Sportul Popular, ianuarie 1955 (Anul 10, nr. 2552-2562)
1955-01-06 / nr. 2552
Despre o întîlnire între doi alpinişti, despre sculpturi şi picturi şi despre un vizitator venit dintr-un sat ardelenesc Intrind la Expoziţia anuală de stat a artelor plastice, Emilian Cristea a depus la garderobă un rucsac greu în care ducea mai multe ipitoane. S-a mirat, poate, garderobi era că omul acesta, putini și la trup, cu timpele încărunţite, cu privirea vie, a putut veni să viziteze exipoziţia purtind în spate o povară ca aceasta. Ce-i drept, cunoscutul alpinist îi plecase de acasă cu gîndul să facă popas în sălile înalte şi luminoase ale palatului Republicii, în faţa nenumăratelor picturi şi sculpturi, create în anul care a trecut, de cei mai valoroşi artişti plastici ai ţării noastre. El pornise, de fapt, să facă ultimele pregătiri pentru ascensiunea de iarnă, încă tăinuită, care îl va duce cine ştie unde, pe crestele înzăpezitei ale Făgăraşilor sau pe îndepărtatele culmi ale Rodnei. Cînd întâmplarea ni l-a scos în cale, rucsacul său, decolorat de soare şi ploi, îl încovoiase puţin sub greutatea pitoanelor şi a altor lucruri trebuincioase unei astfel de expediţii. Şi n-a fost greu să-l convingem să ne fie tovarăş de drum în sălile expoziţiei. Emilian Cristea, îndrăgostit de natură, omul pe retina căruia s-au perindat atitea minunate privelişti, n-a pregetat să vină să caute albastrul cerului pe care se zimţuiesc crestele de piatră ale munţilor, aurul cîmpiiilor sub soarele verii, învolburarea apelor sau poteca ce străbate poiana mărginită de brazi, pe pînzele pictorilor. împreună cu ei, am pornit la drum în lumea acestor frumuseţi. Şi mare i-a fost bucuria cînd, urcind scările de marmoră spre sălile de la etaj, l-a întîmpinat, acolo, la capătul lor, chiar întruchiparea lui modelată în gips. Nu era înfăţişat în statuie tovarăşul nostru de drum, ci un tînăr alpinist privind spre înălţimea de piatră pe care se pregăteşte să o înfrunte. Poartă cu el corzile lungi, pitoane asemănătoare cu cele aflate în rucsacul lăsat la garderobă şi un piolet, pentru care însă Emilian Cristea l-a mustrat pe sculptorul Tidor Servatiusz, deoarece i-a dat mai degrabă un aspect de tîrnăcop. Poate că, în clipa aceea, gîndurile lui Cristea s-au îndreptat spre unul din tinerii pe care el i-a învăţat tainele muntelui, i-a ajutat să devină cutezători, să aibă încredere în forţele proprii. Da, chiar aşa trebuie să fi fost, pentru că aceste calităţi, pe care vechiul alpinist le-a sădit în sufletul atitor tineri, te citeşti limpede în expresia, în mişcareastatuii lui T. Servatiusz. Fără incolană ar fi fost interesantă, în momentul acela, o întîlnre între omul care a modelat voinţi şi caractere de sportivi şi cel care a modelat în gips statuia tînărului alpinist. Tibor Servatiusz ar fi trăit marea lui bucurie de artist... Dar expoziţia anuală a artelor plastice cuprinde numeroase lucrări cu subiect sportiv. Ne-am oprit îndelung în faţa celor doi tineri care îşi dispută mingea de baschet. Acest gips realizat de Egon Lowith şi care poartă titlul „Joc tineresc” este plin de dinamism. Tînărul şi tînăra care se întrec pentru balon sunt redaţi într-o mişcare foarte corectă din punct de vedere sportiv şi-ţi atrag atenţia îndată ce te apropii de locul în care au fost plasaţi în expoziţie. Mai puţin izbutită în ceea ce priveşte tehnica sportivă ni s-a părut „Jucătoarea de tenis” a lui Constantin Schirliu. In schimb, pentru ochii unui neiniţiat în amănuntele tehnicii tenisului, statua aceasta este plăcută. Intr-o atitudine decorativă a conceput Mac Constantinescu sculptura sa intitulată „Canotoarea”. Ea reprezită o tînără sportivă ţinind la spate padela pe care o foloseşte în întrecerile nautice. Credem că sculptorul ar fi putut da o lucrare mai valoroasă alegînd ca temă o mişcare caracteristică acestui sport. Eugen Ciucă, un statornic prieten al sportului, este prezent şi de data aceasta cu două noi lucrări. Urna din ele („Campionul”) înfăţişează un înotător ţinînd într-o mină cia învingătorului, iar în cealaltă un buchet de Mori. Este o frumoasă realizare, plină de expresivitate, deoarece