Sportul Popular, decembrie 1958 (Anul 13, nr. 3315-3332)

1958-12-23 / nr. 3328

P­ are activitate şahistă de Capitală • Vizita echipei iugoslave Jesenice • Gavrilă I şi Urseanui conduc în campionatul Capitalei 3 întreceri studențeşti • Au început optimile de finală ale campionatului R.P.R. pe 1959 e primul plan al activităţii şa­­histe bucureştene e­t­i întilnire internaţională inter-cluburi. Mîi­­ne după-amiază, începând de la ora 47, în sala clubului Constructorul din str. Luca Strofei 13, pe şapte table de şah se vor face primele mutări ale meciului Constructorul •—* Jesenice (R.PP. Iugoslavia­. In echipa iugoslavă, campioană a Sloveniei, joacă trei­ finalişti ai cam­pionatului naţional *—­ Kocevar, Vos­­pernik şi Grosek ■— ca şi puternica jucătoare Loiska Pongrác. In comple­tarea cărţii de vizită a oaspeţilor tre­buie citat succesul obţinut acum un an în turneul de la Lacul Garda (Italia) în care au ocupat primuun loc din 12 echipe din diferite ţări. P­artide decise rapid şi surprize au caracterizat ultimele întâl­niri ale campionatului de şah al Capitalei. Sîmbătă, în runda a IX-a, Gavrilă I a arătat din nou că se află în formă, cîştigînd în cel mai spectaculos stil partida sa cu Ro­­taru. El are acum 6 puncte şi împarte şefia în clasament cu Urseanu, în­vingător şi el în faţa lui Kapuscins­ki. Luptînd nu numai cu Ciociltea, ci şi, cu o grea criză de timp, Puşcaşu a găsit soluţii rapide la tabla­ de şah, înregistrînd o neaşteptată victo­rie. In celelalte două partide, înche­iate în cele 4 ore de joc, Nacht l-a învins pe Rădulescu, iar Georgescu şi Pavlov au făcut remiză. Ultimul ocupă acum locul III în clasament cu 5 puncte şi o partidă întreruptă a doua oară la Botez într-un final com­plicat de dame și cai. . Dintre realizările cele mai bune ale lui Pavlov este partida miniatură cîş­­tigată în faţa lui Nacht în runda precedentă, care conţine o foarte in­teresantă problemă de deschidere. Partida Spaniolă: Pavlov—Nacht 1:e4 e5 2.Cc3 Cc6 3. Nb5 a6 4.Na4 f5 5d4 e:d4 6.C:d4 (Mutare recomandată de Ke­res în tratatul său de deschideri) 6...C:d4 7. D:d4 De7!? (O continuare inedită, care pare să amelioreze simţitor jocul negrului, mai dificil în varianta cu­noscută 7...c5 8.De5-t- De7 9.D:e7) 8. Nb3 (Altfel, cu c5 şi b5 negrul cîş­­tigă acest nebun) 8...Ce6 9. Dc3 f:e4? (Negrul continuă inexact, trebuia mai întii 9...c5 10.De3 și apoi se lua pio­nul 10...f:e4 ll.Cd5 De5!) 10.Ng5 c6 11.0—0—0 ,15 ? (O nouă greșeală, de data aceasta decisivă pentru soarta luptei) 12.N:d5! (Sacrificiu natural, fiindcă după 12...c:d5 13.C:d5 atacul albului pe coloana „d“ cîștigă imediat) 12...Ng4 13.13 c:d5 14.C:d5 Td8 15. N:f6 g:f6 16. f:g4 Dc5 17.D:f6 (Cîş­­tiga de asemenea şi 17.C:f6-t-) 17... T:d5 13.De6+ Ne7 19.T:d5 De3-t-20.RM Tf8 21. Tholl și negrul a ce­dat. Campionatul continuă azi după-a­­miază în sala Dinamo cu disputarea partidelor din runda a X-a. I­n vederea­ întrecerilor şahiste u­­niversitare pe ţară care vor avea­ loc în vacanţa­ de iarnă la Si­naia, studenţii bucureşteni şi-au de­semnat reprezentanţii atît la concur­sul pe echipe cit şi la cel individual. Dintre cele cinci pretendente la pri­mul loc, echipa studenţilor medici­­nişti s-a dovedit a fi mai omogenă, cîştigînd şi întilnirea decisivă cu re­prezentativa Politehnicii. Clasamentul final se prezintă astfel : 1. Medicina. 