Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)

1959-01-27 / nr. 3347

Cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. ' CONGRESUL disTiimii [ionéin > Astăzi începe la Moscova cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. —­n eveniment de excepţională importanţă pentru poporul sovietic, pentru for­­­ţele păcii şi progresului din întreaga lume. Cu această ocazie, Congresul­­ va dezbate proiectul cifrelor de control ale dezvoltării economiei naţio-­­ nale a Uniunii Sovietice pe 1959—1965. „ Cifrele de control zugrăvesc, cu elocvenţă, în faţa întregii lumi ta­­­bloul grandios al dezvoltării giganticelor forţe de producţie ale U.R.S.S. , in următorii şapte ani, al avîntului impetuos, continuu, al tuturor raiou­­­rilor economiei sovietice pe baza creşterii cu precădere a industriei grele, d­in scopul asigurării pentru poporul sovietic a unui înalt nivel material şi­­ cultural. · înfăptuirea planului septenal — întruchipare vie și de dezvoltare pre­d­atoare a ideilor lui Marx, Engels, Lenin cu privire la construirea bazei­­ tehnico-materiale a comunismului — va constitui un pas hotăritor în asi­­­gurarea dezvoltării continue­­a economiei Marii Uniunii Sovietice, în ridi­­­carea nivelului de trai al poporului sovietic, va conduce la rea­lizarea sar­­­­cinii economice fundamentate, trasată de partid de a ajunge din urmă şi­­ de a depăşi cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ceea ce priveşte pro­­­ducţia pe coip de locuitor. îndeplinirea prevederilor septenul­ul­ui va face de asemenea posibilă o şi o mai strin­să colaborare frăţească între toate ţările lagărului socialist, va­­ crea posibilitatea ca Uniunea Sovietică să acorde ţării noastre şi celor-l lalte ţări socialiste — ca întotdeauna — un puternic ajutor frăţesc, ajutor­­ ce are o imensă însemnătate pentru construirea socialismului.­­ Planul septenal al U.R.S.S. este o expresie a politicii înţelepte a glo- I nasului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central,­­ în frunte cu tovarăşul N. S. Hrtrşciov. El întăreşte considerabil­­ întregul sistem mondial al socialismului, asigură superioritatea­­ acestuia asupra celui capitalist în producţia materială, conso­­­­lidează forţele iubitoare de pace şi progres din toată lumea.­­ Aşa cum spunea tovarăşul Gh. Gheorgh­iu-Dej în Expunerea la Plenara ! C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958: „Imensa forţă economică a­­ Uniunii Sovietice, programul ei măreţ de construire a comunismului întă­­­resc considerabil forţele întregului sistem mondial al socialismului şi cons­­­tituie un factor esenţial pentru realizarea unui puternic şi continuu avînt­a­j economic al tuturor celorlalte ţări din marea familie a statelor socialiste“. „ Creşterea puterii economice a U.R.S.S. în decursul septenalului are­­ o importanţă deosebită şi pentru popoarele din ţările slab dezvoltate, care­­ vor putea astfel să primească un sprijin economic mult mai larg şi mai­­­­ mare din partea Uniunii Sovietice.­­ Poporul nostru, ca şi toate popoarele ţărilor care construiesc socialis- t­s­mul, urmăreşte cu deosebită dragoste şi legitimă mîndrie realizările mă­­­reţe pe care le dobîndesc oamenii sovietici în construirea bazei tehnico- .­­ materiale a comunismului. Aceste realizări şi perspectivele extrem de vaste ' , de dezvoltare a economiei Uniunii Sovietice însufleţesc pe oamenii mim- ' n­cii din ţara noastră şi din celelalte ţări socialiste in lupta pentru cons- s­­­truirea socialismului, în lupta pentru construirea unui viitor luminos.