flacăra Ploeşti 10. Ştiinţa Iaşi 11. Ştiinţa I.C.F. 12. Flamura roşie Cisnădie 13. Recolta Varias 14. Ştiinţa Cluj