17 p.; 2. Construcţii 15 p.; 3. Poli­tehnica 10 p.; 4. I.S.E. 8 p.; 5. Ins­titutul C.F.R.. 0 p. Primele dou­ă s-au calificat în faza, finală. In concursul individual s-au cali­ficat câştigătorii celor două grupe, studenţii C. Scurtu (Universitatea C.I. Parhon) şi Gh. Varabiescu (Institu­tul de Ştiinţe Economice). I­n Capitală a început desfăşura­rea primei etape a campionatu­lui republican individual mascu­lin de şah — optimi de finală. In pre­zent se desfăşoară jocurile primelor patru grupe, care au loc în următoa­rele săli: Casa de Cultură a Studen­ţilor (cat. Plevnei 61), clubul Sta­tistică (str. Covaci 3), clubul Voinţa (str. Enăchiţă Văcărescu 20). Duminică încep şi întrecerile pe echipe ale campionatului republican. In faza pe Capitală participă 24 de echipe împărțite în patru serii. Turneul de handbal redus de la Wroclaw Duminică seara a început turneul de handbal redus de la Wroclaw (R. P. Polonă) la care — alături de forma­ţiile Radnicki Belgrad, AZS şi Slash ■— participă şi echipa Dinamo Baca­reţii. In primul meci susţinut în com­pania echipei AZS, dinam­oviştii au re­purtat o victorie categorică, entuzias­­mînd prin jocul lor pe numeroşii spec­tatori prezenţi în tribunele sălii clu­bului Slask. După ce au condus cu 8—5 în prima repriză ei şi-au mărit avantajul terminînd partida cu un scor concludent: 19—6. Acest rezultat con­firmă valoarea echipei noastre care şi în întrecerile din cadrul campionatului republican de handbal redus s-a dove­dit cea mai bună formaţie. Punctele învingătorilor au fost înscrise de Ivă­­nescu (4), Covaci (3), Simion Pom­­piliu (3), linia Stănescu (3), Costa­­che (2), Martini (2), Ristoiu şi Po­­pescu. inica un record republican la atletism) Atunci cînd, nu de nuici am publicat bilanţul at­­letismului nostru, consi­deram că puţinele zile care rămăseseră pînă la încheierea anului 1958 nu mai puteau aduce modifi­cări in listele statistice. Iată însă că vineri după­­amiază, în Capitală, a fost înregistrat un nou record al R. P. Româno pentru juniorii de categ. a II-a (15—16 ani). In acea zi, în cadrul unui concurs desfăşurat pe sta­dionul Tineretului, elevul Petre Astafei (Clubul spor­tiv şcolar) a realizat­­performanţa de 3,62 mn la săritura cu prăjina. Acest rezultat întrece cu 10 cm vechiul record al juniori ■ lor „mici" care-i aparţi­nea tot lui din acest an. In cadrul aceluiaşi con­curs, Afanasie Savin a obţinut cu 3,55 m un re­cord personal, superior cu 13 cm celei mai bune per­formanţe ale sale. Rezul­tatele acestor tineri sări­tori sunt deosebit de pro­miţătoare şi oglindesc cum nu se poate mai bine munca intensă de pregătire pe care ei au efectuat-o de-a lungul a­­cestui an, sub conduce­rea prof. Dumitru Gîr­­leanu. Şi pentru că veni vorba de prof. Gîrleanu, el în­suşi săritor fruntaş, se cuvine să-i subliniem ini­ţiativa sa de a înfiinţa un centru de antrenament pentru săritorii cu prăji­na. Cu sprijinul Şcolii Sportive de Elevi din Ca­pitală, D-tru Gîrleanu a amenajat la stadionul Ti­neretului 5 gropi pentru săritura cu prăjina şi a recrutat din rîndul e­levi­­lor o serie de tineri înce­pători care au arătat reale aptitudini pentru a­­ceastă probă. Cu aceştia a început lucrul. Treaba n-a mers uşor de la înce­put, dar cu timpul băieţii au deprins „tainele“ să­riturii cu prăjina şi o dată cu trecerea ariilor rezultatele lor sportive vor fi din ce în ce mai bune. Cei mai buni elevi ai prof. Gîrleanu sunt: Petre Astafei (16 ani) 3,62 m­, Afanasie Savin (16 ani)­­ 3,55 m, Eugen Simiones­­cu (15 ani) 3,10 m, Vili Mathias 3,40 m ete. Timpul rece nu mai permite continuarea în aer liber a „lecţiilor“ de săritură cu prăjina. Pentru aceasta centrul de antrenament al prăji­­niştilor a fost mutat în sala Floreasca II. Acolo, în fiecare marţi şi vineri de la 10:30 prof. Gîrlea­, nu poate fi întîlnit ală­turi jd­.