Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-27 / nr. 3347
Cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. ' CONGRESUL disTiimii [ionéin > Astăzi începe la Moscova cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. —n eveniment de excepţională importanţă pentru poporul sovietic, pentru forţele păcii şi progresului din întreaga lume. Cu această ocazie, Congresul va dezbate proiectul cifrelor de control ale dezvoltării economiei naţio- nale a Uniunii Sovietice pe 1959—1965. „ Cifrele de control zugrăvesc, cu elocvenţă, în faţa întregii lumi tabloul grandios al dezvoltării giganticelor forţe de producţie ale U.R.S.S. , in următorii şapte ani, al avîntului impetuos, continuu, al tuturor raiourilor economiei sovietice pe baza creşterii cu precădere a industriei grele, din scopul asigurării pentru poporul sovietic a unui înalt nivel material şi cultural. · înfăptuirea planului septenal — întruchipare vie și de dezvoltare predatoare a ideilor lui Marx, Engels, Lenin cu privire la construirea bazei tehnico-materiale a comunismului — va constitui un pas hotăritor în asigurarea dezvoltării continuea economiei Marii Uniunii Sovietice, în ridicarea nivelului de trai al poporului sovietic, va conduce la realizarea sarcinii economice fundamentate, trasată de partid de a ajunge din urmă şi de a depăşi cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ceea ce priveşte producţia pe coip de locuitor. îndeplinirea prevederilor septenulului va face de asemenea posibilă o şi o mai strinsă colaborare frăţească între toate ţările lagărului socialist, va crea posibilitatea ca Uniunea Sovietică să acorde ţării noastre şi celor-l lalte ţări socialiste — ca întotdeauna — un puternic ajutor frăţesc, ajutor ce are o imensă însemnătate pentru construirea socialismului. Planul septenal al U.R.S.S. este o expresie a politicii înţelepte a glo- I nasului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central, în frunte cu tovarăşul N. S. Hrtrşciov. El întăreşte considerabil întregul sistem mondial al socialismului, asigură superioritatea acestuia asupra celui capitalist în producţia materială, consolidează forţele iubitoare de pace şi progres din toată lumea. Aşa cum spunea tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în Expunerea la Plenara ! C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958: „Imensa forţă economică a Uniunii Sovietice, programul ei măreţ de construire a comunismului întăresc considerabil forţele întregului sistem mondial al socialismului şi constituie un factor esenţial pentru realizarea unui puternic şi continuu avîntaj economic al tuturor celorlalte ţări din marea familie a statelor socialiste“. „ Creşterea puterii economice a U.R.S.S. în decursul septenalului are o importanţă deosebită şi pentru popoarele din ţările slab dezvoltate, care vor putea astfel să primească un sprijin economic mult mai larg şi mai mare din partea Uniunii Sovietice. Poporul nostru, ca şi toate popoarele ţărilor care construiesc socialis- tsmul, urmăreşte cu deosebită dragoste şi legitimă mîndrie realizările măreţe pe care le dobîndesc oamenii sovietici în construirea bazei tehnico- . materiale a comunismului. Aceste realizări şi perspectivele extrem de vaste ' , de dezvoltare a economiei Uniunii Sovietice însufleţesc pe oamenii mim- ' ncii din ţara noastră şi din celelalte ţări socialiste in lupta pentru cons- struirea socialismului, în lupta pentru construirea unui viitor luminos. Poporul român, legat de poporul sovietic printr-o prietenie de la nezdruncinat salută din toată inima cel de al XXI-lea Congres al P.C.U.S.— și Congresul constructorilor comunismului. Poporul nostru și sportivii pa- rtriei noastre văd în planul septenal expresia politicii de pace dusă în mod , consecvent de Uniunea Sovietică, mărturia vie a forţei de nebiruit a so- < , cialismului şi comunismului. Poporul român îşi exprimă convinge- ■ a rea că îndeplinirea planului septenal va contribui Intr-o uriaşă măsură , ’ la accelerarea mersului omenirii pe drumul leninismului, pe drumul pro- , gresului social. El consideră că succesele din Ultimii ani ale construcţiei * comuniste în U.R.S.S. sunt cea mai deplină şi grăitoare dovadă a juste- t ’ţii liniei generale a P.C.U.S., a rolului istoric pe care-l joacă gloriosul , Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la cel de al XXI-lea Congres al P. C. U. S» a sosit la Moscova MOSCOVA 26 (Agerpres). La