Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-13 / nr. 3339
LA MULTE TABLE DE ŞAH... Pe uşa la faţa căreia ne oprisent scria cu litere roşii: Sala de şah. Te-ai aştepta, poate, ca într-o asemenea încăpere să găseşti o linişte severă, în contrast cu animaţia întîlnită pe scări şi culoare, la intrarea în sala de spectacole, în faţa aparatului de televiziune sau la biroul bibliotecarei, unde cărţile trec din mînă în mînă. Nicidecum ! In sala de şah a clubului „Constructorul“ ne-au întîmpinat glasuri vesele de copii, rîsete şi exclamaţii. Erau micuţii şahişti de la Şcoala medie nr. 8, veniţi la antrenament în sala clubului care Ie sprijină activitatea sportivă. De fapt, în apărarea zburdalnicilor elevi trebuie să spunem că îl surprinseserrt „în pauză“ si — mai exact — tocmai în momentul cînd se aşezau la locurile lor pentru a urmări lecţia predată de antrenorul I. i'iberian. Căutam cu privirea clasica tablă de demonstraţie şi constatăm cu surprindere că lipseşte. — Sunt împotriva tablei de demonstraţie, ne-a lămurit apoi antrenorul. Un şahist trebuie să se obişnuiască numai cu tabla de şah de pe masă, instrumentul său de concurs. După cum nu se dă hocheistului la antrenament o crosă de... 3 metri — aşa e şi la şah ! Fiecare elev are în faţă o tablă de şah şi antrenorul circulă printre mese, ajuttâd pe toţi să urmărească mutare cu mutare explicaţiile sale. Bineînţeles, acum domneşte o linişte de se aude chiar musca! — Aci mutarea corectă este 12. Tal —ci, pentru a ocupa coloana deschisă... Antrenorul analizează o poziţie clasică din Gambitul Damei Teoriei despractice din jocul maeştrilor. Poziţii jucate de Alehin, Botvirik, Keres apar în zeci de exemplare pe tablele celor care ascultă. Fiecare dintre ei visează poate să ajungă odată un Keres... Mulţi îşi încep în această sală cariera şahistă. Primii paşi sînt ca totdeauna şovăitori, dar viitorii maeştri capătă tot mai multă siguranţă, cu cît înaintează în descifrarea tainelor jocului pe 64 pătrate. Povesteşte antrenorul Silberman: — Iată, nu e prea multă vreme de cînd a venit aci un tinăr muncitor de la şantierul 501 al Trustului de construcţii hidrotehnice, mecanicul electrician Lucian Lăpuşan. L-am urmărit cum privea atent tablele jucătorilor care se antrenau şi mi-am dat seama că tinărul acesta arde de dorinţa de a juca şi d şah. L-am luat In antrenament. Astăzi este jucător,casificat şi promite să progreseze ■apid. L. Lăpuşan nu este un caz izolat In activitatea clubului „Constructorul“. Ciar în aceste zile, la club, 16 jucători luptă cu înverşunare intr-un concurs de calificare, din care va ieşi o nouă promoţie de şahişti clasificaţi Fireşte, Constructorul nu neglijează nici pe şahiştii săi fruntaşi. La loc de cinste în incinta clubului se află un panou de şah pe care apar la fiecare două zile mutările partidelor prin telegraf, pe care maestrul sportului Paul Voiculescu le dispută împotriva ■eputatului şahist din R.D. Germană, Reinhard Fuchs. — Stau cam prost in partida cu albele, mi-a mărturisit sincer Paul Voiculescu. Dar in cealaltă sper să folosesc mai bine posibilităţile poziţiei. Cum partidele sunt abia la început — s-au jucat numai 14 mutări — speranţele şahistului nostru au tot timpul să se transforme în realitate. Mai activează la club şi o puternică secţie de compoziţie şahistă, frecventată de problemişti fruntaşi ca Em. Dobrescu, V. Nestorescu, M. Mamolescu, I. Groşu. Aci au avut loc cursuri de compoziţie şahistă pentru începători. „Ultima (mutare) nu este şi cea mai puţin importantă..." a scris undeva Alehin în comentariile partidelor sale. Şi noi am lăsat pentru la urmă tocmai unul din aspectele celer mai caracteristice din viaţa şahistă a „Constructorului“. Clubul se mîndreşte cu înfăptuiri frumoase în angrenarea elementului feminin în şah. Aci au fost iniţiate numeroase începătoare în şah, au fost descoperite talente noi, se perfecţionează continuu jucătoarele de categorii superioare. lată de ce succesele recente ale tinerei jucătoare Alexandra Nicolae (aproape 60 la sută din punctajul maxim, în meciul cu Polonia) bucură mai cu seamă pe cei care veghează la bunul- mers al acestui important centru de activitate a şahului bucureştean. RADU VOIA in sala de şah a clubului Constructorul numeroşi tineri fac cunoştinţă cu acest frumos joc al trântii (Foto: D. Rotaru) Categoria B la hochei vegheata In jocurile de ieri de la Sighişoara au fost înregistrate următoarele rezultate : Nicovala Sighişoara—Voinţa Sighişoara 42—1 (13—1, 14—0, 15—0). Au rurcat: Onu I (11), Schuster (8), Adlef (8), Balaş (6), Matefi (6), Hollo (1), Onu 11 (2) pentru Nicovala, Schneider — autogol, Steagul roşu Or- Stalin—C.S.S. Harghita M. Ciuc 6—2 (2—1, 3—0, 1—1). Tinerii elevi din Miercurea Ciuc au prestat un joc curajos în faţa experimentaţilor jucători de la Steagul roşu. Au marcat: Tudor (2), Martonfi (2), Racoviţă şi Ghimbăşanu pentru Steagul roşu, Rigo şi Isiai pentru Harghita. Astă seară are loc ultima etapă: Nicovala—Steagul roşu şi Harghita— Voinţa. înaintea acestor jocuri clasamentul se prezintă astfel: 1. TURJAN corespondent 1. Steagul roşu 4 4 0 0 30: 98 2. Nicovala 5 3 0 2 67:22 6 3. Harghita 5 2 0 3 29:24 4 4. Voinţa 4 0 0 4 2:73 0 SPORTUL POPULAR Pag. 6-a Nr. 333. O secție de box cu activitate rodnică Ne-ant propus să scriem un reportaj despre una dintre cele mai tinere secţii de box din Capitală. La drep vorbind, dacă nu am fi fost martorii cîtorva reuniuni pugilistice din cadrul „Cupa Sfatului popular“ al Capitalei competiţie organizată în proporţie de... 99 la sută de colectivul sportcr despre care vrem să scriem acum, — fără Îndoială că ar mai îi trecut un timp pînă să aflăm de rodnica munci a acestuia. Dar, să facem cunoştinţă este vorba de colectivul sportiv I.S.B (întreprinderea de Salubritate Bucureşti). Primul lucru pe care l-am făcut a fost, fireşte, să trecem pe la sala de antrenamente a secţiei de box. Organizatoricul colectivului Sportiv Iov Paraschiv Popescu, el însuşi fost boxer, s-a oferit imediat să ne conducă. ...Cu puţin timp în urmă, la I.S.B nu se putea vorbi despre o activitate a sportului cu mănuşi. Nu existau boxeri, nu exista sală pentru antrenamente, nu exista echipament sportiv O dată cu reorganizarea colectivul sportiv, a luat fiinţă şi o secţie de box. Secţia a primit chiar de la înfiinţare un antrenor care a reuşit să-i asigure o activitate din ce în ce mai fructuoasă. Mulţi dintre cei care citesc aceste rînduiri au fost, probabil, martorii reuigiilor pugilistice care s-au ţinut timpp de aproape douăluni în sala I.S.B. şi au putut să admire felul cum au fost organizate aceste gale. Cum spuneam mai sus, la I.S.B. nu exista o sală de antrenamente pentru box. Mergeţi însă acum, dacă curiozitatea vă îndeamnă şi veţi vedea ce a putut să înfăptuiască înrtr-umn an acest harnic colectiv sportiv: o sală de antrenament modernă, (în str. Berzei nr. 21), utilată cu ring, spaliere, mcing-bal, sac cu nisip, oglinzi, corzi etc.. — „Fondurile care au fost afectate secţiei de box — ne-a spus tov. P. Popescu — provin din cotizaţii precum şi încasările de la galele amicale pe care secţia de box le-a organizat în Bucureşti şi în provincie. Dar mai avem o sursă... — ?!? — Tinerii noştri boxeri sunt foarte mult simpatizaţi de muncitorii din întreprindere. De multe ori, echipele noastre artistice dau spectacole, iar fondurile realizate cu acest prilej sunt îndreptate în mare măsură către secţia de box. Pe de altă parte, însuşi directorul I.S.B., tov. Vasile Iordache, care este un sportiv pasionat, ne sprijia efectiv in rezolvarea unor greutăţi iete în munca colectivului nostru. Ne pare rău că nu l-am găsit pe anrenoru! Ilie Impăratu. La acea ora, după cum ne spunea tov. P. Popescu. ■ontrolorul tehnic de salubritate Ilie Impăratu se afla pe teren, în plină muncă profesională. Comunistul Ilie Impăratu, plini de dragoste pentru secţa de box pe care o conduce în mod nruntar, dovedeşte însă o conştiincioitate demnă de laudă (...