­elevii săi. El şi-a manifestat speranţa că numărul acestora va creş­te chiar în această iarnă şi pentru aceasta ne-a şi rugat să anunţăm pe toţi tinerii care doresc să se specializeze în săritura cu prăjina că... sala Flo­reasca le stă la dispozi­ţie. Profesoara Maria Mic­­lea, fostă atletă fruntaşă, conduce şi ea un centru de antrenament pentru copii, vara la stadionul 23 August, iar iarna în sala Floreasca (lunea şi joia de la 8—12) ocupîn­­du-se cu predilecție de probele ei de specialita­te, alergările de sem­i - fond. Sînt două exemple, frumoase, care se cer ur­mate şi de alţii... R. VILARA Săptămână de săptămână, în Bucu­reşti — ca şi în alte oraşe ale ţării — sunt programate întreceri de hand­bal contînd pentru campionatul re­publican. Fireşte, pentru echipele par­ticipante sistemul de disputare a jocu­rilor finale nu prezintă nici o nelă­murire. In schimb, unii dintre spec­tatori ne-au mărturisit dorinţa de a cunoaşte câteva amănunte în plus despre turneul final al acestei prime ediţii a campionatului republican de handbal redus. O dorinţă firească, mai ales că ne apropiem tot mai mult de acest eveniment. Deci, cine va participa la jocurile finale ? Să amintim faptul că întrece­rile din cadrul campionatului republi­can de handbal redus au început, de fapt, prin luna septembrie cu jocu­rile raionale și au continuat cu fa­zele regionale (unele disputate î­ncă în aer liber, altele fiind în desfășu­rare la sală). La jocurile finale — atît la băieţi, cît şi la fete — urmea­ză să ia parte câte opt echipe. Pen­tru oraşul Bucureşti sistemul de ca­lificare este următorul : două echipe se vor califica direct (după toate probabilităţile acestea vor fi Dinamo şi G.S.U.) pentru jocurile masculine. După ce vor lua sfîrşit jocurile tur­retur — care se desfăşoară în pre­zent în Capitală — v­a urma un ba­raj între primele 3 clasate din prima grupă şi cîştigătoarea grupei a doua. Cea de a treia­­ echipă clasată după acest baraj va intra în jocurile inter­regionale de calificare (care vor a­­vea foc tot în Bucureşti). La fete, fiind vorba de­ o singură serie în faza orăşenească, se califică direct primele două clasate, iar a treia participă la calificările pe care le va găzdui Ora­şul Stalin. Centrele pentru desfăşu­rarea barajurilor interregionale sunt: Bucureşti şi Tg. Mureş pentru băieţi, Timişoara şi Oraşul Stalin pentru fete. Astfel, la jocurile fina­le vor participa, la băieţi, primele două cla­­sate din Bucureşti, primele două echi­pe din Timişoara, prima din regiunea Stalin, restul de 3 urmînd să fie sta­bilite după jocurile din cele două cen­tre de calificare. Cele opt echipe fe­minine care îşi vor disputa titlul de campioană a ţării vor fi din Bucu­reşti (2), Timişoara (1), Oraşul Sta­lin (2), Tg. Mureş (1) plus două echipe care se vor califica la Iraşul Stalin şi Timişoara. Acest sistem de calificare pentru jocurile finale s-a dovedit a fi foarte nimerit, el asigurînd o exigentă ve­rificare a echipelor și nefav­rizînd participarea echipelor slab pregătite. Un motiv în plus să așteptăm cu in­teres jocurile din cadrul turneului fi­nal al campionatului care va începe la jumătatea lunii februarie.