Sportul Popular, mai 1957 (Anul 12, nr. 3000-3015)

1957-05-07 / nr. 3002

O înaltă răsplată pe deplin meritată S­portivii, activiştii mişcării de cultură fizică, toţi iubitorii sportului din Uniunea Sovie­tică au primit cu un sentiment de mare bucurie Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. cu privire la conferirea de Or­dine şi Medalii unui grup de 697 sportivi, antrenori, profe­sori şi activişti sportivi pentru mari succese obţinute în dezvoltarea mişcării sportive de mase, în ridi­carea măiestriei sportivilor sovie­tici, in repurtarea de strălucite suc­cese în întrecerile internaţionale. Inaita preţuire pe care sfatul so­vietic a acordat-o sportivilor săi fruntaşi constituie fără îndoială re­­cunoaşterea marilor succese repure­tate în ultimii ani de mişcarea de cultură fizică, reprezintă imaginea clară a grijii permanente pe care partidul comunist şi guvernul so­vietic le acordă dezvoltării culturii fizice şi sportului în U.R.S.S. intr-adevăr, aceste succese sunt răsunătoare. In cei peste opt ani care au trecut de la istorica Hotă­­rire a Comitetului Central al P.C.U.S. din decembrie 1948, miş­carea sportivă de misă a făcut paşi uriaşi înainte angrenînd zeci de milioane de oameni ai muncii. Este suficient să arătam că în mo­mentul de faţă Uniunea Sovietică numără aproape 19.000.000 sportivi legitimaţi, adică de două ori şi ju­mătate mai mult decît în 1948. A crescut simţitor numărul sportivilor de la sate. In toate republicile unio­nale au luat fiinţă asociaţii sporti­ve colhoznice care includ peste 3.000.000 membri. A crescut uriaş volumul întrecerilor sportive. In competiţii sunt atrase mase largi de oameni ai muncii din uzine, fa­­brici, colhozuri, instituţii de Invă­­ţămînt. In ultimii doi ani numărul concurenţilor în diferite întreceri sportive a crescut de la 18 la 20 milioane participanţi. Concomitent cu dezvoltarea de masă a mişcării de cultură fizică — şi ca o urmare directă a acestui fenomen — creşte măiestria spor­tivilor sovietici. O strălucită de­monstraţie a acestei realităţi a con­­stituit-o Spartachiada popoarelor din U.R.S.S., etapă importantă pe calea dezvoltării viitoare a sportu­lui sovietic. Anul trecut, numai in perioada de pregătire şi de desfă­şurare a Spartachiadei, 1672 spor­tivi au îndeplinit normele de mae­stru al sportului. In momentul de faţă U.R.S.S. numără 9.000 mae­ştri şi maeştri emeriţi ai sportului. In aceeaşi perioadă (ultimii doi ani) sportivii sovietici au stabilit 584 recorduri unionale şi 192 re­corduri mondiale, astfel că acum rezultatele sportivilor sovietici ocu­pă mai bine de o treime din tabela celor mai bune performanţe mon­diale Din primele zile ale existenţei sale Statul Sovietic a acordat o a­­tenţie deosebită pregătirii specia­liştilor în domeniul culturii fizice, creării unei vaste reţele de insti­tuţii pentru invăţămint sportiv. La ora actuală există in Uniunea So­vietică 15 institute superioare de cultură fizică, 42 facultăţi de edu­caţie fizică, 32 şcoli medii tehnice şi 64 secţiuni de invăţămint spor­tiv pe lingă şcolile pedagogice. In domeniul culturii fizice activează zeci de mii de specialişti dintre care 50.000 au studii medii şi su­perioare. Principala caracteristică a sporti­vilor sovietici este modestia. Iată de ce înalta preţuire ce le-a fost a­­cordată acum va constitui un im­bold puternic pentru o muncă şi mai susţinută, pentru repurtarea de noi succese, spre slava patriei care Ie-a pus la dispoziţie condiţii mi­nunate de practicare şi dezvoltare a sportului. Printre sportivii sovietici cărora le-a fost conferit Ordinul Lenin sie numără şi marele maestru V. Smîslov. Pentru el acordarea înaltei distincţii a coincis cu o mare victorie sportivă: cucerirea titlului de campion mondial la șah. O PEPINIERA DE CADRE SPORTIVE.. In şcoala sportivă de tineret a asociaţiei sindicale „Aripile Sovie­telor“ se pregătesc în prezent 1270 de băieţi şi fete. Tinerii sportivi pot practica aici gimnastica