Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)

1959-01-20 / nr. 3343

Despre unele succese şi lipsuri din activitatea la tir Amil 195S a pus în faţa Federaţiei Române de Tir sarcini deosebit de im­portante. Era nevoie de un efort sporit pentru întărirea bazei organizatorice, pentru atragerea maselor largi de oa­meni ai muncii în practicarea acestui sport şi pentru întărirea şi creşterea prestigiului internaţional cîştigat de ti­rul din ţara noastră. Rezultatele obţi­nute ne arată că tirul a făcut un pro­gres evident, că în momentul de faţă ne situăm printre primele ţări în ierar­hia mondială. Pe plan intern, s-a în­tărit şi s-a dezvoltat activitatea orga­nizatorică, au fost create condiţi mai bune începerii unei activităţii de mase,­­ lucru reflectat de participarea a peste 400.000 tineri şi tinere în concursurile de tir din cadrul Spartachi­adei de vară a tineretului şi a diferitelor concursuri organizate de către federaţie. Din a­­ceste concursuri au ieşit la iveală multe elemente tinere şi talentate ca Toth Gavrilă (Arad), Cleopatra Alexandru (Buc.), Gh. Predescu (Ploeşti), N. Comrin (Buc.) şi alţii, uinii dintre ei doborînd chiar recordurile R.P.R. de­­ţinute de trăgători consacraţi. Toţi­­ aceşti tineri au şi fost selecţionaţi pen­­­tru lotul de tineret al ţării. Lărgirea bazei de mase o dovedeşte şi faptul că în prezent există 470 de secţii de tu­r în care activează un număr de 10.000 de trăgători.­­ Toate aceste succese au fost posibile datorită şi sprijinului pe care federaţia l-a primit din partea comisiilor locale de tir, comisii care au muncit cu sîr­­guinţă pentru întărirea secţiilor din cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive.­­ In această direcţie merită să fie evi­denţiate comisiile regionale şi oraşe­­neşti Bucureşti, Iaşi, Stalin, Hunedoara etc., secţiile de tir din cluburile şi asociaţiile sportive C.F.R. Cuj, CSMS Iaşi, Voinţa Bucureşti, Cetatea Bucur, C.S.U. Buc., U.T.A., Voinţa Oraşul , Stalin, Proiectantul Bucureşti, C.F.R. Griviţa Roşie şi altele.­­ Din punct de vedere al ridicării ni­velului tehnic al trăgătorilor noştri fruntaşi, al saltului calitativ pe care aceştia trebuiau să-l dovedească la campionatele mondiale de la Moscova, putem spune că marea majoritate a acestora au confirmat aşteptările şi­­ prin comportarea lor au obţinut victorii­­ de prestigiu mondial. La obţinerea per­­­formanţelor au contribuit îndeosebi­­ numeroasele concursuri, organizate pe plan intern, concursuri care au avut menirea să ne arate stadiul de pre­gătire al sportivilor fruntaşi. De foarte mare ajutor au fost campionatele in­ternaţionale ale ţării noastre, unde trăgătorii romîni au făcut cunoştinţă pentru prima dată cu noile ţinte pe care urm­au să tragă la mondiale şi cu trăgători valoroşi din 7 ţări din Europa şi America Latină. In aceeaşi perioadă, sportivii romîni şi-au măsurat forţele cu trăgătorii maghiari la proba de talere, iar pe plan intern au fost or­ganizate multe concursuri la care au participat şi trăgătorii fruntaşi. Dintre acestea enumerăm „Cupa Dinamo“, „Cupa Victoriei“, campionatele indivi­duale ale Capitalei, concursul regiunii Cluj, „Cupa Metalurgistului“, „Cupa S.P.C.