­­ Poporul român, legat de poporul sovietic printr-o prietenie de l­a nezdruncinat salută din toată inima cel de al XXI-lea Congres al P.C.U.S.— ș­i Congresul constructorilor comunismului. Poporul nostru și sportivii pa- r­­­triei noastre văd în planul septenal expresia politicii de pace dusă în mod ,­­ consecvent de Uniunea Sovietică, mărturia vie a forţei de nebiruit a so- < , cialismului şi comunismului. Poporul român îşi exprimă convinge- ■ a rea că îndeplinirea planului septenal va contribui Intr-o uriaşă măsură , ’ la accelerarea mersului omenirii pe drumul leninismului, pe drumul pro-­­ , gresului social. El consideră că succesele din Ultimii ani ale construcţiei­­ * comuniste în U.R.S.S. sunt cea mai deplină şi grăitoare dovadă a juste- t ’­ţii liniei generale a P.C.U.S., a rolului istoric pe ca­re-l joacă gloriosul­­ , Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la cel de al XXI-lea Congres al P. C. U. S» a sosit la Moscova MOSCOVA 26 (Agerpres). La invitaţia C.C. al P.C.U.S., luni dimineaţa la ora 8,40 a sosit la Moscova delegaţia Partidului Muncitoresc Romín, care va participa la lucrările celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., conducătorul delegaţiei , Chivat­­Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Apostol, m­embru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindica­telor I Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. î şi Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Cu acelaşi tren a sosit la Moscova delegaţia Parti­dului Comunist Bulgar în frunte cu Todor Jivkov, prim­­secretar al C.C. al P.C. Bulgar. In gara Kiev delegaţiile au­ fost primite de : L. I. Brej­­nev, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., N. G. Ignatov, membru al Prezidiului C.C. al C­O­ ILS., secretar al CC. al P.C.U.S., A. Pf. Kosîghin, membru supleant al Prezidiului C.G. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de­ Miniștri ai U. R.S.S., K. T. Mazurov, membru supleant al Preziiulti C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. al Partidului Co­r­m­unist din Bielorus­ia, V. P. Mjavanadze, membru su­pleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. al­ Partidului Comunist din Gruzia, I. I. Kuzmov vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. V. Grksin, Z. T. Serdiuk, A. N. Selepin, membri­ ai C.G.. al P.C.U.S., P. G. Moskatov, preşedintele Comisiei cen­trale de revizie, I. A. Grişmamov, P. E. Doroşenko, D. A. Polikarpov, şefi ai unor secţii ale C.C. al P.C.U.S., I. V. Şikin, I. N. Medvedev, şefi adjuncţi ai unor secţii ale CC. al P.G.U.S., precum şi activişti cu munci de răs­pundere «l­­aparatului C.C. al P.C.U.S. Au fost de față Mihail Datea, ambasadorul R. P. Fla­mme în U.R.S.S., şi membrii ambasadei R. P. Române, precum şi Liuben Gherasimov, ambasadorul R. P. Bul­garia în U.R.S.S., şi membrii ambasadei R. P. Bulgaria. Proiectul de statut al U.C.F.S. în discuţia maselor de sportivi şi activişti sportivi ORAŞUL STALIN . Proiectul de statut al U.C.F.S. a fost larg dezbătut de sportivii şi ac­tiviştii sportivi din Oraşul Stalin. Astfel, la fabrica Nivea, cu prilejul prelucrării şi dezbaterii Proiectului, au fost analizate perspectivele activităţii asociaţiei sportive a fabricii, insistîn­­du-se asupra necesităţii angrenării unui