şi de urmat) şi la munca profesională, despre care superiorii săi au numai cuvinte bune. Şi dacă acesta este exemplul pe care îl dă antrenorul în ceea ce priveşte conştiinciozitatea în producţie bineînţeles că „elevilor“ săi, I. Neacşu, V. Zgondea, N. Ghidrigeanui şi toţi ceilalţi tineri muţigători de la I.S.B. cărora Ilie împăraţii le-a pus pentru prima oară mănuşile de box în miini, nu se lasă mai prejos. Poate că nu ar fi lipsit de interes să mai arătăm că antrenorul de box de la I.S.B. este şi un Inimos instructor sportiv, care în fiecare dimineaţă poate fi văzut conducând exerciţiile de înviorare, în cadrul gimnasticii de producţie. R. CALAMMAŞANU In clişeu: Ilie Kupărcou şi elevii săi in timpul unui antrenament (Foto : D. Rotaru) Experimentări G.M.A. ln regiunea Stalin La Oraşul Stalin, Făgăraş şi Sighişoara au avut loc primele experimentări ale noilor norme G.M.A. S-au studiat practic cite 30 cazuri pentru fiecare grupă de virstă existentă în fiecare loc de experimentare. La Oraşul Stalin a existat o mare preocupare în această direcţie şi trebuie să remarcăm observaţiile profesorilor Marta Bîrleanu şi Arpad Bako, de la Şcoala Medie nr. 4, în ceea ce priveşte programul de gimnastică. Menţionăm totodată aportul profesorilor Gh. Marcu, Matilda Zopeli, Ioan Şeitan şi Viorel Papuc, în vederea reușitei acestor experimentări. GH. MAZGAREANU, corespondent ANUL COMPETIŢIONAL INTERN 1958 LA TENIS Tenisul, unul dintre cele mai frumoase şi complete sporturi, a avut la noi, în anul care a trecut, o bogată activitate competiţională internă. Campionatul pe echipe al primei categorii, campionatul republican individual de categoria I şi a II-a, campionatul de juniori al R.P.R., cupele de sezon (iarnă, primăvară, vară şi toamnă), Cupa Păcii de la Arad, Cupa Carpaţilor de la Sibiu, Cupa copiilor de la Oradea, campionatul de calificare pe echipe — iată cele mai importante concursuri din 1958, ca să nu mai amintim şi de alte competiţii şi campionate locale. Aceste întreceri au constituit în general ur stimulent în pregătirea jucătorilor şi jucătoarelor, au însemnat tot atîtea prilejuri de constatare a gradului de pregătire a sportivilor, de acumulare de noi cunoştinţe, absolut necesare unui „rodaj’“ bun pentru alte concursuri. COMPETITII NUMEROASE, DAR SI MULTE NEPREZENTARI Intr-adevăr, au fost destule cazuri cînd unele competiţii au fost toti sau în parte ratate din cauza superficialităţii şi chiar a lipsei de seriozitate cu care au fost privite de jucători sau echipe. De pildă, în campionatul de calificare pe echipe, procentul de neprezentări a fost de cel puţin cincizeci la sută. Deci, eforturi şi osteneli inutile din partea celorlalte echipe sau organizatorilor, pentru că această competiţie a fost sortită eşecului încă de la început. Un alt exemplu. In campionatul categoriei A, la cele mai multe meciuri în care scorul final începea să se profileze, adică, una din formaţii acumulase sau era pe punctul de a realiza cele opt victorii (din totalul de 15 posibile), restul partidelor se desfăşurau Intr-uin dezinteres general. Mai mut chiar, interveneau anumite aranjamente în pregătiră cu unele neprezentari reciproce sau pur și simplu cedări de jocuri în restulîntîlnirilor care ntai erau de disputat. Dar, pentru că vorbim despre campionatul republican pe echipe, vom mai sublima și alte deficienţe ale formulei lui de desfăşurare. Această competiţie a reunit un număr restrâns de formaţii (IO), fiecare echipă fiind alcătuită şi din prea puţini jucători sau jucătoare (6 în total). Aşa stînd lucrurile, sistemul de disputare a campionatului pe echipe de anul trecut — număr mic de echipe şi jucători — n-a oferit o posibilitate largă de schimb de experienţă, mai ales pentru sportivii de categorii inferioare. Datorită acestui fapt şi progresul acestora din urmă a fost încetinit. De asemenea, din cauza decalajului valoric prea mare dintre primele două echipe, C.C.A. şi Dinamo, şi celelalte formaţii, întrecerile campionatului pe echipe n-au constituit un adevărat stimulent nici pentru fruntaşi (care îşi aveau asigurate