“ etc. Competiţia care ne-a adus însă cele­­mai mari satisfacţii au fost campiona­tele mondiale. Pentru prima dată ţara noastră a participat la acest concurs cu un lot numeros, care faţă de nivelul ridicat al competiţiei, a avut o com­portare meritorie. Din cele 39 de probe pe echipe şi individuale, sportivii noş­tri au participat la 30 dintre ele, cu­cerid două titluri de campioni mondiali prin Constantin Antonescu şi Marin Ferecata, 6 medalii de argint şi 7 me­dalii de bronz. Ţara noastră a ocupat locul 4 în clasamentul pe naţiuni, după U.R.S.S., S.U.A. şi Finlanda şi înaintea unor ţări cu tradiţie în tir (Ungaria, Suedia, Franţa etc.). Un alt concurs cu rezultate deosebit de semnificative a fost campionatul individual al R.P.R. El a avut darul să contribuie la obţinerea unor performanţe valo­roase, unele dintre ele superioare chiar actualelor recorduri mondiale. Așa este cazul la proba de 3X30 focuri armă liberă calibru redus juniori cu 850 p. (actualul record mondial 849 p.) iar la armă liberă calibru re­dus 3X30 focuri senioare, Marieta Lie­ber cu 854 p. a întrecut cu 3 puncte actualul record mondial. Merită să scoatem în evidenţă rezultatele valo­roase şi constante la pistol viteză ale lui Ştefan Petrescu, care a obţinut în anul trecut de patru ori 589 p. Valoarea ridicată a tirului nostrl este confirmată şi de faptul că trăgă­torii români au obţinut în anul trecut patru recorduri mondiale, 53 de recor­duri R.P.R. la seniori şi 20 recorduri ale ţării la juniori. Aceste rezultate dar mai ales realizatorii lor au avut şi darul să combată o serie de teorii cu totul lipsite de temei, prin care a­­pologeţii lor susţineau că muncitorii nu ar fi în stare, chipurile, să obţină performanţe în tir, că acest sport se pretează de minune doar intelectuali­lor. Teoria a fost spulberată de rezul­tatele pozitive obţinute de către tinerii muncitori care au fost selecţionaţi în lotul reprezentativ. Fără îndoială însă că rezultatele ar fi putut fi şi mai mari dacă în munca federaţiei şi a celorlaţi factori cu răs­pundere în activitatea tirului nu s-ar fi ivit şi o serie de lipsuri. Astfel, bi­roul s-a ocupat în insuficientă măsură de îndrumarea mai concretă a comisi­ilor locale de tir, a secţiilor din ca­drul asociaţiilor şi cluburilor sportive. Comisiile locale au neglijat organizarea unui număr cît mai mare de con­cursuri de mase pe scară locală, mai ales în regiunile Constanţa, Bacău, Pi­teşti etc. De asemenea, o serie de a­­sociaţii şi cluburi sportive care au po­sibilităţi materiale şi numeroşi tră­gători, s-au îngrijit în mică măsură de problema tirului. Este de­ neînţeles faptul de ce la clubul sportiv Rapid Bucureşti — de pildă — nu a luat fiinţă nici pînă în prezent o secţie de tir mai ales dacă ţinem seama că în unele asociaţii ceferiste bucureştene se găsesc multe elemente talentate printre care şi campionul mondial Marin Fe­recaţu­. O serie de cluburi cum este de pildă Dinamo Bucureşti, nu au controlat şi îndrumat activitatea secţiilor de tir, fapt cu atît mai grav cu cît în secţia dinamovistă activează trăgători valo­roşi, componenţi ai lotului