Sportul Popular, august 1957 (Anul 12, nr. 3052-3071)
1957-08-07 / nr. 3057
1 Daruri pentru marea sărbătoare (Urmare din pag. I) Irîeî noastre priveşte cu bucurie spre numeroasele înfăptuiri din acest an; el îşi manifestă hotărîrea de a consolida şi spori aceste succese. Stimulaţi de apariţia recentei Hotărîri a Comitetului Cen- Itral al P.M.R. şi a Consiliului deMiniştri cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport, sutele de mii de tineri sportivi se angajează să traducă în viaţă prevederile Hotărîrii, să sprijine aplicarea măsurilor de reorganizare a mişcării sportive. Ei se angajează să transforme reluarea activităţii competiţionale oficiale într-o adevărată sărbătoare sportivă, într-un prilej de a-şi dovedi buna pregătire tehnică dar şi disciplina sportivă, rod al unei edulaţii sănătoase de a demonstra întreaga bogăţie de calităţi morale pe care sportul le sădeşte în intrude tinerilor care-i iubesc, care-i practică... cu fiecare zi care trece, darniie vrebi fire lui 23 August decătre tinerii sportivi sporesc... Graniţele arle... 1 'Atletismul ara şi el... graniţe! Iar pentru a putea trece aceste graniţe se cere talent, seriozitate, uîrzenie şi muncă, mai ales foarte multă muncă! Graniţele atletismului le cunoaşteţi! Căci fiecare dintre dumneavoastră v-aţi gîndit la ele de multe ori, aţi auzit vobindu-se despre ele, le-aţi văzut înscrise în cronicile concursurilor atletice şi mai ales le-aţi văzut „trecute“ de diverşi atleţi, chiar sub ochii dumneavoastră de spectator pasionat şi entuziast. 2,00 metri la înălţime... 60 de metri la ciocan... 1:50,0 pe 800 m... 50 m. la suliţă femei... 17 metri la greutate... etc., sunt câteva , din multele graniţe ale atletismului. Universalitatea acestor graniţe este strîns legată de valoarea cit mai ridicată a cifrelor care le însoţesc. Ele depind astfel de cifrele rezultatelor, de pretenţiile, din zi în zi tot mai mari, ale oamenilor, de nivelul în continuă creştere al atletismului. Oricum, aceeaşi probă are mai multe graniţe! Treci de una, eşti mulţumit, dar apoi ,trebuie să munceşti mai bine şi mai mult pentru a te putea apropia şi trece o alta, apoi de altele... Să luăm de pildă aruncarea suliţei la fermei. In 1930, sibianca Stela Bock depăşea serios graniţa celor 30 metri ai consacrării din acei ani, stabilind recordul României la 34,08 m., apoi la 36,84 m. (1934). Au trecut 16 ani pentru ca ultimul din aceste recorduri să fie doborât şi să fie trecută şi graniţa mult visaţilor, 40 de metri. Ilona Miklós a reuşit 42,77 m .De acum ne-am gîndit cu toţii (deh! pretenţiile cresc, mai mult decit cresc performanţele!) la...45 metri. Satisfacţia aceasta ne-a adus-o Aneliese Zîmbreşteianu care, în 1953, a aruncat 45,20 m... 45,58 m, iar în 1955, la cea de a doua ediţie a Jocurilor de la Varşovia a obţinut 47,00 m. Din acest moment obiectivul aruncătoarelor noastre a devenit graniţa consacrării internaţionale a celor 50 de metri. Cea care ne-a dat cele mai multe speranţe în trecerea acesteia, a fost tânăra atletă din Cimpurung Maria Diţi. Anul acesta, în cadrul meciului cu Italia şi Cehoslovacia, l-a lipsit, un singur centimetru pentru a putea realiza 50 m. Dar ceea ce n-a reuşit atunci, a obţinut acum, cu cîteva zile în urmă la Moscova, suliţa pornită din mîna ei s-a oprit la 50,06 m. In faţa ei stau însă, de acum, alte asemenea graniţe! Anializînd faptele prin prisma evoluţiei de pînă acum a Măriei Diţi, putem spera într-o nouă depăşire: 53,00 metri? Noi credem că da! Antrenorul ei, prof. Emil Drăgan, care-şi cunoaşte bine eleva, ne-a asigurat, deunăzi, că în scurt timp, vom fi cei dinţii să vă comunicăm rezultatele de peste 53,00 metri... Vom fi foarte bucuroşi să vă facem acest mic serviciu... Am ales, în continuare, proba de 800 m. bărbaţi. Pentru noi, una din graniţele cele mai importante a fost, la timpul său, 2:00,Din 1926 S. Rabat a reuşit un rezultat egal acesteia. Dar mai apoi, numai pentru o singură zecime de secundă au trebuit să treacă... 