Sportul Popular, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 3299-3313)

1958-11-15 / nr. 3306

Acolo unde angajamentele au prins viaţă... (urmare din pag. 1) tive ("Cupa Toroboagă" la schi, cam­pionate de casă la şah, tenis de masă ş.a.­ competiţii de ciclism dotate cu pre­­­mii,în materiale sportive etc) în care erau angrenaţi noii membri U.C.F.S. Astfel, acest­­colectiv sportiv numără astăzi peste 1.000 membri U.C.F.S. şi toţi sunt cu cotizaţia la zi (cotizaţii în­casate : 18.757 lei!). In oraşul Brăila, de o mare eficacitate s-a dovedit a fi metoda organizării pen­tru membrii U.C.F.S. de competiţii la sporturile care au o vec­re tradiţie lo­cală (box, fotbal etc). La aceste în­treceri sportive intrarea se făcea gra­tuit, pe baza carnetului de membru în U.C.F.S. cu cotizaţia la zi. Este intere­sant de arătat că la colectivul sportiv „Voinţa“ numărul membrilor U.C.F.S. a crescut (după organizarea a două gale de box) de la 570 la peste 1.000. O metodă asemănătoare au folosit şi activiştii sportivi din raioanele regiunii Baia Atare. In raioanele Vişeu, Şomcu­­ta Atare, Sighet, Negreşti, Cehul Sil­­vaniei ş a., au fost organizate nume­roase competiţii sportive rezervate membrilor U.C.F.S. Datorită acestei metode numărul membrilor U.C.F.S. a crescut simţitor. De mult succes s-au bucurat con­cursurile demonstrative şi concursurile populare organizate în satele regiunilor Baia Atare şi Galaţi. Formaţii de box, lupte, fotbal din Sighet — de exemplu au evoluat în satele Ciuleşti, Strim­­tura, Rem­eţi, Cîmpulu­ng pe Tisa, fiind mult apreciate de către numeroşii să­teni care asistau la întreceri. După fie­care competiţie, tinerii ţărani munci­tori erau invitaţi pe teren şi li se expli­ca cu multă atenţie tehnica discipline­lor sportive respective. Atraşi pe sta­dioane, tinerii deveneau membri ai U.C.F.S. şi apoi entuziaşti activişti în munca de atragere de noi membri în U.C.F­.S. Acelaşi lucru se întîmplă şi la concursurile populare organizate — de pildă — în raionul Lieşti, regiunea Galaţi. Astfel, colectivul sportiv „Sire­tul“ din comuna Nămoloasa Tîrg a reuşit să atragă 412 membri în U.C.F.S. prin organizarea a două fru­moase concursuri populare de ciclism. Despre metodele folosite în aceste două regiuni fruntaşe ar fi încă multe de vorbit. Din multipla lor varietate am cles, fireşte, pe cele care au dat rezul­tatele cele mai bune. Trebuie de subli­niat şi aportul considerabil pe care l-a adus munca de propagandă şi agitaţie. Munca de popularizare prin ziarele lo­cale (ziarul „Viaţa liberă" din Sighet a publicat cu regularitate materiale de­dicate vieţii sportive din raion), folosi­rea staţiilor de radioamplificare (Brăi­la, Baia A Mare, Sighet, Galaţi, Ocna Şugatag, Rona de Sus) a gazetelor de­­perete, fotomontaje, cu ajutorul cara­vanelor cinematografice, care au di­fuzat filme sportive însoţite de scurte conferinţe prezentate de activişti şi sportivi fruntaşi, precum şi intensa a­­gitaţie vizuală (afişe, lozinci, diapozi­tive la cinematografe), au contribuit la înscrierea în U.C.F.S. a numeroşi oa­meni ai muncii. Aplicarea consecventă a acestor me­tode şi adaptarea lor la specificul fie­cărui loc de muncă au stat la baza rea­lizărilor obţinute­ în aceste două re­giuni. Comuniştii sunt în frunte ! Fără îndoială, un loc important în acest material de prezentare a celor două regiuni fruntaşe trebuie să-l ocu­pe capitolul dedicat entuziaştilor acti­vişti obşteşti, cadre de nădejde ale mişcării noastre sportive. Cur­­osein­d importanţa realizării angajamentelor privind înscrierea de membri în Ll.C.F.S., aceşti activişti au muncit cu deosebită însufleţire, n-au precupeţit nici un efort şi au contribuit astfel la îndeplinirea