R.P.R. O recentă analiză a scos în evidenţă a­­bateri şi lipsuri grave atît în ceea ce priveşte pregătirea tehnică, cît şi mai ales în cea educativă a trăgătorilor. Pătrunderea unor elemente n­ecorespun­­zătoare, în cadrul asociaţiilor şi clubu­rilor sportive, lipsa unei educaţii sus­ţinute în rîndul trăgătorilor au făcut ca o serie de sportivi să se situeze pe poziţii nedemne, străine moralei noas­tre, aşa cum este cazul lui Io­sif Sîrbu, Gh. Lichiardopol, Lia Sîrbu şi alţii. In unele asociaţii sportive s-au strecurat elemente bur­gheze ca Dan Noica fost moşier. Dinu Vidraşcu fiu de moşier, Silviu Tibacu şi alţii, elemente care au frînat dez­voltarea talentelor tinere şi cu pers­pective. In rîndul cadrelor tehnice a domnit atitudinea burgheză, comodi­tatea şi nepăsarea în pregătirea tră­gătorilor. Este cazul antrenorilor D. Pineta şi Grigore Ioanid. In ceea ce priveşte pregătirea trăgăt­rilor fruntaşi în cadrul lotului R.P.R., aceasta s-a desfăşurat cu serioase deficienţe. Ast­fel, o serie de sportivi au fost incon­stanţi în rezultate dovedind lipsuri se­rioase în pregătirea de ordin tehnic şi psihologic pentru concurs (de exemplu : echipa de seniori la campionatele mon­diale, trăgătorii Costelnic, Giugian şi Lovinescu). Echipele noastre reprezen­tative au fost neomogene, iar rezervele nu au dat satisfacţie. Din cauza lu­i N. Dumitrescu care s-a comportat foarte slab la mondiale, la armă liberă calibru redus 3X40 focuri poziţia ge­nunchi, echipa noastră a pierdut 5 locuri în clasamentul probei, iar la juniori ţara noastră a pierdut locul 2 din cauza comportării necorespunză­­toare a lui Costelnic. Unii dintre tră­gători realizează performanţe excepţio­nale la antrenamente, iar la concursuri sînt de nerecunoscut. Exemplu: 1 Tripşa, care înainte de campionatele mondiale a realizat la pistol viteză rezultate de peste 590 p., iar la Moscova doar 571 p. A lipsit spiritul de echipă, mai ales în rîndul „pistolarilor“. Mem­brii echipei noastre de pistol au fost permanent frămîntaţi de probleme mi­nore şi au alunecat pe panta mahala­gismelor, mentalitate introdusă de ele­­mente cu profund caracter individualist ca Iuliu­s Pieptea şi Gh. Lichiardopol. Antrenorul Paul Gareti s-a complăcut şi el într-o atmosferă de familarism cu trăgătorii, din care cauză n-a reuşit să se impună atunci cînd era nevoie. O lipsă deosebit de gravă a sportivilor noştri este şi faptul că mulţi dintre ei manifestă neîncredere faţă de materia­lul pe care-l posedă şi pe care mulţi dintre ei îl ţin în condiţii nepermise. Multe din deficienţele tehnice ale spor­tivilor noştri sunt puse pe seama mate­rialului, asistentului, vi­it­ului sau lu­minii şi niciodată lipsei de pregătire şi preocupare personală pentru înlătu­rarea lor. Unii dintre trăgători şi-au făcut din tir o profesie şi nici pînă în momentul de faţă nu s-au încadrat în producţie, fapt pentru care federaţia i-a scos din lot. Inlăturîndu-se aceste deficienţe şi punîndu-se accent mai mare pe pregă­tirea tehnică şi educativă a elemente­lor tinere, componenţi ai lotului repu­blican, chiar dacă aceasta se va face în dauna unor rezultate de moment, sîntem siguri că