Sportul Popular, iunie 1957 (Anul 12, nr. 3016-3032)

1957-06-01 / nr. 3016

Gimnastica feminină este o îmbinare intre elementele de artistică şi cele de acrobatică „Cwa Europei” s-a bucurat de un arbitraj valoros Cind Feder­aţ­ia Internaţională loe Gimnastică a susţinut propu­nerea noastră privind organizarea trupei Europei" şi la gimnastica feminină, principalul său obiectiv a a fost acela de a atrage prin a­­ceastă competiţie noi adepţi ai gimnasticii feminine. Se poate spune că prima ediţie a reuşit de minune din acest punct de vedere. Dar, aşa după cum remarca preşedintele F.I.G., dl.. Charles Ifhoeni, popularitatea gimnasticii feminine in rindurile Federaţiilor naţionale, a spectatorilor sau chiar a tineretului, se poate ob­ţine atunci cnd vor dispare di­vergenţele de păreri privind crite­riile de apreciere (de punctaj), precum şi compunerea exerciţiilor liber alese. Astfel de divergenţe d intr-a­devăr, puţine — au existat chiar şi în cadrul „Cupei Europei", du­­pă cum există de altfel, şi în rîn­­durile tehnicienilor noştri. Unii (mai precis, unele) susţin că în compunerea exerciţiilor elementele de gimnastică artistică trebuie să predomine. Alţii, afirmînd că o astfel de combinaţie ar transforma gimnastica în balet, în dans, sunt de părere că scheletul exerciţiilor trebuie să fie format de elementele de acrobatică. Realitatea este că şi unii şi ceilalţi exagerează in punctul lor de vedere, întrucît li­nia justă este tocmai îmbinarea armonioasă a elementelor de gim­nastică artistică cu cele de acro­batică. „Cupa Europei" ne-a oferit un exemplu elocvent In acest sens. Ne amintim pirueta executată de Elena Teodorescu pe piciorul sting cu rotarea piciorului drept şi cădere In „sfoară" (şpagat). In timpul executării ei, cu toţii am avut un moment de ezitare, socotind că reprezentanta noastră s-a dezechi­librat şi ratează astfel exerciţiul. Dar corpul F­lenei Teodorescu şi-a urmat firesc răsucirea şi undui­rea sa, ajungînd fără efort in po­ziţia finală. lată deci o înlănţuire perfectă intre un element artistic (pirueta) şi unul acrobatic (sfoa­ra), îmbinarea fiind pusă în va­loare printr-o scurtă pauză (un moment de „poză", dacă vreţi) care ne-a dat posibilitatea să res­pirăm şi totodată să apreciem. Acesta este un efect artistic al exerciţiului. O combinaţie asemănă­toare are şi Eva Bosakova. Dar faptul că trece tumultuos, fulgeră­tor peste ea, intrînd în plină vi­teză dintr-un element în altul, ra­tează efectul subliniat de Lenuţa Teodorescu. Tocmai aceasta este una din deficienţele ,salului“ Evei Bosakova care, in plus, mai pâcă­tuieşte printr-un număr redus de elemente acrobatice, printr-o repe­tare a acestor elemente care ast­fel se punctează numai odată (răsturnare înainte fără sprijin executată de 3—4 ori) şi printr-o evoluţie permanent înainte (nici o răsturnare în spate). La „solurile" Larissei Latînina, Lenufei Teodo­­rescu, Soniei Inovan, Olgai Tass şi chiar al Hannei Marejkova, co­lega de echipă a Evei Bosakova, nu sunt prezente asemenea defi­cienţe. Din contră, îmbinarea în­tre artistică şi acrobatică este per­fectă, iar exerciţiile lor sunt in­tr-adevăr de gimnastică şi nu de dans. Arbitrele, faţă de experienţa şi rutina lor în concursuri de ase­menea amploare, au observat les­ne aceste mici nepotriviri, punc­­tind in consecinţă. De aceea, du­pă cum afirmă preşedintele