spor­tivă, atletismul, boxul, gimnastica artistică, luptele libere şi clasice, canotajul academic, schiul şi multe alte discipline sportive. In total, In şcoala sportivă de tineret există 12 secţii care sunt conduse de profe­sori şi antrenori încercaţi. Intr-o convorbire cu un cores­pondent al Agenţiei TASS, direc­torul şcolii, Anatoli Nikolski, a spus: „In şcoala noastră sunt pri­miţi copii între 6 şi 18 ani. Toţi activează împărţiţi în grupe pe discipline sportive. Cursurile şcolii pot fi urmate fără a se plăti nici o taxă. Tinerii care au depăşit vir­ata de 18 ani continuă activitatea sportivă în secţiile asociaţiei „Ari­pile Sovietelor“ unde au la dispo­ziţie toate condiţiile pentru a-şi desăvirşi măiestria sportivă. Din rindurile elevilor şcolii spor­tive de tineret a asociaţiei „Aripile Sovietelor“ s-au ridicat numeroşi sportivi cunoscuţi atit în ţară cit şi peste hotare. Printre ei se află campionul olimpic de canotaj aca­demic Viaceslav Ivanov, precum şi mulţi campioni unionali, europeni şi mondiali’’. IURII VLASOV: I­uril Vlasov este un nume cu totul nou in sportul sovietic■ Cu doi ani In urmă nimeni nu au­zise despre el, pentru simplul mo­tiv că Vlasov făcea pe atunci pri­mii paşi In sport iar performan­ţele sale nu depăşeau (fireşte) ni­velul începătorilor. Şi totuşi, an­trenorul S. Bagdasarov a între­zărit de la început marile posibi­lităţi ale atletului pe care îl pri­mise la antrenamente. Vlasov era admirabil construit şi proportio­nal, avea o musculatură sculptu­rală, de veritabil Hercute. In ziua cind a pus pentru prima oară mii­­nile pe haltere el a reuşit să îm­pingă 80 kg., să smulgă 75 şi să arunce 95. Antrenorul a fost im­presionat mai cu seamă de modul corect in care Vlasov executa mişcările, lată-l, deci, admis in secţia de haltere a clubului T.S.K.—M.O. dîn Moscova. In primul an Vlasov realizează un progres de 135 kg. apropîin­­du-se la sfîrşitul lui 1555 de 400 kg. la triatlon. In martie 1356, el reuşeşte 405 kg., iar in decem­brie, acelaşi an, 430 kg., alăttin­­du-se drept o mare snerariţă a sportului halterelor din U.R.S.S. Anul acesta performanţele lui Vlasov continuă să înscrie o linie ascendentă. La 24 februarie, cu prilejul unui concurs desfăşurat in cinstea Armatei Sovietice, el impinge 145 kg., smulge 135 kg. şi aruncă 170 kg., totalizind 400 kg­, o performanţă de mare valoa­re. Cîteva zile mai tirziu Vlasov stabileste un nou record unional la împins, realizind 183 kg., iar la triatlon însumează 462,5 kg. îndeplinind norma de maestru al sportului. Puţin mai tirziu, admi­rabilul atlet obţine performanţe şi mai răsunătoare: 184 kg. la a­­runcat şi 477,5 kg. la trei stiluri. Aceste rezultate îl situează dintr­­odată în m­odul primilor „grei" mondiali. Vlasov are 22 ani şi este cursant în anul IV la Academia Militară u­n­ nume nou în sportul sovietic Aeronautică din Moscova. La şcoală ca şi pe terenul de sport, calificativele obţinute sunt numai „excepţional". El este un sportiv multilateral, practicind stnuul şi baschetul precum şi atletismul. La aruncarea greutăţii Vlasov obţine cu regularitate performanţe peste 14 m. Greutatea sa proprie este destul de mică pentru un „greu": 95 kg. Recent, la campionatele Armatei Sovietice Vlasov stabi­leşte un nou record şi la împins (144,5 kg.) iar la aruncat raterză de puţin la 187­0 kg. După cum declară antrenorul său, „secretul" rapidei ascensiuni sportive a lui Vlasov constă in seriozitatea pregătirii, in dragos­tea deosebită faţă de disciplina preferată. Nu încape îndoială că in scurt timp vom mai auzi des­pre alte performanţe, despre noi succese ale tânărului halterof­­ so­vietic. A fost completată echipa Franţei la vederea partidei de rugbi de la Bucureşti După cum comunică agenţia France Presse, Feder­a­ţia france­ză de rugbi a selecţionat încă doi jucători în vederea jocului din 19 mai, de la Bucureşti. Cei selec­ţionaţi Domenech şi Darrbuy, au jucat în echipa Franţei (care in acest