în anul acesta vom obţine rezultate şi mai valoroase. E­­xistă condiţii optime de pregătire. Fai­ma unor poligoane de la noi au făcut de mult ocolul lumii. Avem de aseme­nea elemente tinere, talentate, capabile să ridice în curînd pe culmi şi mai înalte gloria sportivă a patriei. Va tre­bui însă ca ei să răspundă prin fapte condiţiilor create de regimul de demo­craţie populară. I. PILUU secretar general al F.R.T. V. GODESCU * 5 * * * 59 i i, Interpreţii filmului­­ • „Al­o?... aţi greşit numărul” ,­­ in mijlocul sportivilor .­­ Clubul sportiv Dinamo Bucureşti­­ organizează miercuri 21 ianuarie­­­n 1959 orele 19 în sala de festivi-1 Ltăţi din şos. Ştefan cel Mare nr. 43,­­ o întîlnire între sportivii din Ca- j r pitală şi interpreţii şi realizatorii­­filmului rom­ânesc „Al­o?... aţi gre-' ) şit numărul 1“ - (­­DA. SPORTUL POPULAR .HAS­. 6-â &1. 3343 Probleme anuali ale activităţii cluburilor sportive (turnare din pag 1)­velul tehnic şi să aibă o comportare morală şi educativă ireproşabilă pen­tru a cîştiga stima membrilor susţină­tori. Vedetismul, actele de indisciplină şi comportarea tehnică slabă îi înde­părtează pe aceşti pasionaţi ai sportu­lui de activitatea respectivului club. Un alt mijloc de realizare a venitu­rilor este şi organizarea unei intense activităţi competiţionale. In afara în­trecerilor oficiale, cuprinse în calen­darul federaţiilor (şi care trebuie să fie organizate în cele mai bune condiţiuni) este necesar ca în perioada cînd nu este programată activitate de campionat să se iniţieze cît mai multe competiţii. Aşa au procedat în sezonul trecut —­ şi roadele n-au întîrziat să se arata — cluburile sportive din Reşiţa, Cluj, Bucureşti şi altele. Aceste competiţii au contribuit şi contribuie pe de o parte la realizarea unei mai bune pres­gătiri a formaţiilor, iar pe de alta, la obţinerea unor fonduri importante. De asemenea, este bine ca oficiile de con­trolori şi supraveghetori în organizare să fie încredinţate membrilor susţină­tori pentru a se evita o serie de chel­tuieli. Cluburile sportive au datoria să reducă la maximum cheltuielile, res­­pectînd întocmai normele financiare în vigoare. Şi în acest fel se poate con­tribui la crearea unei baze materiale care să permită desfăşurarea în bune condiţiuni a activității de performanță. Ilona Miklós a cîştigat proba de slalom uriaş (Foto: D. Stănculescu) Cîteva constatări după concursurile de schi de duminică • întrecerile de schi desfăşurate la sfîrşitul săptămînii trecute la Poiana Stalin şi în Postăvar ne-au prilejuit o serie de constatări îmbucurătoare, cu privire la preocupările antrenorilor şi bineînţeles ale schiorilor pentru con­tinua ridicare a valorii lor tehnice. Zăpada excelentă, pîrtiile bine puse la punct, reuşita organizare a celor trei concursuri (Cupa UASR pentru probele alpine, Cupa Dinamo pentru fond şi Cupa Voinţa pentru sărituri), valoarea concurenţilor şi disputele pa­sionante pentru primele locuri au creat o ambianţă plăcută, atrăgă­toare. In general, se constată un in­teres crescînd pentru antrenamente temeinice, studiate, de intensitate din ce în ce mai mare. Fondiştii şi con­curenţii din probele de