Sportul Popular, decembrie 1958 (Anul 13, nr. 3315-3332)
1958-12-23 / nr. 3328
P are activitate şahistă de Capitală • Vizita echipei iugoslave Jesenice • Gavrilă I şi Urseanui conduc în campionatul Capitalei 3 întreceri studențeşti • Au început optimile de finală ale campionatului R.P.R. pe 1959 e primul plan al activităţii şahiste bucureştene eti întilnire internaţională inter-cluburi. Mîine după-amiază, începând de la ora 47, în sala clubului Constructorul din str. Luca Strofei 13, pe şapte table de şah se vor face primele mutări ale meciului Constructorul •—* Jesenice (R.PP. Iugoslavia. In echipa iugoslavă, campioană a Sloveniei, joacă trei finalişti ai campionatului naţional *— Kocevar, Vospernik şi Grosek ■— ca şi puternica jucătoare Loiska Pongrác. In completarea cărţii de vizită a oaspeţilor trebuie citat succesul obţinut acum un an în turneul de la Lacul Garda (Italia) în care au ocupat primuun loc din 12 echipe din diferite ţări. Partide decise rapid şi surprize au caracterizat ultimele întâlniri ale campionatului de şah al Capitalei. Sîmbătă, în runda a IX-a, Gavrilă I a arătat din nou că se află în formă, cîştigînd în cel mai spectaculos stil partida sa cu Rotaru. El are acum 6 puncte şi împarte şefia în clasament cu Urseanu, învingător şi el în faţa lui Kapuscinski. Luptînd nu numai cu Ciociltea, ci şi, cu o grea criză de timp, Puşcaşu a găsit soluţii rapide la tabla de şah, înregistrînd o neaşteptată victorie. In celelalte două partide, încheiate în cele 4 ore de joc, Nacht l-a învins pe Rădulescu, iar Georgescu şi Pavlov au făcut remiză. Ultimul ocupă acum locul III în clasament cu 5 puncte şi o partidă întreruptă a doua oară la Botez într-un final complicat de dame și cai. . Dintre realizările cele mai bune ale lui Pavlov este partida miniatură cîştigată în faţa lui Nacht în runda precedentă, care conţine o foarte interesantă problemă de deschidere. Partida Spaniolă: Pavlov—Nacht 1:e4 e5 2.Cc3 Cc6 3. Nb5 a6 4.Na4 f5 5d4 e:d4 6.C:d4 (Mutare recomandată de Keres în tratatul său de deschideri) 6...C:d4 7. D:d4 De7!? (O continuare inedită, care pare să amelioreze simţitor jocul negrului, mai dificil în varianta cunoscută 7...c5 8.De5-t- De7 9.D:e7) 8. Nb3 (Altfel, cu c5 şi b5 negrul cîştigă acest nebun) 8...Ce6 9. Dc3 f:e4? (Negrul continuă inexact, trebuia mai întii 9...c5 10.De3 și apoi se lua pionul 10...f:e4 ll.Cd5 De5!) 10.Ng5 c6 11.0—0—0 ,15 ? (O nouă greșeală, de data aceasta decisivă pentru soarta luptei) 12.N:d5! (Sacrificiu natural, fiindcă după 12...c:d5 13.C:d5 atacul albului pe coloana „d“ cîștigă imediat) 12...Ng4 13.13 c:d5 14.C:d5 Td8 15. N:f6 g:f6 16. f:g4 Dc5 17.D:f6 (Cîştiga de asemenea şi 17.C:f6-t-) 17... T:d5 13.De6+ Ne7 19.T:d5 De3-t-20.RM Tf8 21. Tholl și negrul a cedat. Campionatul continuă azi după-amiază în sala Dinamo cu disputarea partidelor din runda a X-a. In vederea întrecerilor şahiste universitare pe ţară care vor avea loc în vacanţa de iarnă la Sinaia, studenţii bucureşteni şi-au desemnat reprezentanţii atît la concursul pe echipe cit şi la cel individual. Dintre cele cinci pretendente la primul loc, echipa studenţilor medicinişti s-a dovedit a fi mai omogenă, cîştigînd şi întilnirea decisivă cu reprezentativa Politehnicii. Clasamentul final se prezintă astfel : 1. Medicina. 