poziţiile dominante dar de la început) şi nici pentru echipele situate la mijlocul sau periferia clasamentului. Am mai putea spune că acest campionat n-a reflectat decît într-o mică măsură grija pentru promovarea unei politici sănătoase de creştere şi încurajare a elementelor tinere. Regulamentul competiţiei nu a prevăzut decît obligativitea introducerii într-o echipă (de 6 jucători) a unui singur jucător tînăr (şi cu o limită de virstă prea mare , pînă la 24 de ani). Campionatul a necesitat de asemenea, deplasări prea lungi şi costisitoare şi un consum mare de materiale, mai ales mingi. O ÎNTRECERE REUSITA : CAMPIONATUL JUNIORILOR Participarea masivă de tineri şi tinere, printre care numeroase elemente talentate, iată caracteristica mai importantă a acestei întreceri a juniorilor. Mai cu seamă la grupele de vîrste mai mici am reţinut numele lui Judith Dibar şi Erika Bajnai (Oradea), Doris Bocor (Dr. Stalin), EugenBăjenescu (Piteşti), Horvath (Arad), Gheorghe Boagheş şi Petre Barine (Bucureşti). Rămîne ca aceşti tineri să fie urmăriţi şi îndrumaţi cu toată atenţia şi în viitor, pentru că evoluţia lor de pînă acum dă multe speranţe. CAMPIONATELE INDIVIDUALE ŞI ALTE CONCURSURI Intîlnirile pentru desemnarea campionilor republicani individuali ca şi întrecerile dotate cu diferite cupe (enumerate la începutul acestui articol) au marcat un asalt susţinut şi uneori încununat de succes al reprezentanţilor tinerei generaţii pentru ocuparea de locuri fruntaşe. Şi ceea ce a impresionat îndeosebi a fost concepţia ofensivă, verva şicombativitatea tinerilor jucători. Fără îndoială că pe lingă talent este nevoie însă şi de perseverenţă, seriozitate şi de o ţinută exemplară, rezultat al unei educaţii sănătoase, temeinice. Şi la aceste capitole unii dintre jucătorii noştri tineri sunt încă reetanjieni. UNDE SUNT JUCĂTOARELE ? Această întrebare a frămîntat fără discuţie pe toţi cei care urmăresc de ani de zile concursurile noastre de tenis. Anul 1958 a adus pe terenuiri aceleaşi şi aceleaşi jucătoare, care, în* general, au bătut pasul pe locc. In afara celor cîteva junioare amintite mai sus, nu se întrezăreşte deocamdată nimic altceva. Dar despre unele măsuri de îndreptare ca şi despre perspectivele noului an, ne vom ocupa intr-un număr viitor. CONSTANTIN COMARNISCHI Cum se organizează o „DUMINICĂ SPORTIVĂ?“ (Urmare din pag. 1) Frunoasa ‘ub întrecere sportivă de părinți, rude, prieteni, vecini. Sunt, desigur, mult mai multe lucruri de spus despre felul cum s-a organizat acea „DUMINICA SPORTIVA .Ar treiai amintit ajutorul dat de comitetul raional U.T.M., de consiliul raional şi cel regional U.C.P.S. înainte de toate a fost însă dorinţa tineretului din Coteana de a organiza şi în satul lor o astfel de „DUMINICA SPORTIVA“. Ce a însemnat pentru sportul diin această comună prima „DUMINICA SPORTIVA“,? Noi membri în U.C.F.S., întărirea unor secţii pe ramură de sport (ciclism, atletism, volei), descoperirea unor elemente talentate cum ar fi poştaşul din comună, un bun ciclist, sau cîţiva ţărani muncitori care s-au dovedit a fi neîntrecuţi la trîntă. In aceste zile am admirat şi frumuseţea bazelor sportive din Coteana şi magazia de echipament, mai bogată după aceste întreceri. Nu este puţin lucru. Şi, un alt rezultat: peste cîteva săptămâni se organizau „DUMINICI SPORTIVE“ la Brebeni, Isvoare... COMISIA DE SCHI A ORAŞULUI BUCUREŞTI IŞI REÎNCEPE ACTIVITATEA In vederea reluării activităţii, comisia de schi a Capitalei organizează azi la ora 13,30 la sediul UCFS orăşenesc (str. V. Alecsandri nr. 6) o importantă consfătuire la care sunt invitaţi toţi arbitrii, antrenorii şi ceilalţi membri ai comisiei. CENTRU DE PENTATLON MODERN LA TG. MUREŞ Din iniţiativa Federaţiei române de călărie şi pentatlon modern va fi înfiinţat la Tg. Mureş un centru de instruire şi pregătire a tinerilor care doresc să practice acest fruimos sport. Ca antrenori vor funcţiona: Nicolae Ditti (călărie), Andrei Kakuts (scrimă), Alexandru Papp (tir şi croi) şi Tóth Patt Iosif (dataţie).