sarcinilor. In fruntea lor au fost tot timpul comuniştii. Prim to­­pitorul Paul Verdeş, unul din cei mai harnici muncitori ai uzinelor „1 Mai“ din Baia Mare a fost cel mai vrednic agitator al colectivului sportiv „Topito­­rul“. Popularitatea de care acest mun­citor fruntaş se bucură în rîndurile sa­lariaţilor întreprinderii, convingerea cu care el le-a vorbit tovarăşilor săi de muncă despre Uniunea de Cultură Fi­zică şi Sport, au constituit um ajutor preţios pentru consiliul colectivului sportiv. Cu ajutorul unor astfel de oa­meni, colectivul sportiv „Topitorul” a reuşit să atragă 1.226 membri în U.C.F.S., dintre care peste 200 sunt membri ai familiilor salariaţilor. Deşi trăiesc şi muncesc în alte col­ţuri de ţară, dragostea pentru sport şi dorinţa de a contribui la întărirea noii organizaţii sportive le este comună prim topitorului Paul Verdeş din Baia Mare şi directorului Şantierului Naval „­ Atai" din Galaţi, Petre Hirjeu. Per­­mament în mijlocul activiştilor sportivi, ocupîndu-se îndeaproape de toate pro­blemele activităţii sportive din între­prinderea al cărei director este, tov. Petre Hirjeu a adus şi el o importantă contribuţie la realizarea unui însemnat succes: toţi salariaţii întreprinderii sînt membri ai U.C.F.S., avînd coti­zaţia achitată la zi. Exemplul muncii comuniştilor a fost lin puternic stimulent pentru toţi cei­lalţi activişti sportivi. Sportivii frun­taşi Tiberiu Polaretzki, Cornelia Far­es? (colectivul sportiv „Chimistul“ Baia Atare), antrenorii Gh. Baltă, V. Mormocea (Brăilă),Z. Abrudan (Baia Atare), profesorii de educaţie fizică Atarin Constantin (com. Negrileşti, raionul Tecuci), Maria Pop (com. Bîr­­sana, raionul Sighet), Tache Chirică (com. Lieşti), Niţă Făcăieru (com- Frînguleşti, raionul Lieşti) sunt numai cîţiva din sutele de activişti sportivi care zi de zi, şi-au adus aportul la în­deplinirea angajamentelor. Cu ajutorul partidului în vizita noastră prin regiunile Galaţi şi Baia Atare am avut prile­jul să discutăm cu mulţi sportivi şi activişti sportivi. Ei ne-au vorbit cu multă modestie despre realizările lor. Am simţit însă în glasul fiecăruia o căldură deosebită atunci cînd ne ară­ta că în întreaga lor activitate au a­­vut permanenta îndrumare a orga­nizaţiilor de partid. „Succesul obţinut în atragerea de noi membri ai U.C.F.S. în oraşul Brăila nu ar fi fost posibil fără sprijinul permanent al comitetului orăşenesc de partid, ne spunea tov. Emil A­îrza, preşedin­tele consiliului orăşenesc U.C.F.S. Brăila. Analizînd săptămînal activi­tatea noastră, îndrum­înd şi contro­lând felul în care organizaţiile de partid sprijină consiliile colective­lor sportive, comitetul orăşenesc de partid ne-a dat un preţios ajutor în realizarea şi depăşirea angajamentu­lui. Astfel, am reuşit ca încă de la 23 August să îndeplinim sarcina pe care ne-o luasem pentru întreg anul ! Aceleaşi cuvinte le-am auzit şi la Galaţi, şi la Baia Mare, pretutin­deni. O contribuţe însemnată la ob­ţinerea acestor succese a adus-o în cele două regiuni strînsa colaborare dintre consiliile colectivelor sportive şi celelalte organizaţii de mase. In raionul Sighet organizaţiile de bază U.T.M. au fost principalul factor mo­­bilizatoric al tineretului în acţiunea de creştere a numărului membrilor U­.C.F.S. iar la întreprinderea Meta­lurgică Dunăreană (Brăila), unde toţi salariaţii sînt membrii ai U.C.F.S., colaborarea dintre consiliul co­lectivului sportiv şi comitetul de in­stituţie a stat la baza acestui fru­mos succes, îndrumate de organizaţiile de par­tid, folosind iniţiativa creatoare a activului obştesc, coordonînd şi ana­lizînd periodic activitatea consililor colectivelor sportive, organele U.C.F.S. din regiunile Baia A Mare şi Galaţi şi-au