slalom şi-au îmbunătăţit simţitor tehnica, eliminînd multe din defecţiunile sezisate la în­cheierea sezonului trecut. In mod special ne-a plăcut com­portarea schiorilor din lotul care ne va reprezenta la concursul internaţio­nal dotat cu Cupa Tineretului. Cornel Tăbăraş, de pildă, a făcut sîmbătă, în proba de slalom uriaş, o cursă excep­ţională. A plecat din start hotărît, a parcurs traseul fără ezitări, iar pe „zid“ a făcut o adevărată demonstra­ţie de cum trebuie atacate porţi di­ficili amenajate, pe o porţiune mult înclinată şi cu „hopuri“. Bine s-a com­portat şi Kurt Gohn, la slalom uriaş, şi dacă nu ar fi căzut la ultimul „hop“ din „zid“ (din cauza unei deficienţe mai vechi şi anume lipsa de coordo­nare a braţelor) ar fi realizat un tirop foarte apropiat de Tăbăraş. Dintre schiorii mai rutinaţi, o formă bună au arătat N. Pandrea, I. Letcă, I. Secui, Mircea Enache, Gh. Gristolo­­veanu, încă nepus la punct cu antre­namentele, a dovedit totuşi că în scurtă vreme va fi din nou prezent în lupta pentru primul loc. NU MAI AVEM JUNIORI ? întrebarea ne-am pus-o de fapt încă de la cond­usul de deschidere a se­zonului, care, încălcînd o tradiţie fru­moasă, nu a rezervat întreceri pentru juniori. La sfîrşitul săptămânii trecute, la fel. Nici Politehnica Oraşul Stalin­, care a organizat Cupa U.A.S.R. pentru probe alpine, şi nici Dinamo, la fond, nu au prevăzut întreceri pentru­­ju­niori. Doar Voinţa, la sărituri, a or-­ ganizat şi un concurs pentru juniori, din păcate însă, cu o participare foarte redusă. De fapt, problema are doua as­pecte. Primul este creat de dezintere­sul dovedit de organizatori, care, pli­nind să concureze pe juniori alături de seniori, nu ţin seama de o serie de elemente importante. O cursă de slalom pentru seniori este, evident, mai dificilă decît una pentru jură­­ri, iar la fond distanţa de 15 km. este contraindicată la juniori, mai ales pentru început de sezon. Concurînd alături de seniori, juniorii întîmpină o serie de probleme tehnice mult prea grele pentru ei, sînt supuşi unui efort prea mare şi, în plus, faptul că se văd în coada clasamentelor îi poate des­curaja. Al doilea aspect este oferit de numărul foarte mic de juniori par­ticipanţi la concursurile de la Po­iana Stalin şi din Postăvar. In afară de cluburile sportive Voinţa Oraşul Stalin şi Olimpia Oraşul Stalin, celelalte asociaţii şi cluburi nu au juniori. A-­­ceasta deşi ani de-a rîndul la Oraşul Stalin sau Predeal au funcţionat cen­tre de iniţiere şi antrenament, care,­­ normal, au evidenţiat multe elemente talentate care trebuiau promovate. Iată de ce opiniem ca F.R. Schi-Bob şi comisiile regionale să controleze mai activ munca de atragere şi în­­curajare a elementelor tinere, care trebuie nu numai descoperite, ci şi îndrumate spre o activitate perman­­entă. D. STANCULESCU J „CUPA CENTENARULUI“ LA ATLE­TISM Sala Floreasca II din Capitală a găz­duit la sfîrşitul sâptămînii trecute în­trecerile de atletism din cadrul con­cursului dotat cu „Cupa Centenarului Unirii’’. La întreceri au luat parte peste 300 de atleţi şi atlete din cluburile şi asociaţiile sportive bucureştene. La ca­pătul unei lupte strînse, victoria a re­venit echipei Dinamo cu 54,5 p. Dinamo a cîştigat astfel cupa pusă în joc. Pe locurile următoare s-au clasat: Progre­sul 43 p; Clubul sportiv şcolar 41,5 p; C.S.U. 23 p; Constructivolul 19 p. etc. Iată citeva dintre cele mai bune re­zultate înregistrate cu acest prilej: BĂRBAŢI: 59 m­: C. F.