Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-27 / nr. 3347
a devenit o obişnuinţă să vezi numeroase fete pe terenurile de sport din satele patriei noastre. Descătuşate de prejudecăţile trecutului, tinerele fete participă cu entuziasm la competiţii sportive, alături de băieţi, întrecerile Spartachiadei de iarnă a tineretului, în plină desfăşurare în aceste zile, cunosc un succes deosebitşi datorită participării tinerelor fete la concursuri. La schi, la patinaj, la şah şi la tenis de masă, sportivele din satele de pe întreg cuprinsul ţării s-au prins în marea întrecere de mase a tineretului nostru. In raionul Corabia de pildă, fetele manifestă un deosebit interes pentru concursurile Spartachiadei de iarnă a tineretului. Peste 800 sportive s-au înscris pentru a participa la întrecerile de schi, șah, patinaj sau tenis de masă. O bună activitate — pe linia atragerii elemen-* tului feminin în întrecerile Spartachiadei — o desfăşoară asociaţiile sportive din satele Cioroiaşi, Rast, Tudor Vladimirescu etc., unde numărul sportivelor care participă la competiţii se numără cu sutele. Pe lingă întrecerile sportive la care participă alături de băieţi, fetelor le sunt rezervate în mod special competiţii interesante ca „Spartachiada fetelor" şi altele. In raionul Gheorghieni, de pildă,consiliul raional U.C.F.S. a iniţiat o astfel de competiţie, la care au participat aproape 4000 fete din satele de pe întreg cuprinsul raionului, întrecerile finale, desfăşurate la Gheorghieni, s-au transformat Intr-o fii satele patriei noastre Tot mai multe fete în întrecerile sportive adevărată sărbătoare a sportivelor din trece, tinerele fete din mediul sătesc satele raionului. Asemenea acţiuni se vor afirma tot mai mult în comîncununate de succes au avut loc şi petiţiile sportive, ca urmare a condi-o în regiunile Piteşti, Galaţi, Craiova ţiilor create şi atenţiei ce se acordă ş. a. Nu încape îndoială că, pe zile sportului nostru de mase, la schi, la şah sau tenis de masă, sportivele din satele patriei noastre se întrec astăzi — alături de băieţi — in numeroase competiţii de mase. * însemnări de la şedinţa plenară a clubului Victoria M. I. B. C. Miercuri 21 ianuarie. Numeroşi sportivi, antrenori şi alţi activişti aparţinînd clubului Victoria din Bucureşti s-au adunat în sala de festivităţi a Ministerului Industriei Bunurilor de Consum din calea Victoriei. Şedinţa se anunţă extrem de importantă deoarece îşi propune să analizeze activitatea clubului lor pe anul 1958, ca şi proiectul de plan pe anul în curs. Primul punct de pe ordinea de zi: raportul de activitate al clubului pe anul 1958. Citeşte tovarăşa Elena Tonceanu, secretara clubului Victoria M.I.B.C.. ...In condiţiile construcţiei socialismului in ţara noastră — se arată în raport — mişcării de cultură fizică şi sport îi revine un rol extrem de important, deoarece aceasta trebuie să contribuie din plin la formarea unui om nou, sănătos, armonios dezvoltat, capabil de fapte de eroismatit in viaţa de zi cu zi, cit şi in procesul de producţie. Şi clubului nostru — o rotiţă componentă a acestui angrenaj uriaş care este mişcarea de cultură fizică şi sport — ii revine sarcina de a mobiliza in activitatea sportivă un mare tuimăr de salariaţi ai întreprinderilor din cadrul ministerului. A reuşit acest lucru clubul Victoria în primul său an de activitate ? Iată o întrebare la care, după părerea noastră, citirea în continuare a raportului, ca şi discuţiile purtate în ultima parte a plenarei, au răspuns negativ. Cîteva date statistice le socotim edificatoare în acest sens. Iată-le: Din totalul de 459 sportivi care activează în 11 seciii pe ramură de sport, aproape 100 %dintre ei nu sunt cu cotizaţia la zi; la capitolul membri susţinători s-a apreciat iniţial ca realizabilă suma de 9.000 Iei şi nu s-a obţinut decit... 