Sportul Popular, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 3282-3298)
1958-10-02 / nr. 3282
ARMATA POPULARĂ— pavăză cuceririlor noastre revoluţionare ,, Ostaş al ţării mele cu inima vitează Urmaşul de nădejde al marilor eroi. Tu ţii de astă dată sub vrednica ta pază, Măreaţa întocmire a timpurilor noi". Intr-adevăr, aşa este ostaşul patriei noastre, pe care poetul il cîntă în versurile sale, neînfricat, gata să-şi dea la nevoie şi viaţa pentru apărarea pămîntului Ţarii sau devotat cu trup şi suflet poporului lui, construcţiei socialismului. Manifestaţia spontană de bucurie, aclamaţiile furtunoase cu care oamenii muncii primesc defilarea militarilor armatei noastre populare cu prilejul marilor noastre sărbători naţionale, exprimă dragostea oamenilor muncii pentru arinata ţării. Poporul nostru vede in fiecare ostaş un patriot înflăcărat, viteji ca sublocotenentul Turturică Gheorghe, soldatul Eftimie Croitorii, căpitanul Romulus Petre care, săvârşind măreţe fapte de arme împotriva hitleriştilor, s-au acoperit de glorie nepieritoare. Ei şi-au jertfit viaţa, înscriindu-se în istoria Patriei ca Eroi pe veci. Da! Poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare iubesc fără margini anuala patriei, deoarece militarii forţelor noastre armate sunt înfrăţiţi in ginduri şi aspiraţii cu poporul. Lor le sunt dragi cuceririle clasei muncitoare dobindite în anii puterii democrat-populare, sunt hotăriţi să stea neclintiţi de veghe pentru a apăra viaţa noastră nouă, joaca şi zâmbetul copiilor, construcţia socialismului. Armata noastră populară, condusă de partid, continuă cu cinste tradiţiile glorioase de luptă revoluţionară şi patriotică ale poporului rorrîn ea este strîns legată, prin mii de fire, de popor, de năzuinţele arestuei. Ca un singur om, la 23 August 1944, armata romnă a întors armele împotriva duşmanului firesc şi alături de forţele populare patriotice, sub conducerea Partidului Comunist Român, a participat la doborirea dictaturii fasciste care împinsese ţara in criminalul război antisovietic. In cadrul coaliţiei antihitleriste, umăr la umăr cu minunaţii ostaşi sovietici, soldaţii şi ofiţerii armatei noastre s-au acoperit de glorie, au înscris pagini de eroism legendar în cartea de aur a istoriei. Pe cîmpurile de luptă, in crincenele bătălii de pe Tisa sau Mureş, in munţii Tatra ca şi pe malurile Moravei s-a făurit frăţia de arme româno-sovietică, s-a cimentat prietenia de nezdruncinat cu marele popor sovietic, cu armata primului stat socialist din lume. Armata nastră este o armată a popot Iii, a constructorilor socialismului. Ea este apărătoarea intereselor celor ce muncesc, interese de care ea este indisolubil legată. Tăria armatei noastre populare îşi are izvorul în forţa de nebiruit a regimului democrat-popular. Au apus pentru totdeauna vremurile cînd ostaşul remin, prost echipat, inflăminzit şi batjocorit, era trimis să lupte în războaie de cotropire, sau primea ordin să trimită plumbi in piepturile muncitorilor, ale fraţilor lui. Astăzi, ostaşul patriei noastre vine să-şi îndeplinească stagiul în armată cu deosebită bucurie şi însufleţire. In unităţi el este înconjurat cu căldură şi atenţie de superiori, nevoile sale materiale şi culturale sunt satisfăcute pe deplin prin grija partidului şi guvernului. Spre deosebire de vechile regimuri de exploatare, regimul nostru democrat-popular nu exclude de la viaţa obştească, de la treburile poporului şi statului pe militarii forţelor noastre armate. Ei se bucură de toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti acordate de Constituţia ţării. Azi, ostaşii şi ofiţerii participă la alegeri, unii militari au fost chiar aleşi de oamenii muncii in Marea Adunare Naţională şi in sfaturile populare, în diferite funcţii ale construcţiei economice şi de stat. Poporul român iubeşte fierbinte pacea, el este ataşat cauzei păcii, deoarece este dornic să-şi consacre eforturile sale construcţiei socialismului, făuririi unei vieţi noi. In acelaşi timp poporul, conştient de necesitatea apărării cuceririlor sale, de faptul că forţele imperialiste se agită din nou, recurgînd la provocări şi noi agresiuni , acordă atenţia