­ ­ d. g. - Campionatul republican de handbal redus Cine va participa la jocurile finale ? Fază din meciul Rapid n- Adria, desfăşurat în cadrul ediţiei trecute a concursului republican Unele probleme ridicate de desfăşurarea invăţămintului politic de mase U.C.F.S.­in Capitală U­na din măsurile cele mai importante luate pentru îm­bunătăţirea muncii de edu­caţie şi propagandă în cadrul organizaţiilor noastre sportive este înfiinţarea cursurilor de învăţă­­mî­nt politic de mase U.C.F.S. La a­­ceste cursuri, care au început cu a­­proape trei luni în urmă, iau parte activiştii sportivi, antrenorii şi mem­brii cluburi­­ sportive. Deschiderea anului de învăţământ politic U.C.F.S. a fost primită ca deosebit interes de cadrele mişcării noastre sportive. De acest lucru ne-am­ putut convinge şi acum cîteva zile, participînd la o şe­dinţă organizată de consiliul orăşenesc U.C.F.S. Bucureşti. Cu toate că tema­­era generală : „Analiza muncii fie edu­caţie şi propagandă în cluburile şi colectivele sportive“, participanţii s-au ocupat cu precădere, atit în informă­rile prezentate cit şi la discuţii, de problemele invăţămintului politic ue anase U.C.F.S. A reieşit cu claritate ■că asigurarea bunei desfăşurări a în­­văţămîntului politic reprezintă în mo­mentul de faţă sarcina principală a comisiilor de educaţie şi propagandă din cluburi sau de pe lingă consiliile ÎU.C.F.S. SPORTUL POPULAR (Pag. 4-a Nr. 3328 ) majoritatea cluburilor sportive bucureştene se acordă atenţia cuvenită acestei probleme. Exem­plul cel mai bun îl constituie clubul Dinamo care, nu numai că a deschis primul anul de învăţământ politic de mase U.C.F.S., dar a şi luat măsuri pentru o cît mai bună desfăşurare a cursurilor. Lecţiile se desfăşoară cu regularitate, din două în două săptă­­mînî. Pentru cele 19 grupe de cursanţi au fost desemnaţi propagandişti, care se pregătesc temeinic atît pentru preda­rea lecţiilor cit şi pentru seminarii. înaintea seminariilor se dau consul­taţii pentru lămurirea problemelor im­portante. La cabinetul tehnic al clubu­lui cursanţii pot găsi lecţiile, iar la bibliotecă întreaga bibliografie nece­sară­. Dintre sportivii dinamovişti care dovedesc o sîrguinţă deosebită la în­văţământul politic, amintim pe: Dohai, Bădiei, Neagu şi Maria Zulu (atletism), Apostol (volei),­­ Maria Olteanu şi Gheorghiu (gimnastică), Ciobotaru şi Martiban (box) şi alţii, invăţămîntul politic de masa U. C. F. S. se desfăşoară în bune condiţiuni şi la clubu­l Rapid. Aici s-a luat măsura ca la fiecare şedinţă să asiste şi respon­sabilii cu educaţia şi propaganda din birourile secţiilor. Astfel, ei pot avea o imagine clară asupra frecvenţei şi pregătirii sportivilor pentru seminarii. Pînă în prezent s-au prezentat foarte bine la învăţămîntul politic sportivii: Ion Langa (fotbal), Florin Gucoş (bas­chet), Cristodor Popes­cu (canotaj), Elena Brînzei (handbal) şi alţii. M­odul cum s-a desfăşurat pînă în prezent învăţămîntul politic de mase U.C.F.S. în Capitala ri­dică o serie de probleme a căror dis­cutare va contribui, fără îndoia­­ă, la îmbunătăţirea situaţiei actuale. O pri­­mnă problemă este: cine sunt înscrişi la cursuri şi care este frecvenţa lor ? Ei bine, în unele locuri nu au fost respectate instrucţiunile Biroului Con­siliului General U.C.F.S. care arată că la cursurile de învăţământ politic de mase U.C.F.S. pentru sportivii din cluburi trebuie să participe toţi spor­tivii, cu excepţia celor încadraţi in învăţămîntul de partid. Cum altfel, decît ca o nesocotire a acestor in­strucţiuni poate fi