126 lei. Care să fi fost cauza acestor stări ţie fapte ? Raportul de activitate a arătat, iar discuţiile au subliniat şi mai mult faptul că unii membri ai consiliului de conducere a clubului Victoria au manifestat în general dezinteres faţă de adevărata viaţă a clubului, mulţumindu-se cu rezolvarea unor probleme de ordin administrativ. Fără să se intereseze cit de cît de) activitatea (antrenamente şi participare la competiţii) ■secţiilor pe ramură de sport de care z răspundeau, membrii conciliului n-au ■ţinut legătura nici măcar cu biroul deconducere al acestor secţii. O situaţie nefirească, explicată, de asemenea, prin insuficienta legătură a cadrelor de conducere cu „terenud“ a relevat-o citirea raportului comisiei de cenzori.Astfel, ne-a fost dat să înregistrăm economii la capitolul echipament sportiv, ca apoi spre finalul şedinţei să auzim diferiţi antrenori plîngîndu-se ,că sportivii pe care-i pregătesc, nu au la dispoziţie strictul necesar: tenişi, anareuri, treninguri! In felul acesta, slabele rezultate obţinute în anul 1958 de unele secţii nu mai apar întfmplătoare. F.le reflectă, în ultimă analiză, tot lipsa de preocupare din partea consiliului de conducere a clubului. La baschet, de pildă, antrenorul M. Bercuş neavînd suficienteelemente in echips pe care oantrenează, a fost nevoit să apeleze la sportivi din secţia de ...canotaj. Ca urmare a şedinţei de analiză pe anul 1958, au reieşit sarcinile pe anul 1959. a. — Atragerea de noi membri activi şi susţinătoridin discuţii s-a tras concluzia că problema atragerii de noi membri susţinători trebuie pusă în legătură cu posibilităţile de cointeresare a lor, prin folosirea bazelor sportive ale clubului, ca şi a echipamentului); b. — înscrierea elementelor tinere şi a copiilor pentru a asigura secţiile die ramură de sport cu elemente proprii, lucru uşor de realizat prin atragerea elevilor şcolilor profesionale, aparţinînd celor trei sectoare ale Ministerului: Alimentar, Tehnomedal şi Confecţii. Pentru îndeplinirea acestui punct ar fi util ca biroul secţiilor să-şi axeze activitatea pe popularizarea diferitelor ramuri sportive în întreprinderile Ministerului; c. — Organizarea mai atentă a muncii de educaţie, in acest scop participarea regulată a sportivilor la cursurile politice, ca şi urmărirea felului In care ei îşi fac datoria la locul de producţie, sunt cîteva măsuri deosebit de eficiente. Din activitatea asociaţiilor sportive ‘Campionatele de casă în două asociaţii sportive din oraşul Caracal La şcoala medie nr. 1 nici nu sosiseră regulamentele concursurilor de casă şi consiliul asociaţiei sportive (al cărei preşedinte este elevul Ion Pirvulescu) se ocupa de organizarea primului campionat de casă la fotbal. Această competiţie care a atras la întreceri peste 80 de tineri fotbalişti, reprezentanţi ai ei. VIll-a, IX-a, X- a şi Xl-a, s-a bucurat de un deosebit succes. Organizarea campionatului a contribuit din plin la mărirea numărului de membri ai U.CF.S. precum şi la acţiunea de încasare a cotizaţiilor. Dar nu numai atît. Desfăşurarea campionatului a înlesnit selecţionarea celor mai bune elemente pentru