Sportul Popular, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 3299-3313)
1958-11-15 / nr. 3306
Acolo unde angajamentele au prins viaţă... (urmare din pag. 1) tive ("Cupa Toroboagă" la schi, campionate de casă la şah, tenis de masă ş.a. competiţii de ciclism dotate cu premii,în materiale sportive etc) în care erau angrenaţi noii membri U.C.F.S. Astfel, acestcolectiv sportiv numără astăzi peste 1.000 membri U.C.F.S. şi toţi sunt cu cotizaţia la zi (cotizaţii încasate : 18.757 lei!). In oraşul Brăila, de o mare eficacitate s-a dovedit a fi metoda organizării pentru membrii U.C.F.S. de competiţii la sporturile care au o vecre tradiţie locală (box, fotbal etc). La aceste întreceri sportive intrarea se făcea gratuit, pe baza carnetului de membru în U.C.F.S. cu cotizaţia la zi. Este interesant de arătat că la colectivul sportiv „Voinţa“ numărul membrilor U.C.F.S. a crescut (după organizarea a două gale de box) de la 570 la peste 1.000. O metodă asemănătoare au folosit şi activiştii sportivi din raioanele regiunii Baia Atare. In raioanele Vişeu, Şomcuta Atare, Sighet, Negreşti, Cehul Silvaniei ş a., au fost organizate numeroase competiţii sportive rezervate membrilor U.C.F.S. Datorită acestei metode numărul membrilor U.C.F.S. a crescut simţitor. De mult succes s-au bucurat concursurile demonstrative şi concursurile populare organizate în satele regiunilor Baia Atare şi Galaţi. Formaţii de box, lupte, fotbal din Sighet — de exemplu au evoluat în satele Ciuleşti, Strimtura, Remeţi, Cîmpulung pe Tisa, fiind mult apreciate de către numeroşii săteni care asistau la întreceri. După fiecare competiţie, tinerii ţărani muncitori erau invitaţi pe teren şi li se explica cu multă atenţie tehnica disciplinelor sportive respective. Atraşi pe stadioane, tinerii deveneau membri ai U.C.F.S. şi apoi entuziaşti activişti în munca de atragere de noi membri în U.C.F.S. Acelaşi lucru se întîmplă şi la concursurile populare organizate — de pildă — în raionul Lieşti, regiunea Galaţi. Astfel, colectivul sportiv „Siretul“ din comuna Nămoloasa Tîrg a reuşit să atragă 412 membri în U.C.F.S. prin organizarea a două frumoase concursuri populare de ciclism. Despre metodele folosite în aceste două regiuni fruntaşe ar fi încă multe de vorbit. Din multipla lor varietate am cles, fireşte, pe cele care au dat rezultatele cele mai bune. Trebuie de subliniat şi aportul considerabil pe care l-a adus munca de propagandă şi agitaţie. Munca de popularizare prin ziarele locale (ziarul „Viaţa liberă" din Sighet a publicat cu regularitate materiale dedicate vieţii sportive din raion), folosirea staţiilor de radioamplificare (Brăila, Baia A Mare, Sighet, Galaţi, Ocna Şugatag, Rona de Sus) a gazetelor deperete, fotomontaje, cu ajutorul caravanelor cinematografice, care au difuzat filme sportive însoţite de scurte conferinţe prezentate de activişti şi sportivi fruntaşi, precum şi intensa agitaţie vizuală (afişe, lozinci, diapozitive la cinematografe), au contribuit la înscrierea în U.C.F.S. a numeroşi oameni ai muncii. Aplicarea consecventă a acestor metode şi adaptarea lor la specificul fiecărui loc de muncă au stat la baza realizărilor obţinute în aceste două regiuni. Comuniştii sunt în frunte ! Fără îndoială, un loc important în acest material de prezentare a celor două regiuni fruntaşe trebuie să-l ocupe capitolul dedicat entuziaştilor activişti obşteşti, cadre de nădejde ale mişcării noastre sportive. Curoseind importanţa realizării angajamentelor privind înscrierea de membri în Ll.C.F.S., aceşti activişti au muncit cu deosebită însufleţire, n-au precupeţit nici un efort şi au contribuit astfel la îndeplinirea sarcinilor. In