invitaţia C.C. al P.C.U.S., luni dimineaţa la ora 8,40 a sosit la Moscova delegaţia Partidului Muncitoresc Romín, care va participa la lucrările celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., conducătorul delegaţiei , ChivatStoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor I Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. î şi Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Cu acelaşi tren a sosit la Moscova delegaţia Partidului Comunist Bulgar în frunte cu Todor Jivkov, primsecretar al C.C. al P.C. Bulgar. In gara Kiev delegaţiile au fost primite de : L. I. Brejnev, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., N. G. Ignatov, membru al Prezidiului C.C. al CO ILS., secretar al CC. al P.C.U.S., A. Pf. Kosîghin, membru supleant al Prezidiului C.G. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri ai U. R.S.S., K. T. Mazurov, membru supleant al Preziiulti C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. al Partidului Cormunist din Bielorusia, V. P. Mjavanadze, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Gruzia, I. I. Kuzmov vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. V. Grksin, Z. T. Serdiuk, A. N. Selepin, membri ai C.G.. al P.C.U.S., P. G. Moskatov, preşedintele Comisiei centrale de revizie, I. A. Grişmamov, P. E. Doroşenko, D. A. Polikarpov, şefi ai unor secţii ale C.C. al P.C.U.S., I. V. Şikin, I. N. Medvedev, şefi adjuncţi ai unor secţii ale CC. al P.G.U.S., precum şi activişti cu munci de răspundere «laparatului C.C. al P.C.U.S. Au fost de față Mihail Datea, ambasadorul R. P. Flamme în U.R.S.S., şi membrii ambasadei R. P. Române, precum şi Liuben Gherasimov, ambasadorul R. P. Bulgaria în U.R.S.S., şi membrii ambasadei R. P. Bulgaria. Proiectul de statut al U.C.F.S. în discuţia maselor de sportivi şi activişti sportivi ORAŞUL STALIN . Proiectul de statut al U.C.F.S. a fost larg dezbătut de sportivii şi activiştii sportivi din Oraşul Stalin. Astfel, la fabrica Nivea, cu prilejul prelucrării şi dezbaterii Proiectului, au fost analizate perspectivele activităţii asociaţiei sportive a fabricii, insistîndu-se asupra necesităţii angrenării unui număr cit mai mare de salariaţi în diferite competiţii sportive cât şi a creării unei mai largi baze materiale. Sportivul Ioan Ţiţeica, muncitor la secţia de uscare a săpunului, a arătat că în lumina noului proiect vor trebui depuse toate străduinţele pentru ca tot mai mulţi salariaţi să devină membri ai U.C.F.S. Sportivul Teodor Bădoiu, muncitor la secţia de fierbere a săpunului, a propus ca pe linia indicaţiilor date de Proiectul de statut să fie iniţiate cu mai multe acţiuni cu caracter sportiv, care să cuprindă întreaga masă de salariaţi ai fabricii. Cu viu interes a fost dezbătut Proiectul de statut şi de către membriiasociaţiei „Creaţia“ de pe lîngă Institutul Regional de Proiecţii. In cadrul dezbaterilor, utemista Crista Beer, activistă fruntaşă a asociaţiei, a arătat importanţa acestui document al mişcării noastre sportive, îndemnînd pe membrii asociaţiei să ia parte activă la discuţii şi să vină cu propuneri constructive. Ing. Ion Zărnoveanu şi proiectantul Dumitru Gonţea, sportivi fruntaşi ai asociaţiei,, au arătat frumoasele perspective pe carede deschide recentul Proiect în direcţia dezvoltării mişcării noastre de cul(Continuare in pag. 5) Alpinismul şi-a făcut noi prieteni: minerii din Valea Jiului Zilele trecute ne-a vizitat la redacţie cunoscutul alpinist Paul Fozoko. Nu venise să ne comunice vreo premieră sau escaladarea unui perete de mare dificultate, ci cu totul altceva . Tocmai m-am înapoiat de la Petroşani şi Lupeni, unde am iniţiat hainele alpinismului aproape 40 tineri — a început el să ne povestească. In regiune există un mare interes pentru acest sport şi am speranţa cî nucleele formate acum la Lupeni ş la Petroşani se vor extinde, bineînţeles dacă alpiniştii locali vor prim sprijin*'' necesar. Am aflat astfel că oraşul Lupeni , pe cale de a deveni un puternic centru de alpinism. La „şcoala de alpinism“ pe care a ţinut-o Fozokos, au luat parte peste 30 tineri. S-a ţinut o lecţie teoretică în care au fost arătate materialele necesare unei escalade, făcîndu-se totodată o demonstraţie de felul cum trebuie folosite. De asemenea, au fost efectuate şi două escalade care i-au familiarizat pe tinerii alpinişti din Lupeni cu stînca. Cele două trasee de mică dificultate, efectuate cu această ocazie, au fost primele