Sportul Popular, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 2520-2537)

1954-11-22 / nr. 2532

Fiecare sportiv un schior C­­ND mantia de zăpadă acoperă dealuri şi cimpii, iar vîntul rece şi termometrele vestesc şi ele so­sirea iernii, o animaţie deosebită domneşte în parcurile şi în îm­prejurimile Moscovei. Vin aici mii şi mii de oameni pentru a petrece plăcut orele de odihnă, fie alune­­cînd pe oglinda de gheaţă, fie por­nind în iureş pe pirtii de zăpadă, în întreceri de schi. Printre cei care străbat întinsurile de nea pot fi întilniţi, nu rareori, sportivi de frunte, pe care spectatorii i-au admirat în întreceri care nu au nici un fel de afinităţi cu sportu­rile de iarnă. Canotorii de pildă, ju­cătorii de tenis, scrimerii, atleţii, baschetbaliştii sau voleibaliştii a­­preciază mult schiul, consacrîn­­du-i în cursul iernii numeroase ore din timpul lor liber. Astfel, echipajul de canotaj de 8 + 1 al asociaţiei Aripile Sovietelor, care a ciştigat locul I la celebra regată de la Henley şi a cucerit titlul de campion al Europei, este alcătuit din sportivi care cunosc bine „tai­nele“ schiului. Schiul este prieten bun al atleţilor Mihail Krivonosov, Vladimir Kuţ, Galina Zîbina şi atîţia alţii care, practicînd acest sport complimentar, îşi menţin per­manent pregătirea fizică dar, tot­odată, se recreează în mod activ după un bogat sezon de activitate competiţională. Pentru sportivii care sunt spe­cializaţi în discipline de vară prac­ticarea schiului nu este contrain­dicată ci dimpotrivă recomandată. Mai mult chiar, este o datorie pentru fiecare sportiv să cunoască sistemele de alunecare pe schi, în aşa fel încît să se poată avînta chiar şi pe o pantă mai abruptă, pe o pîrlie mai dificilă. Practicat în aer liber, în atmos­fera ozonificată a munţilor, într-o veritabilă baie de raze ultraviolete (atunci cînd sportivul porneşte de cu dimineaţă la drum) schiul re­prezintă un mijloc important de întărire a sănătăţii, de oielire a trupului. Mişcările şi respiraţia rit­mică pe care le necesită acest sport contribuie la mărirea capaci­tăţii pulmonare. Schiul este necesar mai cu sea­mă acelora care, prin specificul sportului practicat, supun la mai mic efort segmentul inferior al corpului (canotaj, tenis de masă, tenis, scrimă, etc). In afară de plimbări pe schi, aceşti sportivi pot efectua şi probe alpine, cobo­­rîre, slalom, etc. De o bună reputaţie, ca sport complimentar­, se bucură schiul şi printre atleţi. Campioana şi record­mana noastră în cursa de 800 m­, maestra sportului Edith Treibal este cunoscută şi ca o schioară fruntaşă. Din acest exemplu se poate vedea cit de favorabilă este practicarea schiului chiar şi pentru atleţii de performanţă. Săritorii şi sprinterii se vor abţine de la probele alpine, insistînd mai mult asupra crosurilor şi plimbărilor pe schi. Aceasta pentru a nu-şi pe­riclita gleznele, supuse şi aşa unui efort serios în probele lor de specialitate. Insutuiidu-şi alunecarea pe schi­uri, sportivii au prilejul să-şi pe­treacă îrntr-un mod plăcut orele lor de odihnă din cursul iernii. Studiul mersului pe schi va începe fireşte cu elementele cele mai sim­ple. Ele pot fi însuşite în cîteva lecţii, de preferinţă colective. De asemenea este bine ca plimbările și crasurile pe schi să fie făcute în colectiv, în pădure, în împrejurimile orașului. La început se vor alege trasee mai simple, urmînd ca ul­­terior, să se pornească pe altele mai dificile, în raport cu nivelul d de pregătire a sportivilor. Elementele mai complicate ale schiului pot fi însuşite la munte in numeroasele tabere