cuvenită forţelor noastre armate, înzestrării lor cu armament modern. Partidul educă pe militari in spiritul patriotismului înflăcărat şi al internaţionalismului proletar, in spiritul Vigilenţei faţă de uneltirile aţîţătorilor la noi măceluri. Poporul nostru consideră că alianţa ţării noastre cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări europene de democraţie populară în cadrul Tratatului de la Varşovia constituie o pavăză de oţel, o forţe uriaşa in lupta pentru apărarea libertăţilor şi cuceririlor sale, pentru menţinerea păcii în lume. Sportivii patriei urmăresc cu legitimă mîndrie modul cum se pregătesc militarii forţelor noastre armate, suc- cesele tot mai însemnate in pregătirea lor de luptă şi politică. Cu prilejul sărbătorii zilei forţelor armatei noastre populare, gîndurile sportivilor se îndreaptă cu caldă dragoste spre toţi soldaţii, marinarii şi sergenţii, ofiţerii şi generalii armatei noastre dragi populare, urîndu-Ie din toată inima noi și însemnate succese în nobila lor misiune de apărare a păcii și a Patriei noastre — Republica Populară Romina. V. GRADINARU Dirzi, neînfricaţi, gata la datorie — aceştia sint ostaşii scumpei noastre patrii. Iată-i defilind cu pas sigur, intr-o perfectă aliniere, raportind partidului şi guvernului despre minunatele succese înregistrate in pregătirea militară şi politică. A luat fiinţă „Asociaţia Turiştilor" din R. P. R. Activitatea turistică cunoaşte o dezvoltare tot mai mare în ţara noastră. In fiecare duminică şi zi de sărbătoare tot mai mulţi oameni ai muncii participă la excursii în cele mai frumoase locuri din ţara noastră. Ca urmare, se amenajează, an de an, noi cabane: de la 88, cu aproape 4000 locuri de dormit cîte existau în 1049, astăzi mişcarea turistică din ţara noastră se poate mindri cu 160 cabane care au 10.000 locuri. La una din cabanele din regiunea Suceava s-au înregistrat anul acesta 7000 turişti faţă de 2800 în 1957! Hotărîrea Comitetului Central a! Partidului Muncitoresc Romîn şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române din 2 iulie 1957 cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră, a preconizat crearea unei asociaţii a turiştilor, pentru că, faţă de marea dezvoltare pe care a luat-o această activitate, forma organizatorică existentă (aceea prin sindicate) nu mai corespundea, devenise o vină în dezvoltarea turismului. Se simţea nevoia reorganizării activităţii turistice pe baze noi, care să permită atragerea de şi mai mulţi amatori de drumeţie. Dezideratul turiştilor şi alpiniştilor din ţara noastră a devenit azi un fapt împlinit: marţi a luat fiinţă „ASOCIAŢIA TURIŞTILOR" din R.R.R. La şedinţa ce a avut loc cu acest prilej s-a citit o informare asupra stadiului actual al dezvoltării turismului şi perspectivelor de viitor. Tov. I. Simion, vicepreşedinte al U.C.F.S., a citit apoi componenţa Comitetului Executiv Provizoriu al „A. T.“, care este alcătuit din : Radu Mănescu — preşedinte, Nicolae Pascu şi Gaston Marin — vicepreşedinţi, George Romaş — secretar, Costache Stoleri — secretar adjunct, Georg Fromadka, Gheorghe Ciba, Ioana Cela Boga, Dumitru Stan — membri. întreaga activitate a „Asociaţiei Turiştilor“ se desfăşoară sub îndrumarea U.O.F.S. După constituirea asociaţiei, tov. Radu Mănescu, preşedintele Comitetului Executiv Provizoriu al ,A. T.“ ne-a declarat: „Scopul principal al asociaţiei este acela de a întări şi mai mult caracterul de masă al turismului. Şi cînd spun aceasta, mă gindesc la faptul că turismul nu trebuie concentrat doar în cîteva centre, ci el trebuie să se dezvolte în toate regiunile ţării, pentru că fiecare dintre ele are specificul său. De asemenea, urmează să dezvoltăm schimbul de turişti între Bucureşti şi celelalte regiuni ale ţării. Nu va trebui să uităm alpinismul, sport cu un caracter atît de utilitar. Mă gîndesc nu numai la alpinismul de performanţă, accesibil fruntaşilor acestui sport, ci şi la un alpinism care să poată fi practicat de cei mulţi, mai precis la o treaptă de trecere între turism şi alpinismul de performanţă. Ca să ne putem duce la bună îndeplinire aceste sarcini care stau în faţa tinerei asociaţii, trebuie să ducem