fruntea lor au fost tot timpul comuniştii. Prim topitorul Paul Verdeş, unul din cei mai harnici muncitori ai uzinelor „1 Mai“ din Baia Mare a fost cel mai vrednic agitator al colectivului sportiv „Topitorul“. Popularitatea de care acest muncitor fruntaş se bucură în rîndurile salariaţilor întreprinderii, convingerea cu care el le-a vorbit tovarăşilor săi de muncă despre Uniunea de Cultură Fizică şi Sport, au constituit um ajutor preţios pentru consiliul colectivului sportiv. Cu ajutorul unor astfel de oameni, colectivul sportiv „Topitorul” a reuşit să atragă 1.226 membri în U.C.F.S., dintre care peste 200 sunt membri ai familiilor salariaţilor. Deşi trăiesc şi muncesc în alte colţuri de ţară, dragostea pentru sport şi dorinţa de a contribui la întărirea noii organizaţii sportive le este comună prim topitorului Paul Verdeş din Baia Mare şi directorului Şantierului Naval „ Atai" din Galaţi, Petre Hirjeu. Permament în mijlocul activiştilor sportivi, ocupîndu-se îndeaproape de toate problemele activităţii sportive din întreprinderea al cărei director este, tov. Petre Hirjeu a adus şi el o importantă contribuţie la realizarea unui însemnat succes: toţi salariaţii întreprinderii sînt membri ai U.C.F.S., avînd cotizaţia achitată la zi. Exemplul muncii comuniştilor a fost lin puternic stimulent pentru toţi ceilalţi activişti sportivi. Sportivii fruntaşi Tiberiu Polaretzki, Cornelia Fares? (colectivul sportiv „Chimistul“ Baia Atare), antrenorii Gh. Baltă, V. Mormocea (Brăilă),Z. Abrudan (Baia Atare), profesorii de educaţie fizică Atarin Constantin (com. Negrileşti, raionul Tecuci), Maria Pop (com. Bîrsana, raionul Sighet), Tache Chirică (com. Lieşti), Niţă Făcăieru (com- Frînguleşti, raionul Lieşti) sunt numai cîţiva din sutele de activişti sportivi care zi de zi, şi-au adus aportul la îndeplinirea angajamentelor. Cu ajutorul partidului în vizita noastră prin regiunile Galaţi şi Baia Atare am avut prilejul să discutăm cu mulţi sportivi şi activişti sportivi. Ei ne-au vorbit cu multă modestie despre realizările lor. Am simţit însă în glasul fiecăruia o căldură deosebită atunci cînd ne arăta că în întreaga lor activitate au avut permanenta îndrumare a organizaţiilor de partid. „Succesul obţinut în atragerea de noi membri ai U.C.F.S. în oraşul Brăila nu ar fi fost posibil fără sprijinul permanent al comitetului orăşenesc de partid, ne spunea tov. Emil Aîrza, preşedintele consiliului orăşenesc U.C.F.S. Brăila. Analizînd săptămînal activitatea noastră, îndrumînd şi controlând felul în care organizaţiile de partid sprijină consiliile colectivelor sportive, comitetul orăşenesc de partid ne-a dat un preţios ajutor în realizarea şi depăşirea angajamentului. Astfel, am reuşit ca încă de la 23 August să îndeplinim sarcina pe care ne-o luasem pentru întreg anul ! Aceleaşi cuvinte le-am auzit şi la Galaţi, şi la Baia Mare, pretutindeni. O contribuţe însemnată la obţinerea acestor succese a adus-o în cele două regiuni strînsa colaborare dintre consiliile colectivelor sportive şi celelalte organizaţii de mase. In raionul Sighet organizaţiile de bază U.T.M. au fost principalul factor mobilizatoric al tineretului în acţiunea de creştere a numărului membrilor U.C.F.S. iar la întreprinderea Metalurgică Dunăreană (Brăila), unde toţi salariaţii sînt membrii ai U.C.F.S., colaborarea dintre consiliul colectivului sportiv şi comitetul de instituţie a stat la baza acestui frumos succes, îndrumate de organizaţiile de partid, folosind iniţiativa creatoare a activului obştesc, coordonînd şi analizînd periodic activitatea consililor colectivelor sportive, organele U.C.F.S. din regiunile Baia A Mare şi Galaţi