17 p.; 2. Construcţii 15 p.; 3. Politehnica 10 p.; 4. I.S.E. 8 p.; 5. Institutul C.F.R.. 0 p. Primele două s-au calificat în faza, finală. In concursul individual s-au calificat câştigătorii celor două grupe, studenţii C. Scurtu (Universitatea C.I. Parhon) şi Gh. Varabiescu (Institutul de Ştiinţe Economice). In Capitală a început desfăşurarea primei etape a campionatului republican individual masculin de şah — optimi de finală. In prezent se desfăşoară jocurile primelor patru grupe, care au loc în următoarele săli: Casa de Cultură a Studenţilor (cat. Plevnei 61), clubul Statistică (str. Covaci 3), clubul Voinţa (str. Enăchiţă Văcărescu 20). Duminică încep şi întrecerile pe echipe ale campionatului republican. In faza pe Capitală participă 24 de echipe împărțite în patru serii. Turneul de handbal redus de la Wroclaw Duminică seara a început turneul de handbal redus de la Wroclaw (R. P. Polonă) la care — alături de formaţiile Radnicki Belgrad, AZS şi Slash ■— participă şi echipa Dinamo Bacareţii. In primul meci susţinut în compania echipei AZS, dinamoviştii au repurtat o victorie categorică, entuziasmînd prin jocul lor pe numeroşii spectatori prezenţi în tribunele sălii clubului Slask. După ce au condus cu 8—5 în prima repriză ei şi-au mărit avantajul terminînd partida cu un scor concludent: 19—6. Acest rezultat confirmă valoarea echipei noastre care şi în întrecerile din cadrul campionatului republican de handbal redus s-a dovedit cea mai bună formaţie. Punctele învingătorilor au fost înscrise de Ivănescu (4), Covaci (3), Simion Pompiliu (3), linia Stănescu (3), Costache (2), Martini (2), Ristoiu şi Popescu. inica un record republican la atletism) Atunci cînd, nu de nuici am publicat bilanţul atletismului nostru, consideram că puţinele zile care rămăseseră pînă la încheierea anului 1958 nu mai puteau aduce modificări in listele statistice. Iată însă că vineri dupăamiază, în Capitală, a fost înregistrat un nou record al R. P. Româno pentru juniorii de categ. a II-a (15—16 ani). In acea zi, în cadrul unui concurs desfăşurat pe stadionul Tineretului, elevul Petre Astafei (Clubul sportiv şcolar) a realizatperformanţa de 3,62 mn la săritura cu prăjina. Acest rezultat întrece cu 10 cm vechiul record al juniori ■ lor „mici" care-i aparţinea tot lui din acest an. In cadrul aceluiaşi concurs, Afanasie Savin a obţinut cu 3,55 m un record personal, superior cu 13 cm celei mai bune performanţe ale sale. Rezultatele acestor tineri săritori sunt deosebit de promiţătoare şi oglindesc cum nu se poate mai bine munca intensă de pregătire pe care ei au efectuat-o de-a lungul acestui an, sub conducerea prof. Dumitru Gîrleanu. Şi pentru că veni vorba de prof. Gîrleanu, el însuşi săritor fruntaş, se cuvine să-i subliniem iniţiativa sa de a înfiinţa un centru de antrenament pentru săritorii cu prăjina. Cu sprijinul Şcolii Sportive de Elevi din Capitală, D-tru Gîrleanu a amenajat la stadionul Tineretului 5 gropi pentru săritura cu prăjina şi a recrutat din rîndul elevilor o serie de tineri începători care au arătat reale aptitudini pentru această probă. Cu aceştia a început lucrul. Treaba n-a mers uşor de la început, dar cu timpul băieţii au deprins „tainele“ săriturii cu prăjina şi o dată cu trecerea ariilor rezultatele lor sportive vor fi din ce în ce mai bune. Cei mai buni elevi ai prof. Gîrleanu sunt: Petre Astafei (16 ani) 3,62 m, Afanasie Savin (16 ani) 3,55 m, Eugen Simionescu (15 ani) 3,10 m, Vili Mathias 3,40 m ete. Timpul rece nu mai permite continuarea în aer