­Ioaş (Rec.) 0,0, 55 m­ g: T. Ardeleanu (CSU) 7,6 m; lun­gime: F. Dresner (Constr.) 6,25: M. Ha­lain (Dinamo) 6,25; triplu: Ionel Nico­lae (Spartac) 13,54; înălţime: Gr. Mari­­cescu (Prag.) 1,35 m: Viorel Baltineanu (sc. 35) 1,81 m; N. Ropoteanu (Dinamo) 1,75 m; greutate: D. Stoian (Prog.) 13,61; C. Drăgulescu (Din­amo) 13,55; FEMEI: 59 ei: Georgeta Palade (Prog.) 6,8; 40 m g: Karin Artz (Prog.) 6,6; lun­gime: Edda Knall (CSU) 5,10; înălţime: Mihaela Popescu (C.S.S.) 1,43 m; grau­­tate: Melania Silaghi (Voinţa) 13,07; Anca Gurău (Prog.) 12,32; Ileana Stoica (Prog.) Iii,49 m. NICOLAE D. NICOLAE, corespondent LA ORAŞUL STALIN S-A ÎNCHEIAT ETAPA REGIONALA A CAMPIONA­TULUI REPUBLICAN DE HANDBAL IN­­ ORAŞUL STALIN 13 (­in telefon).­­ In localitate au luat sârşit jocurile din cadrul etapei regionale a campionatului republican de handbal în 7. Ultima eta­pă, disputată duminica in sala Tracto­rul s-a încheiat cu următoarele rezul­tate: FEMININ: Luceafărul Or. Stalin. Record Mediaș 9-5 (4-2); Gloria Sighi­­şoara-Măgura Codlei 3-2 (3-9; Tractorul Or. Stalin-Flamura roşie Sibiu 17-9 (3-6); MASCULIN: Voinţa Sighişoara-Recolta Hălchiu 16-19 (6-6); Chimia Fagăraş-C.S.A. Or. Stalin 6-0 (neprezentare); Cine­ma Or. stalin-Politchnica Or. Stalin 16-16 (11-9). Ca urmare a acestor rezultate, clasa­mentele au următoarea Înfăţişare: FE­MININ: 1. Tractorul Or. Stalin 10 puncte; 2. Gloria Sighişoara 8 p; 3. FI. roşie Sibiu 6 p; 4. Măgura Codlei 4 p; 5. Luceafărul Or. Stalin 2 p; 6. Record Mediaş 0 p; MASCULIN: 1. Dinamo Or. Stalin 9 p; 2. Chimia Făgăraş 8 p; 3. Po­ltehnica Or. Stalin 5 p; 4. voinţa Sighişoara 4 p; 5. Recolta Hălchiu 4 p; 6. C.S.A. Or. Stalin 0 p. Pentru tur­neul liniar al campionatului republican de handbal în 7 s-au calificat echipele Dinamo Or. Stalin (masculin), Tractorul Or. Stalin şi Gloria Sighişoara (femi­nin), iar pentru barajul in vederea ca­lificării la turneul final Chimia Făgăraş (masculin) şi Fi. roşie Sibiu (feminin) GH. MAZGARÎSNN si C­­IîR­LEANU-corespondenţi DESCHIDEREA PATINOARULUI DINAMO Patinoarul amenajat pe terenurile pe teris din Parcul Sportiv Dinamo se deschide astăzi şi va funcţiona zilnic intre oreta 9—18 şi 16—19. Un centru special amenajat fune la dispoziția a­­matorilor patinele necesare. Concursul atletic republican de sală pentru juniori şi junioare Sîmbătă şi duminică se vor desfă­i­şura în sala Floreasca II din Capitală întrecerile din cadrul concursului re­publican de sală pentru juniori şi ju­t­nioare. In vederea participării la a­­ceastă importantă competiţie, recent s-a desfăşurat la Arad un concurs da verificare. Deşi în condiţiuni necores-­­punzătoare (frig în sală, pista neame­najată) totuşi Hânăra Aurora, Mihăiles­­cu — componentă a fotului republican de juniori, — a realizat două rezultate remarcabile: înălţime —: 1,45 m­ şi­ lungime 4,73 .

Next