sezon a fhtîlnît forma­ţiile Angliei, Scoţiei, Ţării Ga­lilor, Irlandei şi Italiei) şi sunt jucători cu o mare experienţă in­ternaţională, ultimul fiind consi­derat revelaţia sezonului. Pregătirile sportivilor bulgari in vederea marilor competiţii inter­naţionale din anul 1957 care cul­minează cu Jocurile de la Moscova au început odată cu... sfîrşitul O­­limpiadei de vară de la Melbour­ne. Şi, de-atunci, în zeci şi zeci de colective, sub atenta îndrumare a celor mai buni antrenori, cîteva sute de tineri sportivi bulgari se antrenează pe frumoasele baze sportive din Sofia sau Plovdiv. Dar, înaintea obiectivului „nr. 1“ , locurile de la Moscova, ei au de trecut un foarte greu obstacol: standardurile, care au fost din vreme stabilite pentru toate spor­turile individuale. Despre dificul­tatea acestor standarduri vorbesc insă mai bine... cifrele. Iată cîte­va exemple : 100 m. plat: 10,5 pentru bărbați, 11,8 pentru femei; 200 m. plat: 21,2 pentru bărbați, 24,5 pentru femei; greutate : 16,50 m. pentru bărbați, 14,50 m. pen­tru femei; prăjină : 4.40 m., de­catlon: 6.300 puncte, pentatlon fe­mei : 4.200 puncte. Norme asemă­nătoare au fost desemnate și la canotaj academic, caiac şi canoe. R.P. Bulgaria va fi reprezentată la Jocurile de la Moscova de un lot de aproximativ 2­9 de sportivi care vor participa la următoarele ramuri : atletism, gimnastică, bas­chet, volei, fotbal, lupte libere și lupte clasice, box, haltere, înot, polo, sărituri, canotaj academic, caiac, canoe, scrimă, tenis de masă, tenis, ciclism, pentatlon mo­dern. Pentru fiecare ramură de sport au fost organizate comisii tehnice care îndrumă şi suprave­ghează pregătirea sportivilor în cadrul colectivelor. Printre cei mai valoroşi antrenori angrenaţi ln­ pregătirea sportivilor pentru Jocurile sportive prieteneşti de la Moscova, se numără: D. Elencov şi Metod­ie Stoilov (volei), Kolev şi Liudmil Katerinski (baschet), N. Ciakmakov (fotbal), R. Petrov (lupte libere), M. Borisov (lupte clasice), I. Krîştev, N. Kuzarev, D. Bacivarov, T. Koncev, C. Jalov, F. Voivodov (atletism) şi alţii. Pentru verificarea stadiului de pregătire şi pentru armonizarea e­­chipelor se organizează în fiecare săptămînă cite 2—3 antrenamente la fiecare disciplină sportivă. Concomitent cu pregătirea lotu­rilor de sportivi fruntaşi, în pre­zent se desfăşoară in toată R.P. Bulgaria numeroase alte acţiuni închinate celei de a Il­-a ediţii a Jocurilor sportive prieteneşti. Ast­fel, la Sofia, Plovdiv, Russe, Var­na şi in alte localităţi au loc Fes­tivaluri regionale la care participă mii de tineri sportivi. De curînd, a început şi tipărirea unui mare număr de broşuri şi albume spor­­tive care cuprind date deosebit de interesante despre dezvoltarea sportului bulgar, despra participa­­rea sportivilor bulgari la ediţiile anterioare ale Jocurilor etc. Cu aproape trei luni înaintea Jocurilor de la Moscova sportivii bulgari îşi manifestă optimismul deşi pregătirile abia au intrat in etapa finală. Cîteva discuţii cu unii dintre membrii comitetului de pregătire a sportivilor pentru participarea la Jocurile sportive prieteneşti de la Mo­scova, mi au arătat că sportivii bulgari aşteap­tă rezultate din cele mai bune (poate chiar primele locuri) la următoarele discipline sportive: lupte libere, lupte clasice, volei fete, baschet bătei şi fete precum şi la unele categorii la haltere, la unele probe atletice. Pînă atunci însă, stadioanele Sofiei găzduiesc săptămînal cîteva antrenamente de verificare. DAN GIRLEŞTEANU însemnări din R. P. Bulgaria 1st așteptarea Jocurilor de la Moscova... Pregătirile atleţilor de pretu­tindeni au căpătat de acum un ritm tot mai intens, cu cit, calen­daristic,­ ne apropiem fie marile­­ concursuri şi competiţii ale anului 1957. Fac excepţie doar atleţii şi atletele din emisfera sudică, în special cei din Australia şi Noua Zeelandă care şi-au şi încheiat intrecerile sezonului de vară. Iată acum cîteva informaţii în legătură cu