reuşeşte să redea nu numai statura armonioasă a celui ce face sport, dar şi bucuria sportivului biruitor intr-o mare întrecere. Cea de a doua lucrare expusă de Eugen Ciucă este un studiu reprezentînd un cap de sportivă. Un bust intitulat „Sportiv” prezintă sculptorul Oscar Han. Trebuie să mărturisim, însă, că noi nu i-am găsit trăsăturile care II caracterizează pe tînărul ce se îndeletniceşte şi cu sportul. Bătaia cu zăpada este mai mult joacă decit sport. Totuşi, nu ne putem reţine să nu menţionăm mişcarea firească şi plină de vioiciune pe care a reuşit să o imprime Ştefan Csorvassy în lucrarea sa „A venit iara”. Aeromodelismul, care se numără printre preocupările sportive ale multor pionieri, constituie tema sculpturii în lemn prezentată de Iosif Papp şi intitulată „Aeromodelism”. Un pionier priveşte cu încredere cerul pe care se va înălţa aeromodelul de viteză aflat deocamdată la picioarele sale. Optimismul care se degajă din expresia micului aeromodelist te face să nu te îndoieşti de succesul pe care îl va obţine modelul său. O mică statuetă a unui fotbalist care se pregăteşte să degajeze mingea expune tînărul sculptor Constantin Iordache. Tot în domenul sculpturii a abordat şi Florica Ioan o temă sportivă. Lucrarea sa reprezintă două jucătoare de handbal in luptă pentru minge. Cele două sportive au fost prinse într-o fază dinamică, dar oarecum asemănătoare celei prezentate de Egon Lowith in susamintita lucrare „Joc tineresc”. Printre picturi există, de asemenea, o serie de lucrări cu subiect sportiv. Pictorul ieşean Dan Hatmanu expune o lucrare care înfăţişează doi pionieri jucînd şah. Ne aflăm în faţa unui sfîrşit de partidă, după cum reiese nu numai din numărul pieselor aflate încă pe tabla de joc, dar şi din gestul unuia dintre ei care — pare-se — nu mai găseşte nici o posibilitate de a evita înfrîngerea. Cele două lucrări cu temă sportivă expuse de lutta Paliosch ne aduc înaintea ochilor un cap de sportivă (studiu) şi un grup de pioniere care se pregătesc pentru demonstraţia gimnastică prilejuită de sărbătorirea zilei de 1 Mai. Intr-una din „matinele” sale, pictorul Dimitrie Ştiubei a adus atmosfera Întrecerilor sportive tafăţişînd un concurs da staruri. Un interesant moment dimtr-o vînătoare a reuşit să redea pictorul Eugen Ispir în pînza sa intitulată „Lecţie de vînătoare”. Un bătrîn vînător a strins în jurul său mai mulţi tineri, cărora le explică în ce fel pot ajunge şi ei la măiestria lui în ochii pe care o dovedeşte din plin vînatul bogat aflat la picioarele sale. Orica iubitor al drumeţiei care va vedea tabloul „In cabană”, expus de Eva Cerbu, îşi va aminti de momentele plăcute petrecute în aceste locuri de popas spre drumuri de munte. Un alt popas, în mijlocul unei păduri, redă pe pînza sa Zoltán Kovács. Zeci de oameni, aduși de un camion pină în inima pădurii, petrec cu voioșie clipe de binemeritată odihnă la capătul unei săptămîni de muncă rodnică. Dar, ca să pleci în excursie, ai uneori nevoie şi de un îndemn, îndemnul unui prieten sau... al unui afiş. Un afiş da acest fel, care te cheamă în mijlocul naturii, expune colectivul Drako Ne îndreptam spre ieşire cu gîndul să căutăm în cartea expoziţiei impresiile cîtorva vizitatori,cînd — deodată — în spatele nostru un om spuse cu glasul plin de mulţumire: „No, fain a fost!” Era badea Şerdeanu, venit dintr-un sat de pe lingă Alba Iulia, ca să-şi vadă un fecior, profesor la Bucureşti şi care străbătuse, minundu-se, sălile pline de tablouri şi sculpturi. El n-a scris în cartea expoziţiei dar ne-a spus că va povesti acasă, în sat, despre toate cele pe care le-a văzut aici. După ce îşi răsuci vîrfuriile ţepoase ale mustăţilor, bătu palma cu noi şi plecă. Privindu-l cum se îndepărta, în hainele sale de alea albă,cu cuşma de miel negru şi ca suman înflorat, ne-am reamintit că mulţi oameni asemănători au fost înfăţişaţi de penelul pictăriilor şi dalta sculptorilor noştri. I. T. VORNICU S. BONIFACHI „Campionul“ de Eugen Ciucu „Jucătoare de tenis" de Constantin Schirliu „Pregătiri pentru 1 Mai" de lutta Paliosch „Canotoarea" de Mac ConstantinescuSPORTUL POPULAR Nr. 2551 Pag. 3-1