îndeplinit cu cinste angajamen­tele. S-au evidenţiat în mod special consiliile orăşeneşti U.C.F.S. Baia­­Mare (preşedinte Alexandru Costin) angajament 9.500 — realizat 9.802; Brăila (preşedinte Emil Mîrza) an­gajament 19.000 — realizat 25.763: Satu Mare (preşedinte Marin Gherea) angajament 9.500 — realizat 9.880: Galaţi (preşedinte Ion Marinescu) an­gajament 18.000 — realizat 21.657 şi consiliile raionale U.C.F.S. Sighet (preşedinte Ion Tivadaru) angajament 10.500 — realizat 11.123; Lieşti (pre­şedinte Iancu Pătraşcu) angajament 5.500 —realizat 5.542 ; Cărei (preşe­dinte Ştefan Hudea) angajament 9.000 — realizat 9.334. Felul în care aceste organe U.C.F.S. şi-au îndeplinit angajamentele trebuie să constituie uun exemplu pentru întrea­ga noastră mișcare sportivă, un sti­mulent puternic în muncă, pentru ca pînă la sfîrșitul anului să putem raporta Partidului îndeplinirea anga­jamentului de a atrage în Uniunea de Cultură Fizică şi Sport 2.000.000 de membri! Grija pentru copii, preocupare de căpetenie a clubului Progresat S-a scris de mai multe ori despre stadionul din str. dr. Staicovici şi despre copiii care fac sport acolo, incit ne e teamă că unii cititori, că­zi nnd titlul acestui articol, ne-au şi in­terpelat in gind: Cum ? Iar povestea puştilor antrenaţi de ,,nea“ Nicu Cu­ran ? Iar despre ţîncii abia mai înalţi decit rachetele, pe care-i iniţiază iu ale tenisului Ursan? Dar, la drept vorbind, e normal ca cititorii să-şi amintească de micii at­leţi şi tenismani de la Progresul. Cele două exemple, atit de des Unit­­i­te, au devenit — ca să le numim astfel —­clasice", tind este vorba de­ ilus­trat cum se formează pepiniera viito­rilor campioni. Numai că la Progresat lucrurile nu se rezumă numai la atle­tism și tenis. Și tocmai de aceea ne am permis să abordăm — din nou — un subiect atit de cunoscut. Copii, stadionul­­ liber ! Din primele zile de existenţă, clu­bul Progresul şi-a pus problema atra­gerii in secţiile sale a unui număr cit mai mare de copii, cadrele de miine ale echipelor clubului. Infiinţarea şi coordonarea activităţii centrelor de copii şi-a asumat-o în întregime resortul tehnic al clubului, luind această răspundere de pe umerii secţiilor. In cursul lunilor de iarnă s-au ţinut şedinţe săptăm­inale cu toţi antrenorii, în care au fost analizate pe larg toate problemele legate de instrui­rea micilor sportivi, de specializarea timpurie etc. Prin sectorul organizato­ric s-a asigurat legătura cu o serie de şcoli şi cu salariaţii din sistemul financiar-bancar, ai căror copii urmau să facă sport in cadrul clubului. In felul acesta au fost pregătite toate condiţiile pentru ca îndată după venirea primăverii să se poată anunţa: „Stadionul Progresul stă la dispoziţia copiilor în fiecare dimineaţă“. Vestea a produs multă bucurie, in special co­piilor din cartier. In luna aprilie au început să activeze CENTRE DE CO­PII la următoarele discipline sportive: atletism, baschet, volei, gimnastică, fotbal, scrimă, tenis de masă, tenis. In august s-a alăturat şi rugbi­ul. Pentru pregătirea copiilor a fost a­­fectat un număr special de antrenori şi o serie de sportivi fruntaşi. In tot timpul verii, stadionul Progresul f­u­,­tea fi numit fără nici o exagerare „STADIONUL COPIILOR". Să ne ui­tăm pe fișele de înscrieri la centrele,, de copii: atletism 100, fotbal 200, ie­,­nis 200... I­ ­n septembrie, trierea Dind un caracter atit de larg cen­trelor de copii, sectorul tehnic al clu­bului urmărea un scop bine definit acela de a asigura, in cele din urma, ' elem­ente' pentru secţii. In septembrie, s-a desfăşurat o selecţie a tuturor co­piilor care veniseră in cursul verii pe stadion. In urma acestei selecţii au fost alcătuite ECHIPELE DE PITICI■ ale clubului la: baschet (2 de băieţi,­ una de fete), fotbal (2), volei (1 b+h 1 f), rugbi. De asemenea, au fost re­ţinuţi: 40 de copii pentru secţia de atle­tism, 30 la gimnastică, 20 la scrimă,­ 20 la tenis de rasă, 20 la tenis. Pe, toţi aceştia clubul i-a înscris în rindu-.