care iau fiinţă în fiecare an şi în care activează instructori şi antrenori pricepuţi. Pe­ntru sportivii care au avut o activitate competiţională intensă în cursul verii, realizarea odihnei şi relaxării nervoase este absolut necesară. Practicarea schiului con­tribuie la obţinerea acestei relaxări a sistemului nervos central. In pe­rioada de odihnă sportivii vor e­­fectua numai plimbări pe schi, ne­­recontab­dîndu-se organizarea de concursuri (chiar şi cu titlu de distracţie), deoarece competiţia crează o stare de concentrare ner­voasă, indiferent de caracterul ei. Experienţa sportului sovietic ne furnizează nenumărate date pri­vitoare la utilitatea practicării schiului. Este o datorie a sportivi­lor noştri să nu neglijeze acest mijloc important de oferire, de îmbunătăţire a pregătirii fizice în timpul lunilor de iarnă. S-a văzut că sportivii care nu-şi întrerup ac­tivitatea atunci cînd din punct de vedere calendaristic sezonul disci­plinei lor de specialitate a luat sfîrşit, obţin în anul următor per­formanţe şi rezultate tehnice su­perioare, intră repede în cea mai bună formă, sunt feriţi de fluctu­aţii. Printre sporturile complimen­tare schiul ocupă un loc de frun­te. 11 recomandă ca atare comple­xul de mişcări care pune în acti­vitate întregul sistem muscular al corpului, influenţa binefăcătoare a­­supra organelor interne şi efectul odihnitor ce-l are asupra sis­tem­ului nervos central decorul pitorere­­u care se desfăşoară. Lozinca „Fieca­re sportiv un schior“ trebuie să fie transpusă în fapte prin străduinţa tuturor sportivilor noştri. -------------------­ Turneul de calificare pentru categoria A la rugbi Ieri dimineață s-a desfășurat pe stadionul Locomotiva P.T.T. primul meci din­ cadrul barajului care ur­mează să desemneze a 10-a echi­pă ce va activa în cadrul campio­natului republican — categoria A — în anul 1955, dintre Metalul Bucureşti (a doua clasată în cam­pionatul categoriei B, seria II­) şi Constructorul Oraşul Stain (cla­sată pe locul 8 î­n campionatul ca­tegoriei A). Deşi întâlnirea a fost dârz disputată, ambele echipe au practicat­­un joc confuz de o slabă factură tehnică și tactică. Urmă­rind rezultatul, atît Metalul Bucu­reşti cit şi Constructorul Oraşul Stalin, s-au mul­um­it să presteze tm joc închis — pe înaintare — deşi cele cite­va acţiuni ale liniilor de trei sferturi au fost fcurite peri­culoase. In acest fel, nota idle spec­­taculozitate a acestei întilniri a fost aproape în­ întregime ratată. Sin­gurele faze interesante şi totodată eficace, au fost cele cîteva acţiuni personale ale centrului Iliescu (Me­talul Bucureşi ) şi ale fundaşului Petre Gheorghe (Constructorul Oraşul Stalin). Rezultatul acestei întilniri a fost 3-3 (0-3). Scorul a fost descins în prima repriză printr-o încercare reuşită de Andruţă (Constructorul Oraşul Stalin) iar egalarea a sur­­venit în repriza a doua printr-o lo­vitură de pedeapsă reuşită de Tom­a Moldovean­u­. In deschiderea acestei întî­l­niri a avut loc, un meci între juniorii Lo­­comotivei P.T.T. și Progresul F.B. Ultimii au învins cu scorul de 3-0. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT OF PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAI AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL X Nr. 2552 ★ Luni 22 noiembrie 1954 * 4 pagini 25 bani In numărul de azis , Dinamo București a cistigat campionatul republican de atletism , pe echipe. (pag- 2-a) • Echipa Casei Centrale a Armatei a ciştigat campionatul republican de haltere. (pag. 2-a) • De pe terenurile de fotbal. (pag. 3-a) • Campionatul de baschet la categoria A. (pag. 4-a) • Bălăriei, Ciocu­tea și Seimeanu învingători în prima rundă a cam­pionatului de șah al R.P.R. (pag. 4-a) • Campionatele mondiale de tir. (pag. 4-a) ŞTIRI DIN ŢARA • La marginea oraşului Brăila se construieşte un hipodrom. In mo­mentul de faţă a fost terminată pista de alergări, lungă de 1200 m, a fost reparat şi văruit gardul de piatră, iar vechea clădire a grajdu­rilor a fost renovată, amenajîndu-se opt boxe individuale. (V. Stoiu co­respondent). • Sportivii din colectivul Metalul Călan muncesc plinii de însufleţire pentru a pune in funcţie o nouă ba­ză sportivă. In prezent au loc ul­timele lucrări la popicăria cu două piste. Se munceşte cu mult elan la amenajarea patinoarului colectivu­lui. (F. Krolacsek, corespondent).­­ Colectivul sportiv Locomotiva din Craiova a organizat concursuri populare de triatlon, pentru trece­rea normelor G.M.A. La depoul de locomotive, peste 60 de tineri şi vîrstnici au trecut aceste probe. S-au evidenţiat utemişt­ii //. Teodo­­rescu, mecanic, Aurel Sterie, lăcătuş şi Axente Sutcu, sudor. H. Teodo­­rescu a realizat la suita de metri timpul de 12,6 iar Sutcu a aruncat grenada 59 m. (C. Motoc, corespon­dent). • Colectivul sportiv Constructorul Tg. Mureş a organizat o serie de concursuri sportive la fotbal, ciclism şi şah. Acest colectiv duce o rod­nică activitate pe linie G.M.A., de­păşind angajamentele luate. In ve­derea sezonului sportiv de iarnă, întregul material a fost reparat sau reînoit. Din resurse locale au fost confecţionate legături speciale pen­tru schiuri de fond. (J. Păuş, co­respondent) . • La Orăştie, sportivii aşteaptă cu nerăbdare începerea sezonului sportiv de iarnă. La şcoala medie agricolă a fost amenajată o sc­ilă de gimnastică, în care se juca volei. De asemenea, vor fi instalate panouri pentru baschet. Peste puţin timp va fi gata şi sala pentru con­cursurile de şah şi tepis de masa. Un alt colectiv sportiv care se pre-4 găteşte cu sîrgu­inţă, este cel de la şcoala profesională chimică. Tinerii au reparat toate soldurile existente în magazie. (C. Balogh, coresp). • In raionul Făgăraş, angaja­mentele pe linie Q.M.A. au fost in-1 depliinite şi depăşite. In cadrul a­­cestei munci s-au evidenţiat co­­lectivul Recolta Cerhaia (instructor Adalbert Miklos), colectivul spor­tiv al şcolii medii (instructor­­V. Sica), (C. Fronte, corespondent). C. C. A. şi Progresul Tg. Mureş, campioane de handbal ale R. P. R. pe anul 1954 Ieri au luat sfîrşit cele două mari competiţii interne pe anul 1954 ale handbalului nostru: campionatul republican mascu­lin şi campionatul republican feminin. Cele două echipe cam­pioane ale ţării pe anul 1954 sînt Casa Centrală a Armatei, la băieţi şi Progresul Tg. Mu­reş la fete. PROGRESUL TG. MUREŞ — PROGRESUL ORAŞUL STALIN 3-2 (1-0, 2-2) Finala campionatului re­publi­­­­can, întîlnirea dintre Progresul­­ Tg. .Mureş şi Progresul Oraşul Stalin a constituit unul dintre cele mai frumoase meciuri de handbal feminin ale anului. Ambele forma­ţii au luptat cu multă dîrzenie pentru victorie şi au prestat, tot­­­­odata, in ciuda terenului nefavo­rabil, un joc dinamic şi spectacu­los. Victoria a revenit pe merit­­ echipei din Tg. Mureş, dar numai după o luptă epuizantă, prelun­­gită cu încă două reprize a cite 10 minute, deoarece după limita normală de timp scorul era egal. Progresul Tg. Mureş a atacat puternic încă din primele minute. De altfel, mureşencele au dominat mai mult în prima parte a întîl­­nirii şi au terminat, la pauză, în avantaj cu un gol (marcat de So­fia Barna). In această repriză, Progresul Oraşul Stalin