o tunică activă de popularizare a turismului prin L.T.M. şi organizaţiile de pionieri“. Tinerii luptători români au obţinut un frumos succes în Iugoslavia ! .iş.i de Cultură din Pancovo a găzduit bimbăta şi duminică competiţia die lupte „Cupa speranţelor olimpice“ la care au luat parte cei mai tineri sportivi din R.P.F. Iugoslavia şi R.P. Romina. Din cauză că echipa maghiară nu s-a putut deplasa la această data, R.P.F. Iugoslavia a prezentat în concurs două echipe (A şi B). Tinerii luptători români s-au dovedit mai bine pregătiţi din punct de vedere tehnic şi au cîştigat întîlnirea pe echipe cu 21 puncte, faţă de cele 18 realizate de echipa A din R.P.F. Iugoslavia şi 13 de echipa B. Totuşi, lipsa de experienţă s-a făcut simţită în fiecare meci. Toate acţiunile erau pregătite vizibil, iar adversarul ie putea para cu uşurinţă sau putea iniţia contraatacul cel mai nimerit. Iată rezultatele întîlnirilor. Categoria 52 kg : D. Ionescu cîştigă la puncte în faţa lui Vukovici (Iugoslavia A) şi Ivanov (Iugoslavia B). Categ. 57 kg: I. Geantă, cel mai bun dintre luptătorii noştri, învinge la puncte pe Zganeţ (Iug. A) şi Pece (Iug. B). Categ. 62 kg: Gh. Dolli face meciul cu Simic (Iug. A) şi cîştigă la puncte în faţa lui Zervica (lug. B). Categ. 67 kg: M. Palii, întrece la puncte pe Iliei (lug. B) şi pierde prin tuş la Pozder dug. A), iar Gh. Solcan cîştigă irin tuş intilnirea cu Hici (lug. B) şi este învins prin tuş de Pozder (lug. A). Categ. 73 kg: Fr. Ratz face meci egal cu Zelic (lug. A) şi învinge prin tuş pe Sikic (Iug. B). Categ. 79 kg: 1. Ţăranu bate la puncte pe Maiovici (Iug. A) şi prin tuş pe Milinkovic (Iug. B). C. Badea pierde la puncte în faţa lui Milinkovic (Iug. B) şi prin tuş cu I. Ţăranu. Categoria 87 kg.: Otto Rétfalvi cîştigă prin tuş întîlnirile cu Mojver (Iug. A) şi Covacek (Iug. B). Categoria grea: N. Pavel pierde prin tus întîlnirea cu Citakcovic (rug. A) și face meciul cu Totic (Iug. B). Clasament individual: Categ. 52 kg.: I. D. Ionescu; 2. Vucovici; 3. Ivanov. Categ. 57 kg.: 1. I. Geantă ; 2. Zganet; 3 Pece. Categ. 62 kg: 1. Simic; 2. G. Doki; 3. Zervica. Categ. 67 kg.: I. Pozder; 2. Solcan; 3. Palfi; 4. Inici. Categ. 73 kg: 1. Fr. Ratz; 2. Sikic ; 3. Zelte. Categ. 79 kg.: I. Țăranii ; 2. Maiovici ; 3. Milinkovic ; 4. C. Badea. Categ. 87 kg.: 1. O. Rétfalvi ; 2. Mojver; 3. Covacek. Categ. grea: 1. Citakovici ; 2. Totic: 3. N. Pavel, I. GEANIA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI Organ al Uniunii de Cultură Fizică și Sport din R. P. Romina ANUL XIII Nr. 3232 A Jov 2 octombrie 1956 ★ 4 pagini 25 bani iBASCHET 1 • Turneu internaţional la Tg. Mureş TG. MUREŞ 1 (prin telefon). — Colectivul sportiv Dinamo organizează la 15, 6 şi 7 octombrie, in cinstea lumii Prieteniei Romino-Sovietice, un turneu iinternaţional de baschet cu participareaechipelor Gwardia Gdansk (Polonia). Dinamo Oradea, Voinţa şi Dinamo I Tg. Mureş. După acest turneu, echipa poloneză va juca la Cluj şi Oradea.(V. KADAR, corespondent regional). FOTBAL • Arbitri sovietici la jocurile Polonia — România şi România — Ungaria Pentru meciurile de fotbal Polonia— România (juniori) — 5 octombrie la Cracovia — şi România — Ungaria (A) — la 26 octombrie la Bucureşti— au fost invitaţi să conducă arbitri sovietici. După trei etape în „Cursa Victoriei“ Rareori ne-a fost dat să urmărim o cursă atît de rapidă ca cea din etapa a II-a Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti desfăşurată marţi de-a lungul a 121 km, încă de la plecare au început surprizele. După numai câteva sute de metri „sparge“ valorosul alergător polonez Pietraszewski, care nu va mai prinde plutonul. Imediat N. Percareţ iniţiază o evadare susţinută de I. Vasile şi G. Moiceanu, principali animatori ai etapei. Cei trei fugari înţelegîndu-se la trenă se distanţează treptat de grosul plutonului la urmă rămîn Vîlsan, Lirius, Slobozeanu, Groidea, Marszalovschi care nu pot re-; TR. IOANIŢESCU (Continuare in pag. 4) In urmărirea celor 3 fugari (I. Vasie, N. Percaru şi .3, Molitanu), plutonul rulează intins", condus de tinărul alergător V. Uobrescu. Imagine din etapa a Il-a Bucureşti — Giurgiu — Bucureşti. (Foto Gh. Dumitru)