F.I.G. şi toţi ceilalţi tehnicieni prezenţi la concurs, „Cupa Europei“ a ocazionat cel mai bun arbitraj din toate competiţiile de pînă acum. Gimnastele noastre au venit cu cîteva noutăţi la „Cupa Europei", subliniind şi astfel progresul lor din ultima vreme. La rindul nos­tru insă, am avut ocazia să ob­servăm o serie de elemente noi care, nu putem spune că ne erau necunoscute, dar pe care nu le foloseam întrucît nu ne dădeam încă seama de valoarea şi efectul lor in cadrul combinaţiei. Astfel, la brrna, Tamara Marina (U.R.S.S.) a venit cu o comple­tare la aruncarea piciorului în spate, spre cap, executînd mai înainte două plicuri lente. Or, toc­mai îmbinarea elementului liniştit cu celălalt dinamic a scos în e­­videnţă valoarea aruncării. Elena Teodorescu are o asemenea „a­­runcare" pe care o execută foarte bine, dar care rămîne necontura­tă, nevalorizată suficient, deoare­ce vine brusc, nepregătită şi se pierde tot atît de repede. La sol, Olga Tass are o intrare originală, de pe loc, răsturnare în spate pe ceafă, şi îndreptare pe un picior. Acest element acrobatic, de pe loc, la început, rupe tradiţia alergării cu care fiecare gimnastă „inaugu­rează" solul, dînd o altă impresie combinaţiei în întregime. Gim­nasta noastră Alexandrina Penciu are acest element în exerciţiul său, dar, undeva „strecurat" în mijlocul combinaţiei. Ea ar putea să-l fo­losească în deschidere şi astfel l-ar valorifica mult mai mult. Au fost şi alte multe noutăţi pe care suntem­ convinşi că tehni­cienii le-au văzut şi le-au reţi­nut. ANA IHM R. ILIESCU După Varşovia şi inaintea jocului cu U.R.S.S. şi a campionatelor europene Reportaj pe... contraatac cu Baschetbaliştii noştri Nici nu i-am lăsat să se dezme­ticească bine — după oboseala drumului şi... scuturăturile avio­nului — şi i-am şi luat în focurile unui necruţător interviu pe bas­­chetbaliştii noştri întorşi de la Varşovia unde au realizat perfor­­manţe excelente (victorii asupra reprezentativelor Bulgariei şi Fo­­toniei) şi comportări admirabile. Dar interlocutorii noştri n-au fost de loc surprinşi de această acţiu­ne cu viteză de contraatac ci au răspuns documentat şi complet la întrebările noastre. „Deşi toată lumea ar crede că suntem­ foarte bucuroşi — a răs­puns Emanoil Răducanu la între­barea noastră asupra valorii per­formanţei de la Varşovia — nu este chiar aşa. Suntem­ trişti fiindcă am pierdut un meci pe care îl aveam în mină, cum s-ar spune: cel cu reprezentativa ma­ghiară. Conduceam după cum se ştie cu 8 puncte în taimul doi. De ce am fost învinşi ? In primul­ rînd fiindcă n-am ştiut să jucăm contra presingului şi în al doilea fiindcă am ratat multe faulturi. Victoria ar fi avut nu numai e­­fecte asupra clasamentului final dar ne-ar fi asigurat și rezerve de moral pentru o eventuală reîn­­tîlnire cu actuala campioană a Eu­ropei la campionatele de la Sofia". Ne-am întreținit după aceea în­delung cu antrenorul Alexandru Popescu. l­a întrebarea noastră asupra loturilor folosite de echi­pele participante la turneu, el ne-a spus: „Echipele R.P. Ungare, R.P. Bulgare și R.P. Polone au folo­sit loturile complete din care nu au lipsit nici unul dintre jucăto­rii de renume: Bencze, Gremin­ger, Szirossi (Ungaria), Totev, Mircev, Panov I (Bulgaria), Pawlak (Polonia). In fiecare for­maţie au fost însă introduşi şi baschetbalişti tineri. In echipa