şi-au îndeplinit cu cinste angajamentele. S-au evidenţiat în mod special consiliile orăşeneşti U.C.F.S. BaiaMare (preşedinte Alexandru Costin) angajament 9.500 — realizat 9.802; Brăila (preşedinte Emil Mîrza) angajament 19.000 — realizat 25.763: Satu Mare (preşedinte Marin Gherea) angajament 9.500 — realizat 9.880: Galaţi (preşedinte Ion Marinescu) angajament 18.000 — realizat 21.657 şi consiliile raionale U.C.F.S. Sighet (preşedinte Ion Tivadaru) angajament 10.500 — realizat 11.123; Lieşti (preşedinte Iancu Pătraşcu) angajament 5.500 —realizat 5.542 ; Cărei (preşedinte Ştefan Hudea) angajament 9.000 — realizat 9.334. Felul în care aceste organe U.C.F.S. şi-au îndeplinit angajamentele trebuie să constituie uun exemplu pentru întreaga noastră mișcare sportivă, un stimulent puternic în muncă, pentru ca pînă la sfîrșitul anului să putem raporta Partidului îndeplinirea angajamentului de a atrage în Uniunea de Cultură Fizică şi Sport 2.000.000 de membri! Grija pentru copii, preocupare de căpetenie a clubului Progresat S-a scris de mai multe ori despre stadionul din str. dr. Staicovici şi despre copiii care fac sport acolo, incit ne e teamă că unii cititori, căzi nnd titlul acestui articol, ne-au şi interpelat in gind: Cum ? Iar povestea puştilor antrenaţi de ,,nea“ Nicu Curan ? Iar despre ţîncii abia mai înalţi decit rachetele, pe care-i iniţiază iu ale tenisului Ursan? Dar, la drept vorbind, e normal ca cititorii să-şi amintească de micii atleţi şi tenismani de la Progresul. Cele două exemple, atit de des Unitite, au devenit — ca să le numim astfel —clasice", tind este vorba de ilustrat cum se formează pepiniera viitorilor campioni. Numai că la Progresat lucrurile nu se rezumă numai la atletism și tenis. Și tocmai de aceea ne am permis să abordăm — din nou — un subiect atit de cunoscut. Copii, stadionul liber ! Din primele zile de existenţă, clubul Progresul şi-a pus problema atragerii in secţiile sale a unui număr cit mai mare de copii, cadrele de miine ale echipelor clubului. Infiinţarea şi coordonarea activităţii centrelor de copii şi-a asumat-o în întregime resortul tehnic al clubului, luind această răspundere de pe umerii secţiilor. In cursul lunilor de iarnă s-au ţinut şedinţe săptăminale cu toţi antrenorii, în care au fost analizate pe larg toate problemele legate de instruirea micilor sportivi, de specializarea timpurie etc. Prin sectorul organizatoric s-a asigurat legătura cu o serie de şcoli şi cu salariaţii din sistemul financiar-bancar, ai căror copii urmau să facă sport in cadrul clubului. In felul acesta au fost pregătite toate condiţiile pentru ca îndată după venirea primăverii să se poată anunţa: „Stadionul Progresul stă la dispoziţia copiilor în fiecare dimineaţă“. Vestea a produs multă bucurie, in special copiilor din cartier. In luna aprilie au început să activeze CENTRE DE COPII la următoarele discipline sportive: atletism, baschet, volei, gimnastică, fotbal, scrimă, tenis de masă, tenis. In august s-a alăturat şi rugbiul. Pentru pregătirea copiilor a fost afectat un număr special de antrenori şi o serie de sportivi fruntaşi. In tot timpul verii, stadionul Progresul fu,tea fi numit fără nici o exagerare „STADIONUL COPIILOR". Să ne uităm pe fișele de înscrieri la centrele,, de copii: atletism 100, fotbal 200, ie,nis 200... I n septembrie, trierea Dind un caracter atit de larg centrelor de copii, sectorul tehnic al clubului urmărea un scop bine definit acela de a asigura, in cele din urma, ' elemente' pentru secţii. In septembrie, s-a desfăşurat o selecţie a tuturor copiilor care veniseră in cursul verii pe stadion. In urma acestei selecţii au fost alcătuite ECHIPELE