11 ani. Francisc Nemeş a fost deschizătorul drumului performanţelor sub 2 minute (1:59,9 şi 1:59,2 în 1937), apoi Ion Lăpuşan (1:59,2 în 1937), din nou Nemeş (1:58.5 tot în 1937), Gheorghe Kiss (1:56.4 în 1938, şi 1:55.8 în 1939). Primul care coboară sub 1:55.0 a fost Dumitru Tîlmaciu (1:54.9 în 1949). Tot el reuşeşte în acelaşi an: 1:54.4 şi 1:54.2. Urmează Dumitru Bîrdău (1:53.2 în 1952), apoi Aurel Palade-Ursu corectează, în 1953, de 3 ori recordul, ducîndlu-l la 1:52.4 La campionatele Internaţionale din 1955, juniorul Zoltán Vamoş obţine un nou record cu 1:52,2, dar nu obţine... calificarea în final a acestei probe. Este rîndul lui Ştefan Mihály să-şî înscrie numele printre recordmanii ţării şi să deschidă drumul rezultatelor sub 1:52,0 (1:51,9 în 1955) şi sub 1:51,0 (1:50,9 şi 1:50,7 în 1956). Aceste rezultate ne-au întărit convingerea că, în sfârşit, graniţa celor 1:50,0 (este o graniţă de unde performanţele încep să aibă o valoare internaţională) va putea fi întrecută. Dar nu Mihaly a reuşit acest hieru, ci tot Zoltán Vamoş. In seriile cursei de 800 m, din cadrul Jocurilor de la Moscova el reuşeşte 1:50,0 şi lasă impresia certă — pentru finală—a unui nou record. Şi faptele s-au petrecut întocmai! Sîmbătă, în finala cursei, într-o companie valoroasă, Vamos nu s-a lăsat intimidat de faima adversarilor săi, ci luptînd din răsputeri a fost pe primul plan al cursei în apropierea liniei de sosire, cînd a fost întrecut de finişul mai puternic al polonezului Kazmierski şi germanului Reinnager. Rezultatul său 1:49,4 împlinește visul tuturor alergătorilor noştri. O nouă graniţă a fost trecută! ROMEO VILARA ZOLTÁN VAMOŞ EXAMEN DE ADMITERE LA I. C. F. Institutul de Cultură Francă din Bucureşti anunţa pe cei interesaţi că examenul de admitere în anul I se ţine între data de 16 septembrie— 26 septembrie 1957. înscrierile pentru examenul de admitere în institut se fac între 15 august şi 14 septembrie 1957. Pentru înscriere candidaţii vor prezenta actele prevăzute în instrucţiunile Ministerului Invăţămîntului şi Culturii publicate în ziare. Actele vor fi prezentate numai în original. La Institutul de Cultură Fizică candidaţii la examenul de admitere vor da examen de admitere la următoarele discipline: 1. Umba şi literatura română (scris). 2. Anatomia şi fiziologia omului (scris şi oral). 3. Probe practice. a. — ATLETISM BĂIEŢI: 100 m. plat 13”2, — săritura în lungime 5 m., — aruncarea greutăţii 8 m. FETTE : 100 m. plat 15”5, — săritura în înălţime 1,10 m, — aruncarea greutăţii 7 m. b. JOCURI SPORTIV* candidaţii băieţi şi fete vor efectua un joc de baschet ?l unul de volei în condiţii concrete de concurs. c. — gimnastica BĂIEŢI: săritură peste capră înălţată la 1,30 m., cuţărarea la frînghie 6 m. (urcarea se face cu ajutorul tirajelor şi picioarelor, iar coborîrea numai cu ajutorul braţelor), exerciţii la sol (categ. IlI-a), efectuarea unui exerciţiu liber ales la un aparat preferat (paralele, inele, bară fixă sau cal cu minere). FETE: cfifţărarea pe frînghie 5 m. (urcarea şi coborîrea se face cu ajutorul braţelor şi picioarelor), exerciţii la sol (categ. III-a), efectuarea unui exerciţiu liber ales la unul din aparatele preferate (paralele, inele, bară fixă, bîrnă). . Programa pentru limba şi literatura romînă a fost publicată în broşura „Admiterea în învâţămîntul superior“ emisă de Ministerul Invăţămîntului şi Culturi. Programa pentru Anatomia şi Fiziologia omului se găseşte pentru consultaţii la Secretariatul Institutului de Cultură Fizică din Bucureşti. Probele practice şi examenul medical sunt eliminatorii. Examenul medical va începe pe data de 1 septembrie pentru candidaţii din Bucureşti, iar pentru cei din provincie între 5—12 septembrie 1907. Acest examen medical se va ţine la Institut în Str. Maior Ene nr. 12 Bucureşti. Candidaţii se vor prezenta la examenul medical cu buletinul de analiză a sîngelui şi cu buletinul de micro-radio,fotografie pe care le vor obţine de la centrele respective din ţară. Informaţii suplimentare se pot cere la Secretariatul Institutului din str. Major Ene nr. 12, raionul Lenin, zilnic între orele 7—15. întrecerile tenismenilor BUCUREŞTENI CONTINUA Deşi timpul a fost prielnic pentru tenis, totuşi puţini spectatori au venit ieri după-amiază pe terenurile Centrului de antrenament nr. 7 (fost Doherty) pentru a urmări optimile de finală la simplu băieţi şi sferturile de finală la simplu femei din cadrul campionatului de tenis al Capitalei. Dintre meciurile desfășurate ieri s-au situat la un nivel acceptabil partidele Zacopceanu-Schmit 2—6, 6—1, 8—2; Rakosi- Chivaru 3—6, 6—1, 6—4; Anghelescu-Bardan 6—3, 6—0. In primul meci, interesant de relevat faptul că tocmai învinsul —Schmidt— deşi mai vârstniic multe decit adversarul său, a fost cel care a imprimat un ritm mai susţinut în prima parte a întâlnirii. Rákosi a avut o situaţie critică în setul decisiv, Chivaru conducind cu 3—0, dar acesta în loc să vină la fileu, s-a mulţumit să facă un joc de aşteptare care i-a fost fatal. Anghelescu a obţinut o victorie fără dificultate în faţa unui Bardan dezorientat şi lipsit de vigoare. Evoluţiilor feminine nu le putem acorda notă de trecere. Ne mulţumim să comunicăm doar rezultatele: Julieta Namian-Ressu 6—2, 6—2, Irina Ponova-Mariana Niculescu 8—6, 3—6, 6—4. Astăzi de la ora 15,30 încep sferturile de finală ale celor trei probe de dublu: bărbaţi, femei şi mixt. A IV-A EDIŢIE A „CUPEI POŞTAŞULUI“ LA CICLISM Concursul cu caracter popular „Cupa Poştaşului“ a reunit şi la cea de a IV-a ediţie un lot numeros de participanţi. In cadrul ediţiei din acest an, s-au înregistrat următoarele rezultate: Avansaţi (100 km.) 1. C. Baciu (CCA); 2. I. Stoica (CCA); 3. A. Saraion (Sc. Tineret); semicurse (50 km.) 1. C. Muşatescu (Sc. Tan.); 2. N. Matei (Energia); 3. A. Puşcă (Energia); juniori (50 km.) 1. A. Tănase (Dinamo); 2. D. Rotaru (CCA); 3. 1. Ohanesian (CCA); fete avansate (20 km.) 1. Mioara Gheorghe (CCA); 2. ștefania Neagu (Progresul); 3. Azateea Maxim (Fi. rosie); fete începătoare (10 km.) 1. Aurica Matache (Locomotiva); 2. Eliza Igescu (Locomotiva); 3. Veta Crăciun (Locomotiva); biciclete de oraş (10 km.) 1. V. Voloşin; 2. E. Faniciu; 3. 1. Badea. Cursa poştaşilor (10 km.) a fost cîştigată de I. Stancu (sect. IV) urmat de C. Zaharia (sect. IV), V. Nicolae (sect. II), Gh. Radu (sect. III) şi T. Lucian (sect. II). Duminică 11 august se va desfăşura pe şoseaua Piteşti, faza regională a campionatului de fond (băieţi şi fete). Plecarea la ora 8:30, din dreptul bornei kilometrice 8. Totodată, se va alerga şi campionatul de juniori al oraşului Bucureşti, competiţie iniţiată de către comisia orăşenească de ciclism pentru promovarea şi pregătirea cadrelor tinere. BOX Vineri 9 august este aşteptată să sosească în Capitală echipa de box, union a asociaţiei sportive START din R.P. Polonă. Tinerii boxeri polonezi vor întîlni echipa de box a juniorilor asociaţiei VOINŢA din ţara noastră Meciurile vor avea