bulgară, de pildă, am remarcat —­ chiar în prima formaţie­­— pe un jucător cu mari perspective: Se­­mov” — Cum caracterizaţi în general comportarea echipei noastre ? l-am chestionat apoi pe antreno­rul Alexandru Popescu. „In apărare echipa noastră a jucat în general mai bine, mult mai bine ca în meciul cu Italia. Băieţii au luptat mult şi pot spu­ne că atenţia din apărare ne-a adus multe mingi preţioase în a­­tac. Trebuie neapărat să menţio­nez apoi viteza, precizia şi curajul cu care au jucat Folbert, Costes­­cu, Emil Niculescu. Ei, împreună cu Emanoil Răducanu — care a fost la Varşovia foarte aproape de valoarea lui reală — au alcă­tuit formaţia noastră de şoc. Ea a reuşit să recupereze diferenţa de 10 puncte care ne despărţea la pauză de polonezi. Foarte util a fost, după părerea mea , fap­tul că noi am utilizat la Varşovia pe toţi oamenii din lot care au avut astfel posibilitatea de a se acomoda cu meciurile grele iar pe de alta a asigurat omogenizarea diverselor formule de formaţii”. Despre viitor ne-a vorbit antre­norul Vasîle Popescu. „Programul selecţionatei noastre pe anul în curs este abia la în­ceput. Peste o săptămînă primim vizita vice-campioanei olimpice, reprezentativa U.R.S.S., apoi vin campionatele europene şi întrece­rile de la Moscova. Vom folosi timpul care ne-a mai rămas pini la aceste grele dispute pentru * mai pune la punct ceea ce se poate din lipsurile observate la Varsos via. Anume: îmbunătăţirea preci­i­ziei în loviturile libere, perfecţioe­narea contraatacului, acomodarea cu lupta contra presingului. Des­t­­ul... de puţine de făcut (a zîm­­bit — o glumă — antrenorul nas­­ţionalei). Dar jucătorii ştiu câ. 1957 trebuie să fie anul deplinei lor afirmări şi sînt sigur că voer munci cu perseverenţă şi al-*­­truism”. ...Ceea ce dorim şi noi şi toţi sportivii ţării ! (Ef. I )­­ ANDREI FOLBERT EMIL NICULESCU ATLETISMUL POATE DEVENI UN PRIETEN AL TINERETULUI IEŞAH! Rareori auzi vorbindu-se des­pre performanţele vreunui atlet originar din vechea capitală a Moldovei. Ne-am întrebat şi noi, ca şi dvs. probabil, ce cauze de­termină nivelul scăzut al atletis­mului ieşean ? Câteva zile petre­cute în mijlocul sportivilor şi ac­tiviştilor din Iaşi ne au permis să aprofundam această problemă, să aflăm cauzele insucceselor şi po­sibilităţile de depăşire a impasu­lui. Am constatat în primul rînd si­tuaţia actuală a acestei discipline. Considerăm util să v-o înfăţişăm. Sportivi activi : 25—30 (din care 8—10 fete); cadre tehnice : 3 ab­solvenţi ai I.C.F. cu specializare atletism (din peste 25 cîţi se află acum în Iaşi) şi 2 profesori de educaţie fizică a căror calificare în atletism, chiar şi după spusele fc*, este insuficientă; secţii de a­­tletism: pe hîrtie 4 (în fond doar două, deoarece la Dinamo şi Şcoala sportivă de tineret lucrea­ză acei­aşi sportivi, iar Şcoala spor­tivă de elevi nu are o activitate regulată; piste de atletism; una singură ! da stadionul .23 August” — dar şi aceasta este acum im­practicabilă, fiind în reparaţie)... Chiar şi numai aceste date pur statistice evidenţiază climatul ne­favorabil în care se desfăşoară atletismul ieşean şi ca urmare a acestuia, dezinteresul „quasi ge­neral” pentru practicarea probelor atletice. Nu ne-am oprit însă la aceste simple constatări, împre­ună cu maestrul sportului prof. Alexandru Merică şi profesorii Constantin Gagiu (antrenor regio­nal pentru atletism) şi Eugen Stîni­ii (asistent !