făcute de alpiniştii acestui centru minier. La mina Lupeni ca şi la întreprinderea Viscoza, Paul Fozokaş a fost întîmpinat cu multă bucurie, pentru că numeroşi tineri din aceste întreprinderi îşi manifestaseră dorinţa de a face alpinism. Dintre cei care au luat parte la şcoală, electricienii Anton Dobner şi Adalbert Pavel, ambii de la Viscoza, sunt cei mai înzestraţi. L-am întrebat apoi pe Fozokos despre posibilităţile care există în regiune pentru practicarea alpinismului. — Se pot face trasee destul de dificile, de grad mijlociu, în Cheile Buţii şi ,la Pietrele Iorgovanului, ne-a răspuns el. Escaladele făcute cu începătorii din Lupeni se află în Valea Sohodolului, pe peretele denumit Peştera Vulpii. La Petroşani s-au ţinut lecţii teoretice şi s-au făcut demonstraţii de escalade: treceri de surplombe, ramonaj, rapel etc. Noţiunile principale, alpiniştii din Petroşani le cunoşteau mai mult din diverse manuale decît din practică. Aci, ca şi la Lupeni, Fozokaş a întrâlnit interes pentru alpinism. De altfel, anul trecut, o echipă de alpinişti feroviari din acest oraş a efectuat chiar o traversare a Carpaţilor meridionali. Dintre cei care s-au prezentat la lecţii, mecanicul de locomotivă Alexandru Ştefănescu şi strungarul Ion Colţaru sunt cei mai dotaţi pentru alpinism. Condiţiuiii de practicare a acestui sport sunt în peretele din Valea Roşie, unde se pot face trasee de dificultate mare. Alt loc de ascensiuni este peretele Cîrjii înspre Valea Jieţului. Trebuie să mai ştiţi, a încheiat Fozokoş, că la Petroşani au fost înmînate şi II insigne „Alpinist R.P.R.“, iar la Lupeni alpiniştii au prictiit două corzi şi 10 carabiniere, materiale care ie sunt necesare în ef^igarea :£&&&$& In escaladă PROLETARI DIN TOATE 'TARIL&IX}NITJY&& Organ al Uniunii de Cultură Fizica și Sport din R. P„ Romíne ANUL XIV — Nr. 3347 * Marți 27 ianuarie 1959 * 5 pagini 26 ban» Incepînd de mîine, sala Floreasca din Capitală va găzdui un mare turneu internaţional de handbal în 7, la care şi-au anunţat participarea o serie de redutabile formaţii de peste hotare. Alături de acestea, cu ocazia turneului internaţional — dotat cu cupa „Oraşului Bucureşti“ — vom vedea evoluînd şi cîteva din cele maiputernice formaţii din ţara noastră. Dar, în afară de faptul că la startul întrecerii se prezintă echipe de valoare, ceea ce face să crească interesul pentru această competiţie este şi sistemul de disputare, datorită căruia vom avea posibilitatea de a vedea echipele susţinînd mai multe partide. •Este un lucru impwţţant într-o comâ*? haadbal, căci majoritatea turneelor se organizează sistent eliminatoriu. Turneul dotat cu cupa „Oraşului. Bucureşti»? ne va ofâţ* 5 zile de pasionante şi dinamice jocuri de handbal îd^7, înainte însă de ă vorbi despre programul primelor^ zile, de . .întrecere^ cîteva cuvinte d&j^e4cere "două echî*pe străine care ' mu le-am prezentat încă. Cu.ocazia turneului internațional«!» handbal în 7 care va începe zilelor acestea în Capitală vom putea vedea, evoluîmd două puternice echipe feminione: selecţionatele, oraşelor Budapestişi Zagreb. Handbalistele maghiare nu vin pe a*M continuare in gag. Mîine în salqffj&gig.qscq Primele jocuri din cadrul cupei „Oraşului Bucureşti“ la handbal în 7 • In prima zi Dinamo Bucureşti — Dukla Praga, meci din cadrul „Cupei Campionilor Europeni" • Vă prezentăm echipele feminine ale Budapestei și Zagrebului • Programul primei zile ★ HOCHEI PE GHEAŢA • „CUPA BUCUREŞTI“ va t»* cepe la 3 februarie Patinoarul, artificial din parcul „22 August“ va găzdui1 intre 3 şi 8 februa•* fie întrecerile dincadrul competiţiei internaţionale de hochei,pe gheaţă dotată cu „Cupa Bucureşti" Şi-au anunţatoi participarea următoarele echipa străine : selecţionata oraşului Berlinig selecţionata oraşului Budapesta (aceste două formalii sunt de fapt echipei'ir reprezentative ale. R^ -D. Germane şi R. P. Ungare), echipa tSlovan Bratislava (fruntaşe ai^Xapiprimarul cehoslovac pe anul in curs) ,şi selecţionată, oraşului Janow din R. P. Polonă. Jocurile se vor disputa sistem turneu, cile trei meciuri~pe, zi.. Ele vor fi conduse de arbitri dujl ţările aparttapan*te şi de doi arbitrisovietici care aurăspuns favorabil imunaţiei făcute de forul nostru de specialitate. Cu ocazia „Cupei București" vor avea loc si concursuride patinaj artistic, in cadrul carora\vor evolua o serie, fintre cei mai buni.l-parulatori din R. Cehoslovacă, Iifau* Germană și R. P. Ungară."