loc in cursul lunii august, in oraşele Piteşti şi Iaşi. I „Galul cu minere“, „paralelele inegale“, „inelete“ şi celelalte apanate de gimnastică au luat de-acum locul ringului de box dela Palatul Sporturilor, dar ecourile pasionantelor întreceri puglilistice încă nu s-au stins. Spunînd aceasta, nu întrebuinţăm o simplăfigură de stil. Intr-adevăr, boxe- rii, antrenorii şi arbitrii — princi palii „actori“ ai competiţiei — fac să retrăiască, îm discuţii de fel de [ dinamice ca şi... meciurile, mo- I mentale cele mai importante ale I întrecerilor de-abia terminate. Ne-am amestecat şi noi printre [ „specialişti“ şi bineînţeles că am avut destule lucruri noi de aflat. Pierre Montane, de pildă, era pur şi simplu impresio- Inat de organizarea impecabilă aturneului, dar adjectivele obişnui- I te i se păreau prea palide pentru a oglindi cu adevărat realitatea. f Arbitrul elveţian Henri Nicolle, y cunoscut şi publicului bucureştean , de la prima ediţie a Jocurilor, ne mărturisea încîntarea pe care i-au prilejuit-o întrecerile, spectaculoaseşi de un înalt nivel tehnic. Toţi interlocutorii — fie că era vorba Ide antrenorul italian Natale Rea, de arbitrul francez Robert Waisberg sau de boxerul scoţian Mc Vhay — sunt unanimi în a recunoaşte reuşita indiscutabilă a tur- neului de box, care a egalat înamploare recentele campionate eurropene de la Praga. Privind din această perspectivă , cele petrecute timp de cinci zile , pe elegantul ring moscovit, amavut certitudinea că performanţele pugiliştilor români depăşesc li- mitele obişnuite. Dacă ne gândim,de pildă, că Polonia, ţară care joacă un roll important în boxul I amator mondial, a avut la Moscova un singur cîştigător (şi acela discutabil), ne putem da lesne seama de tăria competiţiei şi dedificultatea de a termina în... cîş- tigător. Şi pentru „a da Cezarului ceeste al Cezarului“, suntem obligaţi a sublinia în mod deosebit per formanţa lui Mircea Dobrescu (pe care ziarul francez „l’Equipe“ l-a botezat sugestiv „un Hercule de.. . buzunar“). Minusculul nostru pugilist cucereşte pentru a doua oară medalia de aur a Jocurilor Sportive Prieteneşti. Dar niciodată pînă acum — în ediţiile precedente — n-a avut de făcut faţăunor adversari atât de redutabili. „ Primul meci l-a opus campionului bulgar Stoian Petcov, un boxer solid, tehnic și combativ peste care, la campionatele europene de la Praga, francezul Libeor n-a pututtrece decit cu foarte multă greu-tate. Al doilea adversar a fost iugoslavul Stevan Palic, creditat cuo decizie de egalitate în faţa aceluiaşi Libeer (semifinalist la J.O.de la Melbourne) şi cu o victorie i morală asupra campionului euro- opean Manfred Homberg. In sfîrşit, în finală, coreeanul Kim En Bon li-a dat mult de furcă. (In paranteză fie spus, coreenii s-au distinsîn mod deosebit la ultimele trei ediţii ale Olimpiadei prin boxerii lor de categorii mici : muscă, cocoş, pană). Mircea Dobrescu ne-a părut în formă. El a acţionat în stilul său caracteristic, atacând fără răgaz, cu lovituri duble de stânga, derutante şi eficace. In ordinea valorii... medaliei, vine la rând Nicolae Linca. El s-a dovedit acelaşi boxer puternic şi rezistent, pe care-l cunoaştem şi îl apreciem, dar ne-a făcut să regretăm (odată în plus) insuficienta sa pregătire tehnică. La Moscova, Linca a avut, pe lingă lovituri de toată frumuseţea, multe momente de box confuz, ratări de lovituri (trimise în... aer) şi uneori tineri şi împingeri cace în nici un caz După Melbourne şi Praga... MOSCOVa a consolidat preş boxului românea nu creează valoan sport. Totuşi, cum le-am menţionat ştim înlăturate, în cel mai bun om , mimijlocie. Despre Gheorghiem multe