■­ catedra de ia» flori cu o I nctîtii in­ Ilii Puo­litehnic), toţi trei absolvenţi ai I.C.F. cu specializarea atletism, am cercetat în amănunt toate as­pectele pe care le ridică în Iaşi activitatea acestui sport. Principalele frâne ale dezvoltării atletismului sunt : a) lipsa bazelor simple în in­cinta şcolilor, universităţilor şi a întreprinderilor; b) inexistenţa unor baze com­-­ plexe corespunzătoare care să per­mită şi practicarea probelor de a­­runcări: disc, suliţă, ciocan (pe stadionul „23 August” nu se pot efectua antrenamente la aceste probe deoarece aici se desfăşoară — fără întrerupere — pregătirea echipelor de fotbal şi handbal); c) numărul mic al cadrelor teh­nice. Cu aceasta am atins de fapt una dintre cele mai importante probleme. Este vorba de f­aptul că majoritatea celor care termină cursurile Institutului de Cultură Fizică refuză să piece în provin­cie, acceptînd mai curînd posturi care nu au nici o tangenţă cu ca­lificarea lor (artişti la circ, func­­ţionari, etc.) de dragul de a ră­­mîne în Capitală. Astfel numărul cadrelor tehnice (corespunzător cu acel al tinerilor care îşi iubesc meseria şi au înţeles că trebuie să se deplaseze acolo unde este mai multă nevoe de ei) din ora­şele de provincie este mic, neco­­respunzător şi, implicit, pregăti­rea tehnică a celor care au îndră­git o ramură sportivă sau alta suferă. d) unele colective sportive mari cum sînt Locomotiva, Voinţa, Fla­mura roşie Textila, Progresul, din lipsa posturilor de antrenori, nu au secţii de atletism. Se pierde în acest fel foarte mult material u­­man, tineri care îndrăgesc atle­tismul dar n-au unde să-l prac­tice; e) nu s-au găsit încă cele mai eficace mijloace de atragere a stu­denţilor şi elevilor; f) unele materiale necesare practi­cării atletismului sunt foarte scum­pe şi de proastă calitate. Colecti­vele sportive nu-şi permit să aloce su­mele pe care le reclamă nevoile materiale ale secţiilor de atle­tism; e) presa locală nu acorda a­­tenţie suficientă activităţii atle­tice. Pentru îndreptarea acestei situ­aţii şi pentru ca atletismul să de­vină un adevărat sport de mase sunt necesare o serie de măsuri. Astfel, înainte de toate trebuie să se asigure un stadion (de pildă „23 August”) pe care prioritatea s-o aibă atleţii. Antrenamentele sporturilor de echipă se pot des­făşura în aceleaşi condiţii pe te­renurile Ştiinţa, I.R.T.A., Locomo­tiva I­. ş.a. De asemenea este ne­cesar să se creeze pe lingă fie­care şcoală baze simple pentru practicarea atletismului (gropi pentru sărituri, sectoare pentru a­­runcări). De pildă, la Liceul de bă­ieţi nr. 1 „Mihail Sadoveanu” (profesori V. Ultimescu şi I. Car­povici), ca şi la alte şcoli şi uni­versităţi se pot amenaja cu uşu­rinţă în curtea Interioară aceste baze. Va trebui ca în perioada imediat următoare să ia fiinţă secţii de atletism în colectivele a­­mintite, iar forurile competente să repartizeze tehnicieni calificaţi pentru instruirea şi antrenarea ti­neretului. In ceea ce priveşte angrenarea tineretului cei trei profesori pro­pun: 1. Imediat ce se termină pista stadionului ,,23 August” să se organizeze concursuri de popu­larizare cu participarea atleţilor din localitate şi eventual cu spri­jinul comisiei centrale de atletism să concureze şi membri ai lotului republican; 2. Să se