DE PITICI■ ale clubului la: baschet (2 de băieţi, una de fete), fotbal (2), volei (1 b+h 1 f), rugbi. De asemenea, au fost reţinuţi: 40 de copii pentru secţia de atletism, 30 la gimnastică, 20 la scrimă, 20 la tenis de rasă, 20 la tenis. Pe, toţi aceştia clubul i-a înscris în rindu-. rile sale şi i-a legitimat. După si-’ec- j fia de care am amintit, echipele de pitici au devenit parte componentă a secţiilor clubului. Un proces continuu Deşi are în acest moment peste 200 de copii dintre care cei mai talentaţi care activează în diferitele secţii, clubul nu consideră încheiate îndatoririle sute în această problemă. După cum ne-a arătat prof. Gabriel Zugrăvescu, ■ coordonatorul tehnic al clubului, la primăvară centrele de copii vor porni din nou la treabă. In toamnă, întocmai ca în acest an, va avea loc trierea care va pune din nou la dispoziţia secţiilor echipe şi loturi de pitici. Şi, procesul acesta va continua an de an. Preocupat să aibă un rezervor sigur, de cadre, clubul a încheiat convenţii pentru patronarea şcolilor medii nr. 18 „M. Eminescu" şi 19 ,,I. Creangă". In prezent, pe terenurile şi în sălile clu.bului se desfăşoară toate orele de colectiv sportiv ale celor două şcoli. Cei mai mici dintre elevii de la ,,Eminescu", şi „Creangă“ vor intra la primăvară, în centrele de copii. Experienţa muncii de atragere în sport şi de pregătire a copiilor desfăşurată de clubul Progresul merită să fie cunoscută şi studiată de toate cluburile noastre. Şi, cu riscul de a fi învinuiţi că suntem săraci în surse de inspiraţie, noi vom continua să popularizăm această experienţă valoroasă, atit timp cit nu vom auzi din partea vreunui alt club invitaţia: Veniţi la noi ! Am realizat lucruri şi mai frumoase decit cei de la Progresul!... I AU NOI. IU ! Lecţie de scrimă pe gazonul stadionului, condusă de trăgătoarea fruntașă Maria Vicol. Aspect din activitatea centrului de copii la scrimă organizat in vara acestui an de clubul Progresul. CUM FOLOSIŢI TIMPUL LIBER? NE RĂSPUND PATRU SPORTIVI FRUNTAŞI IOANA LUCA atletă, funcţionară P.T.T.R. „Munca mea de controloare la prelucrarea abonamentelor la Poştă şi activitatea sportivă îmi solicită foarte mult timp. Găsesc însă destulă vreme şi pentru a-mi satisface cele două mari pasiuni: muzica și teatrul. Merg adeseori la Ateneu, la concertele simfonice, mai ales atunci cînd se cîntă Beethoven, compozitorul meu preferat. De curînd, în cadrul Festivalului închinat memoriei marelui Enescu am avut fericirea de a mă număra primtre cei care au ascultat în sală, înfioraţi de emoţie, dublul concert de Bach, în interpretarea desăvirşită a marilor violonişti Oistrah şi Menuhin. Pasiunea pentru muzică m-a făcut să devin o foarte devotată ascultătoare a concertelor simfonice şi de muzică de operă transmise la radio. Chiar zilele trecute am ascultat cu plăcere „Cneazul Igor“ de Borodin. Teatrul mi-a oferit şi el recent satisfacţia unui spectacol de înaltă ţinutăartistică: „Tragedia optimistă“. Preferinţe literare: Shakespeare, Puşkin şi mai ales Maiakovski pentru opera căruia nutresc o dragoste deîncă de pe băncile şcolii". DINU EUGEN boxer, lăcătuş la uzinele „23 August" „Cum îmi petrec timpul liber ? Străduindu-mă să-mi îmbunătăţesc calificarea profesională şi să-mi ridic nivelul politic şi ideologic. Citesc furte cărţi care au legătură cu meseria mea, caut societatea muncitorilor mai vîrstnici şi cu mai multă experienţă, de la care pot afla lucruri care mă interesează. Apoi, învăţ cu multă sîrguinţă în cursul de învăţămînt de partid în cifre active7. Doresc ca şi în această privinţă să mă bucur de cele mai bune aprecieri, aşa cum se întimplă şi la Jocul meu de