de si două meciuri sus Moscova n-au fos capăt. Dupăce a KO. tehnic în f. Klis, campionul migreilor“ s-a ” vins de... arbitrul pilla, același care făcut vinovat de o greșeli grosolane Fază din meciul Negrea — Spasov, pierdut de nostru prin accidentare. RETROSPECTIVE LA CONCUR Luni seara, tîrziu, ţăcănitul mingilor de celuloid pe mesele de tenis instalate în sala Energia din capitala Uniunii Sovietice, au încetat. Intr-adevăr, aşa cum ştiţi şi voi, stimaţi cititori, în acea zi s-au disputat finalele concursului de tenis de masă, care a polarizat timp de o săptămînă atenţia moscoviţilor pasionaţi de acest sport. O pleiadă de „rachete“ fruntaşe ale lumii la care — pe drum — aveau să se mai adauge cîteva viitoare „rachete“ fruntaşe (aşa cum este cazul jucătoarei bulgare Ivanova), au dat strălucire acestui concurs. Speram — la începutul acestor întreceri — că jucătorii noştri vor avea un cuvânt greu de spus. Din nefericire, acum cînd facem obişnuitele retrospecţiuni, observăm că acest „cuvânt“ a fost mai puţin greu decit . Am fost prezenţi cinci finale, dar ni mai una ne-a re, putem spune că n (din cinci titluri ■ gate de sportivii unul de noi) nu . Este firesc să înc Gantner — Harasz nu e în finală o vie giu în faţa camp cehoslovacii Andrei Gantner şi Haraszt cepţional. Mai ales care l-am văzut niciodată. A apărat prin surprindere, „vioara înitîi" a un mă de zile mari. torii noştri au dat săvîrşită omogenisia Sportivii sovietici au dominat întrecerile ei. ) Ţinind seama de progresul categoric din ultimii ani al ciclismului sovietic, era de aşteptat ca şi- I lergătorii sovietici să aibă o com- 1 nor tare foarte bună. Desfăşurarea rprobelor, atît pe şosea cit şi pe vetrodrom, a depăşit considerabile orice aşteptări. Faptul demonstrează cu prisosinţă buna pregătire aacestor sportivi, ca şi saltul călită ■ fliv evident pe care l-au înregistratcicliştii din U.R.S.S. ! Astfel, pe velodrom, alergătorii sovietici au dominat concursurile, obţinînd odată cu anele victorii și rezultate de valoare deosebită. Depildă, Romanov a alergat 1000metri^,cu start de pe loc, in ev.. I cerentul timp de I min, 10 sec 3ft0. f iar Vargaschin. Ia viteză, a realizat ill sec. 6/10, cifră care este, la oraactuală, una dintre cele mai bunedin lume. I in probele de fond, de asemenea ,a fost indiscutabilă superioritatea cicliştilor gazde. Ei au ciştigat clar alergarea pe echipe realizind o medie orară de aproape 41 km pe un traseu dificil, pe care această cifră devine de o valoare incontestabilă. Şi în alergarea pe 180 km, cu plecarea in bloc, ciclismul sovietic s-a dovedit superior, prin victoria netă a lui Boris Bebenin. In legătură cu această probă, iată ce ne-a declarat Louis Le Groot (Belgia): ,,Cînd am văzut că Dumitrescu pornește energic după Bebenin, care atacase in apropiere de sosire, am fost sigur că valorosul ciclist român va cîştiga cursa. II cunoşteam din „Turul Europei", iar in această probă se arătase tot timpul foarte activ și controlase cursa. Deci, m-am plasat după el. Dar, surpriză, pe panta care ducea spre linia de sosire, Dumitrescu s-a sufocat ceea ce mi-a permis mie şi altor concurenţi să-l depăşim pe ultimii metri. Cred ci greşit in acest scotindu-se prea mult. risipă de energie, cursei, iar pe uit nu a mai avut res Consider că pufii victoria nu i-ar fi cheiat ciclistul belg In ceea ce prive minime, pe velodre şi ele au revenit atelor sovietice. De pistă sovieticeler foarte apropiate di şi, fără exagerare, de valoare obişnuite faţă cadenţei pe ca prime aceste alergă Ie au arătat multă fi considerate dr demne, pînă la ui. clistelor din URS in special, de primle echipe şi cu plecar