liber a „lecţiilor“ de săritură cu prăjina. Pentru aceasta centrul de antrenament al prăjiniştilor a fost mutat în sala Floreasca II. Acolo, în fiecare marţi şi vineri de la 10:30 prof. Gîrlea, nu poate fi întîlnit alături jd.elevii săi. El şi-a manifestat speranţa că numărul acestora va creşte chiar în această iarnă şi pentru aceasta ne-a şi rugat să anunţăm pe toţi tinerii care doresc să se specializeze în săritura cu prăjina că... sala Floreasca le stă la dispoziţie. Profesoara Maria Miclea, fostă atletă fruntaşă, conduce şi ea un centru de antrenament pentru copii, vara la stadionul 23 August, iar iarna în sala Floreasca (lunea şi joia de la 8—12) ocupîndu-se cu predilecție de probele ei de specialitate, alergările de semi - fond. Sînt două exemple, frumoase, care se cer urmate şi de alţii... R. VILARA Săptămână de săptămână, în Bucureşti — ca şi în alte oraşe ale ţării — sunt programate întreceri de handbal contînd pentru campionatul republican. Fireşte, pentru echipele participante sistemul de disputare a jocurilor finale nu prezintă nici o nelămurire. In schimb, unii dintre spectatori ne-au mărturisit dorinţa de a cunoaşte câteva amănunte în plus despre turneul final al acestei prime ediţii a campionatului republican de handbal redus. O dorinţă firească, mai ales că ne apropiem tot mai mult de acest eveniment. Deci, cine va participa la jocurile finale ? Să amintim faptul că întrecerile din cadrul campionatului republican de handbal redus au început, de fapt, prin luna septembrie cu jocurile raionale și au continuat cu fazele regionale (unele disputate încă în aer liber, altele fiind în desfășurare la sală). La jocurile finale — atît la băieţi, cît şi la fete — urmează să ia parte câte opt echipe. Pentru oraşul Bucureşti sistemul de calificare este următorul : două echipe se vor califica direct (după toate probabilităţile acestea vor fi Dinamo şi G.S.U.) pentru jocurile masculine. După ce vor lua sfîrşit jocurile turretur — care se desfăşoară în prezent în Capitală — va urma un baraj între primele 3 clasate din prima grupă şi cîştigătoarea grupei a doua. Cea de a treia echipă clasată după acest baraj va intra în jocurile interregionale de calificare (care vor avea foc tot în Bucureşti). La fete, fiind vorba de o singură serie în faza orăşenească, se califică direct primele două clasate, iar a treia participă la calificările pe care le va găzdui Oraşul Stalin. Centrele pentru desfăşurarea barajurilor interregionale sunt: Bucureşti şi Tg. Mureş pentru băieţi, Timişoara şi Oraşul Stalin pentru fete. Astfel, la jocurile finale vor participa, la băieţi, primele două clasate din Bucureşti, primele două echipe din Timişoara, prima din regiunea Stalin, restul de 3 urmînd să fie stabilite după jocurile din cele două centre de calificare. Cele opt echipe feminine care îşi vor disputa titlul de campioană a ţării vor fi din Bucureşti (2), Timişoara (1), Oraşul Stalin (2), Tg. Mureş (1) plus două echipe care se vor califica la Iraşul Stalin şi Timişoara. Acest sistem de calificare pentru jocurile finale s-a dovedit a fi foarte nimerit, el asigurînd o exigentă verificare a echipelor și nefavrizînd participarea echipelor slab pregătite. Un motiv în plus să așteptăm cu interes jocurile din cadrul turneului final al campionatului care va începe la jumătatea lunii februarie. d. g. - Campionatul republican de handbal redus Cine va participa la