calificată starea de lucruri de la clubul Voinţa, unde din totalul de 280 de sportivi doar 90 sînt înscrişi la curs ? Dar din a­­ceştia 90, doar un sfert participă la lecţii , după datele arătate de res­ponsabilul cu munca de educaţie şi propagandă a­­ clubului. Conducerea clubului Voinţa­ trebuie să ia măsuri grabnice pentru , a lichida această ati­tudine de subestimare a învăţămin­tu­lui politic de mase U.C.F.S. Nesatis­­făcătoare este participarea sportivilor şi la cursul ce are loc la clubul Re­colta. Doar 55—70% din cei înscrişi au o frecvenţă regulată. La clubu­l Metalul M.I.G., unde s-au obţinut unele rezultate bune în invăţămîntul politic, există totuşi secţii — ca de pildă cele de box şi alpinism — care absentează în întregime de un curs. De asemenea, conducerea clubului a admis cu prea multă uşurinţă ca sportivii secţiilor de rugbi şi box să nu facă parte din cursul ce se desfă­şoară la club. O deosebită importanţă pentru buna organizare a învăţămîntullui politic U.C.F.S. o are evidenţa clară a celor care iau parte la lecţii, urmărirea modului cum se prezintă ei de la o lecţie la alta. Dar despre ce evidenţă poate fi vorba la clubul Voinţa, unde prezenţa se face pe bileţele de hîrtie sau la Metalul, unde, de asemenea, nu există cataloage de prezenţă ? In alte locuri propagandiştii au cataloage dar, din păcate, în ele întîlnim şi multe note slabe ale unor sportivi. Este greu de înţeles de ce, cu toate con­diţiile leiste de pregătire pe care le au asigu­rate, sportivii dinamo­vişti Aurel Za­bon, Vasile Weiss, Constantin Grece­­scu, Alexandru Vasile, se prezintă la seminarii fără a-şi fi însuşit lecţiile predate. C­u deosebită atenţie trebuie urmă­rită participarea antrenorilor la învăţămîntul politic de­pinse U.C.F.S. Datoria antrenorilor este nu numai de a frecventa lecţiile şi de a se pregăti temeinic pentru ele, ci şi de a se interesa îndeaproape de atitudi­nea elevilor lor faţă de învăţămîn­tul politic. Exemple demne de laudă sînt în acest sens antrenorii: FA. Mi­­hăilescu, Fr. Cocoş, C. Nour, I. Kociş, Cr. Giurculescu (Dinamo), Grigore Costescu, Romulus Ghiuriţan (Rapid) şi alţii. Sunt însă şi antrenori cărora le este indiferent dacă sportivii de care se ocupă participă sau nu la învăţă­­m­înt­ul politic. Este cazul antrenorilor Arthur K­oracek şi Frankl Roland (Recolta), Carol Korcek, Anton Gro­­man, Menas Borei şi Nicolae Voicu (Dinamo) şi alţii. Mai gravă este a­ti­tu­d­inia antrenorilor care subestimează învăţămîntul politic de mase U.C.F.S. şi, sub diferite pretexte, nu frecventează cursul. In această categorie intră în special antrenorii colectivelor sportive care au fost ataşaţi pe lingă grupele de antrenori ale diferitelor cluburi. Cei mai mulţi s-au prezentat drrr la lecţia de deschidere iar apoi, pric tind de faptul că nu s-a exercitat un con­trol permanent din partea consiliilor raionale U.C.F.S., au lipsit. Ce fel de exemplu poate oferi elevilor săi antre­norul de fotbal Asadi­rian, de la „Kle­­ment Gottwald“, dacă nu a parifei­at la nici o lecţie de învăţămînt politic U.C.F.S. ? Această mentalitate a an­trenorilor care se consideră „tehnicieni puri“ trebuie aspru combătută. Antre­norii noştri sunt înainte de toate edu­catori ai tinerei generaţii şi în această calitate au datoria de onoare,de a-şi ridica neîncetat nivelul cunoştinţelor politice, ideologice, pedagogice, de a-şi însuşi­­învăţătura marxist-leniinistă. clu­­burile şi colectivele sportive precum şi I

Next