activitatea actuală a atleţilor: • In primul concurs în aer liber la care a participat în acest an, atletul sovietic V. Sitkin a obţinut un rezultat foarte bun, 2.04 m la săritura în înălţime. • In cadrul unei întreceri at­letice desfăşurate la Lawrence în Kansas, aruncătorul de greutate Bil Nieder----■ al doilea clasat la Jocurile Olimpice de la Melbour­ne — a obţinut un rezultat excelent cu 18,95 m. Aceasta este a doua performan­ţă din istoria at­letismului mon­dial, la numai ciţiva centimetri de recordul lu­mii. Interesant de subliniat că în acelaşi concurs, recordmanul mondial Parry O’Brien s-a clasat al doilea cu 18,03 m. Judecindu-l prin prizma formei pe care a arătat-o la ultimele con­cursuri, specialiștii americani a­­firmă că Nieder ar putea doborî în scurt timp recordul lui O'Brien. • Atletele italiene se pregătesc cu toată seriozitatea în vederea revanșei meciului triunghiular Ro­­mînia — Cehoslovacia — Italia, care va avea loc la București la 23 iunie. Pînă acum, cele mai în formă se arată a fi aruncătoarele de disc. Paola Paternoster a şi aruncat 46,02 m, iar Ricci a ob­ţinut cel mai bun rezultat al său aruncind peste 42 de metri. • Se vorbeşte tot mai mult despre o intîlnire de atletism în­tre echipele Uniunii Sovietice şi Statelor Unite. Propunerile făcute de conducătorii atletismului so­vietic au fost primite cu multă simpatie. Meciul ar urma să se desfăşoare în capitala Uniunii So­vietice între 12 şi 14 iulie. Pro­gramul de concurs cuprinde toate probele olimpice, mai puţin mar­şul şi maratonul. La fiecare probă urmează să­­ concureze şase at­leţi, cite trei pentru fiecare ţară. Unul dintre conducătorii atletis­mului din S.U.A., Don Ferris a făcut de curînd o declaraţie prin care a spus că această intîlnire care se anunţă foarte interesantă, este în măsură să poată fi orga­nizată. Mult mai greu se anunţă însă revanşa, deoarece conducă­torii atletismului din S.U.A. nu ştiu de unde vor putea strînge fonduri pentru organizarea ei. • După cum am mai anunţat recordmanul lumii la 3.000 şi 5.000 tv, englezul Gordon Pirié s-a stabilit de la sfîr­­şitul anului trecut în Noua Zeelan­­dă. După numai cîteva luni, el a declarat că de­­doreşte să se înapoieze în An­glia. Motivul : nu are unde să se antreneze! El şi-a mărturisit sur­prinderea că Noua Zeelandă a avut atleţi finalişti olimpici, ca Murray Ha­­berg şi Scott la 1.500 m , deşi în această ţară nu există nici măcar o singură pista de at­letism ! • La Ujgorod, tînărul aruncător sovietic Tkacev a înregistrat un rezultat excelent: 64,35 m. la a­­runcarea ciocanului Alte rezul­tate ale atleţilor sovietici: la Tbilisi: Şarvakaladze 2,00 m. la înălţime (este al cincilea atlet sovietic care a trecut in acest se­zon peste 2,00 m.­, Antadze 10.5 sec. pe 100 m. (tînărul Antadze a concurat la Ploeşti în 1955 la meciul de juniori dintre echipele R.P.R. şi Uniunii Sovietice) ; la Kiev, veteranul Piotr Denisenko este iarăşi în formă bună. El a sărit 4,20 m. la prăjină. Aruncă­torul de­ disc Kompaneţ a obţinut un excelent rezultat cu 52.80 m. De pe pistele de in­elisin sie lítia Echipele de gimnastică Ştiinţa învinse la Sofia SOFIA, (prin telefon). In Sala Sporturilor din Sofia a avut loc sîmbătă şi duminică întîlnirea in­ternaţională de gimnastică din­tre echipele Akademik-Sofia şi Ştiinţa-Bucureşti. Victoria a re­venit, atit la băieţi cit şi la fete, echipelor Akademik. La băieţi, în­trecerea a luat sfîrşit cu rezul­tatul de 282,60 puncte totalizate de echipa Akademik, faţă de 273 totalizate de echipa Ştiinţa. La fete 175,85 pentru Akademik, 175,80 pentru Ştiinţa. In clasamentul individual compus au ciştigat: la băieţi T. Bacivarov (Akademik) 57,60 p., urmat de P. Nelcev (A­­ka-d­emik­) 56,15 şi Ştefan Hăr­­dăraş (Ştiinţa) 56,10, iar la fete Anastasia Ionescu (Ştiinţa) 38,10 p., urmată de Utta Schlandt (Ştiinţa) 37,75 şi Stanca Pavlova (Akademik) 37,65 p. TOMA HRISTOV corespondent SPORTUL POPULAR Nr. 3002 Pag.

Next