­ rile sale şi i-a legitimat. După si-’ec- j fia de care am amintit, echipele de pitici au devenit parte componentă a secţiilor clubului. Un proces continuu Deşi are în acest moment peste 200 de copii dintre care cei mai talentaţi­ care activează în diferitele secţii, clu­bul nu consideră încheiate îndatoririle sute în această problemă. După­ cum ne-a arătat prof. Gabriel Zugrăvescu, ■ coordonatorul tehnic al clubului, la­ primăvară centrele de copii vor porni din nou la treabă. In toamnă, întoc­­mai ca în acest an, va avea loc­ trie­rea care­ va pune din nou la dispoziţia secţiilor echipe şi loturi de pitici. Şi, procesul acesta va continua an de an.­­ Preocupat să aibă un rezervor sigur, de cadre, clubul a încheiat convenţii­ pentru patronarea şcolilor medii nr. 18 „M. Eminescu" şi 19 ,,I. Creangă". In prezent, pe terenurile şi în sălile clu­.­­bului se desfăşoară toate orele de co­lectiv sportiv ale celor două şcoli. Cei mai mici dintre elevii de la ,,Eminescu", şi „Creangă“ vor intra la primăvară, în centrele de copii. Experienţa muncii de atragere în sport şi de pregătire a copiilor desfă­şurată de clubul Progresul merită să fie cunoscută şi studiată de toate clu­burile noastre. Şi, cu riscul de a fi în­vinuiţi că suntem­ săraci în surse de­ inspiraţie, noi vom continua să popu­larizăm această experienţă valoroasă,­ atit timp cit nu vom auzi din partea vreunui alt club invitaţia: Veniţi la noi ! Am realizat lucruri şi mai fru­moase decit cei de la Progresul!...­­ I­ AU NOI. IU ! Lecţie de scrimă pe gazonul stadionului, condusă de trăgătoarea frun­tașă Maria Vicol. Aspect din activitatea centrului de copii la scrimă organi­­zat in vara acestui an de clubul Progresul. CUM FOLOSIŢI TIMPUL LIBER? NE RĂSPUND PATRU SPORTIVI FRUNTAŞI IOANA LUCA atletă, funcţionară P.T.T.R. „Munca mea de controloare la prelu­crarea abonamentelor la Poştă şi activita­tea sportivă îmi soli­cită foarte mult timp. Găsesc însă destulă vreme şi pentru a-mi satisface cele două mari pasiuni: muzica și teatrul. Merg adeseori la Ateneu, la concertele sim­fonice, mai ales atunci cînd se cîntă Beethoven, compozitorul meu prefe­rat. De curînd, în cadrul Festivalului închinat memoriei marelui Enescu am avut fericirea de a mă număra prim­tre cei care au ascultat în sală, înfi­oraţi de emoţie, dublul concert de Bach, în interpretarea desăvirşită a marilor violonişti Oistrah şi Menuhin. Pasiunea pentru muzică m-a făcut să devin o foarte devotată ascultă­toare a concertelor simfonice şi de muzică de operă transmise la radio. Chiar zilele trecute am ascultat cu plăcere „Cneazul Igor“ de Borodin. Teatrul mi-a oferit şi el recent satis­facţia unui spectacol de înaltă ţinută­­artistică: „Tragedia optimistă“. Pre­ferinţe literare: Shakespeare, Puş­kin şi mai ales Maiakovski pentru opera căruia nutresc o dragoste de­­încă de pe băncile şcolii". DINU EUGEN boxer, lăcătuş la uzi­nele­ „23 August" „Cum îmi petrec timpul liber ? Strădu­­indu-mă să-mi îmbu­nătăţesc calificarea profesională şi să-mi ridic nivelul politic şi ideologic. Citesc f­­urte cărţi care au legătură cu meseria mea, caut societatea muncitorilor mai vîrstnici şi cu mai multă experienţă, de la care pot afla lucruri care mă intere­sează. Apoi, învăţ cu multă sîrgu­­inţă în cursul de învăţămînt de partid în cifre active7. Doresc ca şi în a­­ceastă privinţă să mă bucur de cele mai bune aprecieri, aşa cum se în­­timplă şi la Jocul meu de