jocurile finale ? Fază din meciul Rapid n- Adria, desfăşurat în cadrul ediţiei trecute a concursului republican Unele probleme ridicate de desfăşurarea invăţămintului politic de mase U.C.F.S.in Capitală Una din măsurile cele mai importante luate pentru îmbunătăţirea muncii de educaţie şi propagandă în cadrul organizaţiilor noastre sportive este înfiinţarea cursurilor de învăţămînt politic de mase U.C.F.S. La aceste cursuri, care au început cu aproape trei luni în urmă, iau parte activiştii sportivi, antrenorii şi membrii cluburi sportive. Deschiderea anului de învăţământ politic U.C.F.S. a fost primită ca deosebit interes de cadrele mişcării noastre sportive. De acest lucru ne-am putut convinge şi acum cîteva zile, participînd la o şedinţă organizată de consiliul orăşenesc U.C.F.S. Bucureşti. Cu toate că temaera generală : „Analiza muncii fie educaţie şi propagandă în cluburile şi colectivele sportive“, participanţii s-au ocupat cu precădere, atit în informările prezentate cit şi la discuţii, de problemele invăţămintului politic ue anase U.C.F.S. A reieşit cu claritate ■că asigurarea bunei desfăşurări a învăţămîntului politic reprezintă în momentul de faţă sarcina principală a comisiilor de educaţie şi propagandă din cluburi sau de pe lingă consiliile ÎU.C.F.S. SPORTUL POPULAR (Pag. 4-a Nr. 3328 ) majoritatea cluburilor sportive bucureştene se acordă atenţia cuvenită acestei probleme. Exemplul cel mai bun îl constituie clubul Dinamo care, nu numai că a deschis primul anul de învăţământ politic de mase U.C.F.S., dar a şi luat măsuri pentru o cît mai bună desfăşurare a cursurilor. Lecţiile se desfăşoară cu regularitate, din două în două săptămînî. Pentru cele 19 grupe de cursanţi au fost desemnaţi propagandişti, care se pregătesc temeinic atît pentru predarea lecţiilor cit şi pentru seminarii. înaintea seminariilor se dau consultaţii pentru lămurirea problemelor importante. La cabinetul tehnic al clubului cursanţii pot găsi lecţiile, iar la bibliotecă întreaga bibliografie necesară. Dintre sportivii dinamovişti care dovedesc o sîrguinţă deosebită la învăţământul politic, amintim pe: Dohai, Bădiei, Neagu şi Maria Zulu (atletism), Apostol (volei), Maria Olteanu şi Gheorghiu (gimnastică), Ciobotaru şi Martiban (box) şi alţii, invăţămîntul politic de masa U. C. F. S. se desfăşoară în bune condiţiuni şi la clubul Rapid. Aici s-a luat măsura ca la fiecare şedinţă să asiste şi responsabilii cu educaţia şi propaganda din birourile secţiilor. Astfel, ei pot avea o imagine clară asupra frecvenţei şi pregătirii sportivilor pentru seminarii. Pînă în prezent s-au prezentat foarte bine la învăţămîntul politic sportivii: Ion Langa (fotbal), Florin Gucoş (baschet), Cristodor Popescu (canotaj), Elena Brînzei (handbal) şi alţii. Modul cum s-a desfăşurat pînă în prezent învăţămîntul politic de mase U.C.F.S. în Capitala ridică o serie de probleme a căror discutare va contribui, fără îndoiaă, la îmbunătăţirea situaţiei actuale. O primnă problemă este: cine sunt înscrişi la cursuri şi care este frecvenţa lor ? Ei bine, în unele locuri nu au fost respectate instrucţiunile Biroului Consiliului General U.C.F.S. care arată că la cursurile de învăţământ politic de mase U.C.F.S. pentru sportivii din cluburi trebuie să participe toţi sportivii, cu excepţia celor încadraţi in învăţămîntul de partid. Cum altfel, decît ca o nesocotire a acestor instrucţiuni poate fi