număr cit mai mare de salariaţi în diferite competiţii sportive cât şi a creării unei mai largi baze materiale. Sportivul Ioan Ţiţeica, muncitor la secţia de uscare a săpunului, a ară­tat că în lumina noului proiect vor trebui depuse toate străduinţele pen­tru ca tot mai mulţi salariaţi să devină membri ai U.C.F.S. Sportivul Teodor Bădoiu, muncitor la secţia de fierbere a săpunului, a propus ca pe linia indicaţiilor date de Proiectul de statut să fie iniţiate cu­ mai multe acţiuni cu caracter sportiv, care să cuprindă întreaga masă de salariaţi ai fabricii. Cu viu interes a fost dezbătut Pro­iectul de statut şi de către membrii­­asociaţiei „Creaţia“ de pe lîngă Ins­titutul Regional de Proiecţii. In ca­drul dezbaterilor, utemista Crista Beer, activistă fruntaşă a asociaţiei, a ară­tat importanţa acestui document al mişcării noastre sportive, îndemnînd pe membrii asociaţiei să ia parte ac­tivă la discuţii şi să vină cu pro­puneri constructive. Ing. Ion Zărno­­veanu şi proiectantul Dumitru Gon­­ţea, sportivi fruntaşi ai asociaţiei,, au arătat frumoasele perspective pe care­­de deschide recentul Proiect în direc­ţia dezvoltării mişcării noastre de cul­(Continuare in pag. 5) Alpinismul şi-a făcut noi prieteni: minerii din Valea Jiului Zilele trecute ne-a vizitat la redac­ţie cunoscutul alpinist Paul Fozoko. Nu venise să ne comunice vreo pre­mieră sau escaladarea unui perete de mare dificultate, ci cu totul altceva . Tocmai m­-am înapoiat de la Pe­troşani şi Lupeni, unde am iniţiat h­­­ainele alpinismului aproape 40 ti­neri — a început el să ne povesteas­că. In regiune există un mare interes pentru acest sport şi am speranţa cî nucleele formate acum la Lupeni ş la Petroşani se vor extinde, bineînţe­les dacă alpiniştii locali vor prim sprijin*'' necesar. Am aflat astfel că oraşul Lupeni , pe cale de a deveni un puternic centru de alpinism. La „şcoala de al­pinism“ pe care a ţinut-o Fozokos, au luat parte peste 30 tineri. S-a ţinut o lecţie teoretică în care au fost arătate materialele necesare unei escalade, făcîndu-se totodată o de­monstraţie de felul cum trebuie fo­losite. De asemenea, au fost efectuate şi două escalade care i-au familiarizat pe tinerii alpinişti din Lupeni cu stînca. Cele două trasee de mică difi­cultate, efectuate cu această o­cazie, au fost primele făcute de alpiniştii acestui centru mi­nier. La mina Lupeni ca şi la întreprinderea Viscoza, Paul Fozo­­kaş a fost întîmpinat cu multă bucu­rie, pentru că numeroşi tineri din a­­ceste­ întreprinderi îşi manifestaseră dorinţa de a face alpinism. Dintre cei care au luat parte la şcoală, electri­cienii Anton Dobner şi Adalbert Pa­vel, ambii de la Viscoza, sunt cei mai înzestraţi. L-am întrebat apoi pe Fozokos despre posibilităţile care există în re­giune pentru practicarea alpinismului. — Se pot face trasee destul de di­ficile, de grad mijlociu, în Cheile Buţii şi ,la Pietrele Iorgovanului, ne-a răspuns el. Escaladele făcute cu începătorii din Lupeni se află în Va­lea Sohodolu­lui, pe peretele denumit Peştera Vulpii. La­­ Petroşani s-au ţinut lecţii teo­retice şi s-au făcut demonstraţii de escalade: treceri de surplombe, ra­­m­onaj, rapel etc. Noţiunile principale, alpiniştii din Petroşani le cunoşteau mai mult din diverse manuale decît din practică. Aci, ca şi la Lupeni, Fo­zokaş a întrâlnit interes pentru alpi­nism. De altfel, anul trecut, o echipă de alpinişti feroviari din acest oraş a efectuat chiar o traversare a Car­­paţilor meridionali.