a ratat două aruncări de la 13 m. După pauză, jocul este mai echilibrat. Progresul Oraşul Stalin egalează prin Ana Balint, dar mureşencele iau din nou conducerea prin Ileana Naghi (din 13 m.) Echipa din Oraşul Stalin domină, Maria Scheib înscrie, şi meciul se ter­mină cu 2-2. Conform regulamen­tului se dispută prelungiri şi, după o serie de acţiuni alternative, Ma­ria Popa înscrie golul care aduce victoria echipei din Tg. Mureş, cu 3-2 (1-0, 2-2). In mod special s-au remarcat Aurelia Sălăgeanu şi Elisabeta István de la învingătoare. Arbitrul Ioana Dumitru a con­dus formaţiile: PROGRESUL TG. MUREŞ: Irina Naghi, Mana Dorstal, Elisa­beta István, Eva Soli­moşi, Aurelia Sălăgeanu, Iulia Neamţu, Maria Popa, Clotilda Cont, Sofia Bajra, Maria Oprea, Ileana Naghi. PROGR. ORAŞUL STALIN: A na Stark, Inge Kluísch, Iti­­liana Teutsch, Hilde Theiss, Ane­­liese Elsen, Ana Beci, Maria ib, Anemarie Bosch, Mora Windt, luliana Vasile (Anelise Roth), Ana Bálint. • Pentru locurile 3-4 s-au întîl­­nit Ştiinţa Timişoara şi Ştiinţa I.C.F. Bucureşti. Studentele timi­­şorene au ciştigat cu 2-1 (1-0). Au marcat: Lucia Dobre şi M. Tu­fan, respectiv Ilona Jianu. • Iată rezultatele meciurilor din ultima etapă a campionatului mas­culin. RECOLTA VARIAS — DINAMO ORAȘUL STALIN 4-10 (3-6) Au marcat: Schmidt O. (3), Pa­­han (3), Balaş (2), Schmidt H. şi Donca pentru Dinamo Oraşul Stalin şi Wolk­man şi Jung pen­tru Recolta ŞTIINŢA CLUJ - FLAMURA ROŞIE JIMBOLIA 0-11 (0-7) Au înscris: Kaiser (4), Vraniar (4) şi Wegeman (3). C.C.A. — METALUL TIMIŞOARA 4-3 (2-1) Jocul a fost foarte viu disputat şi nu a lipsit mult ca C.C.A. să sufere­­prima sa infrîngere. Timi­şorenii au condus spre sfîrşitul jocului cu 3-2. Superioritatea în pregătirea fizică a echipei bucu­­reştene şi a spus însă cuvîntul. Au marcat: Sauer (2), Meilert şi Wagner din 13 m. pentru CC.A., respectiv Walzer, Puşcaş şi Ortm­an pentru Metalul Timi­şoara. Foarte slab arbitrajul lui Cirli­­geanul. Printre numeroasele sale greşeli, semnalăm acordarea com­plet nejustificată a loviturii de la­ 13 m, din care a înscris Wagner. ŞTIINŢA TIMIŞOARA - FLA­MURA ROŞIE CISNADIE 8-4 (5-2) Au marcat: Zavadski (4), Judan (2), Vlad şi Mărgineanu pentru Ştiinţa şi Kapp (2), Marcu şi Mantsch pentru Flamura Roşie. METALUL REŞIŢA — ŞTIINŢA­ IAŞI 5-3 (2-2) VOINŢA SIBIU —­ ŞTIINŢA I. C. F. 4-2 (2-1) Meciul s-a disputat pe un teren desfundat şi pe un timp friguros. Cei peste 1000 de spectatori au putut asista la un joc dus într-un* ritm viu de ambele echipe, nevoita din cauza terenului noroios să în­lăture aproape cu totul driblingu­ rile şi să încerce mai des poarta. Pentru Voinţa au înscris Otto (2)­, Heike­ şi Wagner, iar pentru Şti-­ inţa I.C.F.: Schuster şi Almăjan. DINAMO BUCUREŞTI — FLAN­CARA PLOEŞTI 2-5 (2-4)• 5 Au marcat: Schwab şi Tischler I pentru Dinamo şi Stavarache,­ Vulescu, Tischler H, Cîvnpeanu ş£ Stoenescu pentru Flacăra Ploeşti. m Clasamentul final al campio­natului republican masculin d® handbal este următorul: 26 25 1 0 284:125 51 26 20 1 5 260:154 41 26 18 1 7 228:153 37 26 13 3 10 195:167 29 26 12 4 10 200:186 28 26 12 3 11 221:203 27 26 12 0 14 186:189 24 26 9 6 11 182:186 24 26 12 0 14 161:177 24 26 II 1 14 178:21­ 23 26 11 1 14 167:202 23 26 8 4 14 173:198 20 26 3 2 21 148:238 8 26 2 1 23 97:288 5 1. C.C.A. 2. Dinamo Oraşul Stalin 3. Flamura roşie Jimbolia 4. Voinţa Sibiu 5. Metalul Timişoara 6. Metalul Reşiţa 7. Ştiinţa Timişoara 8. Dinamo Bucureşti 9. Flacăra Ploeşti 10. Ştiinţa Iaşi 11. Ştiinţa I.C.F. 12. Flamura roşie Cisnădie 13. Recolta Varias 14. Ştiinţa Cluj

Next