producţie. Fireşte, aceste preocupări nu mă împiedică să merg deseori, împreună cu soţia mea, muncitoare şi ea chiar în atelierul în care lucrez, la spectacolele de estradă şi la concertele de muzică uşoară, pe care le îndrăgim amîndoi foarte mult. Înainte, cînd nu eram căsătorit îmi plăcea foarte mult să dansez. Acum, treburile gospodăreşti mă cam împiedică, dar cîteodată tot îmi iau soţia şi mergem să dansăm. Citesc cu plăcere îndeosebi romane, iar Maxim Gorki este autorul meu preferat. Alte preferinţe ? Atletismul, fiilifia Iasi».... spectator fidel". SANDA IORDAN înotătoare, elevă „Şcoala îmi este principala preocupare. Sînt elevă in clasa a IX-a la liceul nr. 3.7 şi — cum este şi normal — sînt dornică să mă dovedesc la înălţime în învăţătură ca şi în activitatea sportivă. Citesc foarte mult pentru a-mi întregi cunoştinţele căpătate la şcoală. De un nepreţuit ajutor mi-a fost vizita pe care am făcut-o în vara aceasta în U.R.S.S. Am avut prilejul să admir minunatele monumente arhitectonice şi istorice ale Moscovei, m-a încîntat splendida construcţie a Universităţii „Lomonosov“, am rămas profund impresionată de excepţionalele baze sportive ale A Moscovei. Am avut astfel prilejul să văd cu propriii mei ochi frumuseţile despre care am citit în dese rînduri în ziare şi reviste. De altfel, descrierile de călătorie se numără printre lecturile mele preferate. Citind despre ţinuturi îndepărtate, despre locurile pitoreşti din toată lumea, despre obiceiurile şi viaţa diverselor popoare de pe glob, încerc o plăcere deosebită şi constat că acestea îmi lărgesc necontenit cunoştinţele generale". " MIHAI NEDEFF baschetbalist, asistent la I.C.F. „Este şi firesc ca, fiind numit de curînd asistent la catedra de jocuri sportive a Institutului de Cultură Fizică, să mă preocup în momentul de faţă, unun hol deosebit, de necontenita îmbunătăţire a pregătirii mele teoretice. Citesc în acest sens literatură tehnică și de pedagogie. Desigur, această preocupare, care poate fi socotită ca făcînd parte integrantă din activitatea mea profesională, îmi ia o bună parte din timpul liber. Cind găsesc însă cu adevărat... timp liber, prefer să ascult muzică. Mă pasionează muzica uşoară şi — mai cu seamă — populară. Cînd eram elev făceam chiar parte din echipa de dansuri populare a şcolii şi regret acum că nu mai am posibilitatea practică de a fi altceva decît un entuziast „suporter“ al echipei de dansuri a Institutului nostru, laureată a concursului studenţesc pe ţară. Dar trebuie să spun că aşa cum găsesc o mare desfătare ascultind muzică din minunatul nostru folclor, tot astfel mă preocupă şi muzica altor popoare“. ' ' ~ N Concurs atistic in cinstea Săptăcninii Internaţionale a Studenţilor Comisia sportivă a Asociaţiei studenţilor din Institutul de Cultură Fizică organizează în cinstea Săptă-’ mînii Internaţionale a Studenţilor, uri concurs de atletism. Programul intre- cerilor care se vor desfăşura în Capi- tală, astăzi de la ora 15 pe stadio?-anul Tineretului, cuprinde următoarele probe: BĂIEŢI: 100 m., 800 m., 3000 m., lungime, înălţime, greutate, disc, 4x100 m. FETE: 100 m., 500 m., înălţime, lungime, greutate, disc, 4x100 m. Concursul este deschis tuturor studenţilor bucureşteni şi urmăreşte atragerea de noi elemente în practi- carea atletismului. UN INTERESANT CONCURS DE MARŞ Cei mai buni mărşăluitori din Capitală se vor întrece miine dimineaţa într-o interesantă competiţie organizată de colectivul sportiv P.T.T. in cinstea Centenarului mărcii poştale romineşti. Adunarea concurenţilor va avea loc la ora 8 in spatele Poştei Centrale, iar startul în prima probă i se va da la la 8,20. -------------------—