producţie. Fireşte, aceste preocupări nu mă îm­piedică să merg deseori, împreună cu soţia mea, muncitoare şi ea chiar în atelierul în care lucrez, la spectacolele de estradă şi la concertele de muzică uşoară, pe care le îndrăgim amîndoi foarte mult. Înainte, cînd nu eram căsătorit îmi plăcea foarte mult să dansez. Acum, treburile gospodăreşti mă cam împiedică, dar cîteodată tot îmi iau soţia şi mergem să dansăm. Citesc cu plăcere îndeosebi romane, iar Maxim Gorki este autorul meu preferat. Alte preferinţe ? Atletismul, fiilifia Ia­si»­.... spectator fidel". SANDA IORDAN înotătoare, elevă „Şcoala îmi este principala preocupare. Sînt elevă in clasa a IX-a la liceul nr. 3.7 şi — cum este şi nor­mal — sînt dornică să mă dovedesc la înălţi­me în învăţătură ca şi în activitatea spor­tivă. Citesc foarte mult pentru a-mi întregi cunoştinţele căpătate la şcoa­lă. De un nepreţuit ajutor mi-a fost vizita pe care am făcut-o în vara aceasta în U.R.S.S. Am avut prilejul să admir minunatele monumente arhi­tectonice şi istorice ale Moscovei, m-a încîntat splendida construcţie a Uni­versităţii „Lomonosov“, am rămas profund impresionată de excepţiona­lele baze sportive ale A Moscovei. Am avut astfel prilejul să văd cu propriii mei ochi frumuseţile despre care am citit în dese rînduri în ziare şi reviste. De altfel, descrierile de călătorie se numără printre lecturile mele prefe­­­rate. Citind despre ţinuturi îndepăr­tate, despre locurile pitoreşti din toată lumea, despre obiceiurile şi viaţa di­verselor popoare de pe glob, încerc o plăcere deosebită şi constat că aces­tea îmi lărgesc necontenit cunoştin­ţele generale". " MIHAI NEDEFF baschetbalist, asistent la I.C.F. „Este şi firesc ca, fiind numit de curînd asistent la catedra de jocuri sportive a Ins­titutului de Cultură Fi­zică, să mă preocup în momentul de faţă, un­­­­un h­ol­ deosebit, de ne­contenita îmbunătăţire a pregătirii mele teoretice. Citesc în acest sens literatură tehnică și de pe­dagogie. Desigur, această preocupare, care poate fi socotită ca făcînd parte integrantă din activitatea mea profe­sională, îmi ia o bună parte din tim­pul liber. Cind găsesc însă cu adevă­rat... timp liber, prefer să ascult mu­zică. Mă pasionează muzica uşoa­ră şi — mai cu seamă — popu­lară. Cînd eram elev făceam chiar parte din echipa de dansuri populare a şcolii şi regret acum că nu mai am posibilitatea practică de a fi altceva decît un entuziast „suporter“ al echi­pei de dansuri a Institutului nostru, laureată a concursului studenţesc pe ţară. Dar trebuie să spun că aşa cum găsesc o mare desfătare ascultind mu­zică din minunatul nostru folclor, tot astfel mă preocupă şi muzica altor popoare“. ' ' ~ N Concurs atistic in cinstea Săptăcninii Internaţionale a Studenţilor Comisia sportivă a Asociaţiei stu­denţilor din Institutul de Cultură Fizică organizează în cinstea­­ Săptă-’ mînii Internaţionale a Studenţilor, uri concurs de atletism. Programul intre-­ cerilor care se vor desfăşura în Capi-­ tală, astăzi de la ora 15 pe stadio?-a­nul Tineretului, cuprinde următoarele probe: BĂIEŢI: 100 m., 800 m., 3000 m­., lungime,­ înălţime, greutate, disc, 4x100 m. FETE: 100 m., 500 m., înăl­ţime, lungime, greutate, disc, 4x100 m. Concursul este deschis tuturor studenţilor bucureşteni şi urmăreşte atragerea de noi elemente în practi-­ carea atletismului. UN INTERESANT CONCURS DE MARŞ Cei mai buni mărşăluitori din Capi­tală se vor întrece miine dimineaţa într-o interesantă competiţie organizată de colectivul sportiv P.T.T. in cinstea Centenarului mărcii poştale romineşti. Adunarea concurenţilor va avea loc la ora 8 in spatele Poştei Centrale, iar startul în prima probă i se va da la la 8,20. -------------------—

Next