introducă în şcoli principiul baremului la acor­darea notelor pentru educaţie fi­zică; 3. Să fie obligaţi toţi profe­sorii de educaţie fizică să formeze echipe complete şi bine pregătite pentru competiţiile şcolare de * ■tletism; 4. Să se iniţieze o între­cere între profesori cu obiectivul amintit la punctul 3 (care ar aju­ta la scoaterea acestor cadre teh­nice din apatia totală în care se găsesc). De asemenea, este necesar să se pună accentul, în principal, nu­mai pe practicarea unor anumite sporturi din care în nici un caz să nu lipsească atletismul, gimnastica şi nataţia. Aceasta pentru că unii profesori şi activişti din colecti­vele sportive motivează insucce­sele prin aceea că li se cere să pregătească şi să coordoneze ac­tivitatea prea multor sporturi. Se neglijează însă tocmai sporturile de bază. H­NAUM Miine la Belgrad şi Pancevo» Rominia şi Iugoslavia se intilnesc la baschet (fete) şi handbal (băieţi) Mîine se dispută la Belgrad în­­tîlnirea internaţională dintre echi­pele feminine de baschet ale R.P. Romíno şi R.P.F. Iugoslavia. Me­ciul se anunţă „deschis“, deoarece toate partidele anterioare au fost echilibrate arătînd valoarea apro­piată dintre baschetul feminin ro­­mînesc şi iugoslav. Reprezentati­va R.P. Romíne va trebui să lup­te din toate puterile pentru a obţine victoria, care ar constitui totodată o revanşă pentru înfrîn­­gerea suferită în cadrul campiona­telor europene de la Praga. E­­chipa României a părăsit Capitala ieri, cu următorul­­lot: Eva Fe­­re­ncz, Ștefania Dinescu, Hilde Eördogh, Viorica Antonescu, Ele­­na Tintar­escu, Violeta Zăvădescu, Teodora Simionescu-Predescu, An­ca Pop, Ana Firimide, Octavia Cucuruz, Hanelore Krauss, Zamfi­­riţa Belu. Antrenor: prof. Lucian Vasilescu. Tot mîine şi tot în Iugoslavia, în oraşul Pancevo echipa mas­culină de handbal a ţării noas­tre îşi va inaugura activitatea in­ternaţională de anul acesta, într­­nind selecţionata naţională a Iu­goslaviei. Partida are caracterul unei pasionante revanşe, deoarece anul trecut, la Bucureşti, formaţiile celor două ţări au terminat la e­­galitate 8—8 (5—5)­. Echipa noas­tră va fi formată din următorul lot de jucători: Sidea, Haberpursch (portari), Oprea, Telman, Streit- I­er­dt, Zahari, Don­ca, Nițescu, Șelaru (apărători), Bulgaru, Sauer, Nodea, Jost, Stanescu, Wagner, Maser (înaintași). Jocul va fi ar­bitrat de Karl Jung (R. F. Ger-­­mană). SPORTUL POPULAR IMJ. 3016 Pag. 3-a Carnet atletic I­a Cîmpulung Muscel, cu prile­­jul primului concurs organizat la cadrul „Cupei Balcanice“ au luat parte peste 80 de tineri, în majo­ritate elevi. Iată citera din re­zultatele obţinute cu acest prilej: BĂIEŢI: 100 m.: I. Manolescu 1­2,7; înălţime: C. Toader 1,35; FETE: 100 m.: Stela Fianu (15 ani) 14,5; lungime: St. Fianu 4,42; înălţime: Doina Zaharia (15 ani) 1,30; disc: Olimpia Cataramă 33,95 m.­­Gabriel Dumitrescu, co­respondenţi: ★ • Noi rezultate în cadrul intre­­cerilor pentru „Cupa Balcanică“! Rimnicu Sărat. BĂIEȚI: 100 mp. I. Ghionea 11,5; lungime: T. Gri­,­gorescu 5,57; disc: A. Strate 37,56; greutate: A. Strate 12,14 m. (I. G­uonfin-corespondent). • In cadrul concursurilor pen­tru Campionatul de atletism pe echipe, se va desfășura astăzi după-amiază, în afară de concurs, proba de 1.500 m. obstacole pen­tru juniori. Cu acest prilej se va încerca doborî­rea recordului re­­pubi­can de juniori.

Next