calificată starea de lucruri de la clubul Voinţa, unde din totalul de 280 de sportivi doar 90 sînt înscrişi la curs ? Dar din aceştia 90, doar un sfert participă la lecţii , după datele arătate de responsabilul cu munca de educaţie şi propagandă a clubului. Conducerea clubului Voinţa trebuie să ia măsuri grabnice pentru , a lichida această atitudine de subestimare a învăţămintului politic de mase U.C.F.S. Nesatisfăcătoare este participarea sportivilor şi la cursul ce are loc la clubul Recolta. Doar 55—70% din cei înscrişi au o frecvenţă regulată. La clubul Metalul M.I.G., unde s-au obţinut unele rezultate bune în invăţămîntul politic, există totuşi secţii — ca de pildă cele de box şi alpinism — care absentează în întregime de un curs. De asemenea, conducerea clubului a admis cu prea multă uşurinţă ca sportivii secţiilor de rugbi şi box să nu facă parte din cursul ce se desfăşoară la club. O deosebită importanţă pentru buna organizare a învăţămîntullui politic U.C.F.S. o are evidenţa clară a celor care iau parte la lecţii, urmărirea modului cum se prezintă ei de la o lecţie la alta. Dar despre ce evidenţă poate fi vorba la clubul Voinţa, unde prezenţa se face pe bileţele de hîrtie sau la Metalul, unde, de asemenea, nu există cataloage de prezenţă ? In alte locuri propagandiştii au cataloage dar, din păcate, în ele întîlnim şi multe note slabe ale unor sportivi. Este greu de înţeles de ce, cu toate condiţiile leiste de pregătire pe care le au asigurate, sportivii dinamovişti Aurel Zabon, Vasile Weiss, Constantin Grecescu, Alexandru Vasile, se prezintă la seminarii fără a-şi fi însuşit lecţiile predate. Cu deosebită atenţie trebuie urmărită participarea antrenorilor la învăţămîntul politic depinse U.C.F.S. Datoria antrenorilor este nu numai de a frecventa lecţiile şi de a se pregăti temeinic pentru ele, ci şi de a se interesa îndeaproape de atitudinea elevilor lor faţă de învăţămîntul politic. Exemple demne de laudă sînt în acest sens antrenorii: FA. Mihăilescu, Fr. Cocoş, C. Nour, I. Kociş, Cr. Giurculescu (Dinamo), Grigore Costescu, Romulus Ghiuriţan (Rapid) şi alţii. Sunt însă şi antrenori cărora le este indiferent dacă sportivii de care se ocupă participă sau nu la învăţămîntul politic. Este cazul antrenorilor Arthur Koracek şi Frankl Roland (Recolta), Carol Korcek, Anton Groman, Menas Borei şi Nicolae Voicu (Dinamo) şi alţii. Mai gravă este atitudinia antrenorilor care subestimează învăţămîntul politic de mase U.C.F.S. şi, sub diferite pretexte, nu frecventează cursul. In această categorie intră în special antrenorii colectivelor sportive care au fost ataşaţi pe lingă grupele de antrenori ale diferitelor cluburi. Cei mai mulţi s-au prezentat drrr la lecţia de deschidere iar apoi, pric tind de faptul că nu s-a exercitat un control permanent din partea consiliilor raionale U.C.F.S., au lipsit. Ce fel de exemplu poate oferi elevilor săi antrenorul de fotbal Asadirian, de la „Klement Gottwald“, dacă nu a parifeiat la nici o lecţie de învăţămînt politic U.C.F.S. ? Această mentalitate a antrenorilor care se consideră „tehnicieni puri“ trebuie aspru combătută. Antrenorii noştri sunt înainte de toate educatori ai tinerei generaţii şi în această calitate au datoria de onoare,de a-şi ridica neîncetat nivelul cunoştinţelor politice, ideologice, pedagogice, de a-şi însuşiînvăţătura marxist-leniinistă. cluburile şi colectivele sportive precum şi I