­­ Dintre cei care s-au prezentat la lecţii, mecanicul de locomotivă Ale­xandru Ştefănescu şi strungarul Ion Colţaru sunt cei mai dotaţi pentru al­pinism. Condiţiuiii de practicare a a­­cestui sport sunt în peretele din Va­lea Roşie, unde se pot face trasee de dificultate mare. Alt loc de ascen­siuni este peretele Cîrjii înspre Valea Jieţului. Trebuie să mai ştiţi, a în­cheiat Fozokoş, că la Petroşani au fost înmînate şi II insigne „Alpinist R.P.R.“, iar la Lupeni alpiniştii au pricti­it două corzi şi 10 carabiniere, materiale care ie sunt necesare în e­­f^igarea :£&&&$& In escaladă PROLETARI DIN TO­A­TE 'TA­RIL&IX}NITJ­Y&& Organ al Uniunii de Cultură Fizica și Sport din R. P„ Romíne ANUL XIV — Nr. 3347 * Marți 27 ianuarie 1959 * 5 pagini 26 ban» Incepînd de­ mîine, sala Floreasca din Capitală va găzdui un mare tur­neu internaţional de handbal în 7, la care şi-au anunţat participarea o serie de redutabile formaţii de peste hotare. Alături de acestea, cu oca­zia turneului internaţional — dotat cu cupa „Oraşului Bucureşti“ — vom­­ vedea evoluînd şi cîteva din cele mai­­puternice formaţii din ţara noastră. Dar, în afară de faptul că la star­tul întrecerii se prezintă echipe de va­loare, ceea ce face să crească intere­sul pentru această competiţie este şi sistemul de disputare, datorită căruia vom avea posibilitatea de a vedea e­­chipele susţinînd mai multe partide. •Este un lucru impwţţant într-o com­­â*? haadbal, căci majori­­tatea turneelor se organizează sistent eliminatoriu. Tu­rneul dotat cu cupa „Oraşului. Bu­cureşti»? ne va ofâţ* 5 zile de pasionante şi dinamice jocuri de handbal îd^7, înainte însă de ă vorbi despre­ programul primelor^ zile, de . .întrecere^ cîteva cuvinte d&j^e4cere "două echî*­pe străine care ' mu le-am prezentat încă. Cu.ocazia turneului internațional«!» handbal în 7 care va începe zilelor acestea în Capitală vom putea vedea, evoluîmd două puternice echipe feminio­ne­: selecţionatele, oraşelor Budapesti­­şi Zagreb. Handbalistele maghiare nu vin pe a*­M continuare in gag. Mîine în salqffj&gig.qscq Primele jocuri din cadrul cupei „Oraşului Bucureşti“ la handbal în 7 • In prima zi Dinamo Bucureşti — Dukla Praga, meci din cadrul „Cupei Campionilor Europeni" • Vă prezentăm echipele feminine ale Budapestei și Zagrebului • Programul primei­ zile ★ HOCHEI PE GHEAŢA • „CUPA BUCUREŞTI“ va t»* cepe la 3 februarie Patinoarul, artificial din parcul „22 August“ va­ găzdui1 intre 3 şi 8 februa•* fie întrecerile din­­cadrul competiţiei internaţionale de­ hochei,pe gheaţă do­­tată cu „Cupa Bucureşti"­ Şi-au anunţa­toi participarea următoarele echipa străine : selecţionata oraşului Berlinig selecţionata oraşului Budapesta (aces­te două formalii sunt de fapt echipei'ir reprezentative ale. R^ -D. Germane şi R. P. Ungare), echipa tSlovan Bratis­­lava (fruntaşe ai^Xapiprimarul ceho­slovac pe anul in­ curs) ,şi selecţionată, oraşului Janow din R. P. Polonă. Jocurile se vor disputa sistem tur­­neu, cile trei meciuri~pe, zi.. Ele vor fi conduse de arbitri du­jl ţările aparttapan*­­te şi de doi arbitri­­sovietici­ care au­­răspuns favorabil imun­­aţiei făcute de forul nostru de specialitate. Cu ocazia „Cupei București" vor a­­vea loc si concursuri­­de patinaj artis­­tic, in cadrul carora\vor evolua o serie, fintre cei mai buni.l-parulatori din R. Cehoslovacă, Iifau* Germană și R. P. Ungară."

Next