reprezentativa de fotbal a şcolii. O serie de elemente valoroase la acest sport ca Gheorghe Dinu, elev în cl. XI- a, Dumitru Amzu, Virgil Puchidău, Teodor Dana, Ion Bogdan, Ioan Pirvulescu şi Virgil Jianu sunt fruntaşe la învățătură. Gheorghe Dinu, de pildă, a terminat primul trimestru cu media 10 la toate materiile. Un alt exemplu despre modul cum a înţeles să organizeze campionatele de casă ni-i oferă asociaţia sportivă a Şcolii Tehnice de Cooperaţie al cărei preşedinte este elevul Nicolae Răducanu. Am luat doar două exemple din multe altele pentru a arăta tuturor că prin organizarea campionatelor de casă asociaţiile sportive pot asigura membrilor lor o bogată activitate competiţiornală, mijloc eficace de depistare a elementelor tinere de valoare. G. DONCIU — corespondent Consfătuirea membrilor U.C.F.S. din asociația sportivă „Minerul“ C. Lung De curînd a avut loc la C. Lung o consfătuire la care au luat parte peste 70 de membri ai U.C.F.S., sportivi fruntaşi, conducerile administrative, precum şi organele de Partid, U.T.M. şi sindicale din bazinul carbonifer C. Lung-Muscel. Cu această ocazie a fost prezentată o informare asupra muncii desfăşurate în cadrul asociaţiei sportive „Minerul*". A reieşit ca un număr de 525 de oameni ai muncii au devenit membri ai U.C.F.S., mulţi dinrtre ei reprezentând cu cinste culorile asociaţiei la întrecerile organizate în cadrul Spartachiadei de vară a tineretului, Spartachiadei fetelor etc. Tov. Ion Lbridea a arătat că faţă de posibilităţile existente, rezultatele puteau fi şi mai bune dacă întreg consiliul de conducere al asociaţiei şi-ar fi desfăşurat activitatea în mod mai organizat. Printre alte probleme discutate a fost şi aceea a Spartachiadei de iarnă. A rezultat că întrecerile dincadrul primei etape se desfăşoară satisfăcător. In încheiere, s-a hotărît ca în termen de 10 zile să se facă prelucrarea proiectului de statut în toate secţiile de producţie, alegîndu-se totodată şi delegaţii la conferinţa asociaţiei, care se va desfăşura în jurul datei de 1 februarie. I. CHILIBAR — corespondent regional Asociaţia sportivă „Delfinul“, la sfîrşitul unui an de activitate Rezultatele obţinute de asociaţia sportivă Delfinul, la sfîrşitul anului 1958, oglindesc în mod concludent felul cum au muncit membrii consiliului asociaţiei sportive, lată cîteva dintre rezultate: planul de înscriere a membrilor în U.C.F.S. a fost realizat în procent de 39%; planul de.„ cotizaţii în procent de 35% ; secţiile pe ramură de sport s-au dovedit şi ele destul de inactive. Considerăm că faţă de această situaţie consiliul orăşenesc al U.C.F.S. Constanța va trebui să treacă la măsuri urgente. J/$UK1U SUCrU — corespondent ! Discuţie despre Spartachiadă la clubul întreprinderii ,.Solex“ Ne aflam de multă vreme la clubul întreprinderii „Solex" din Capitală. Acolo ne retrăsesem în linişte , împreună cu top. Olănescu, unul din conducătorii asociaţiei sportive „Solex“, pentru a discuta cîteva probleme in legătură cu activitatea sportivilor din această importantă întreprindere metalo-chimică. Printre chestiunile discutate, firește că Spartachiada de iarnă a tineretului n-a fost cea de pe urmă. — Au început întrecerile? — Desigur, a răspuns interlocutorul nostru. Iată, aici avem un tablou cu 6 grupe în care sunt împărţiţi cei 66 şahişti înscrişi la întreceri. Mai jos, tabelul şahistelor. Dar răspunsul a avut şi o completare convingătoare: tocmai in acel moment uşa clubului s-a deschis şi înăuntru au intrat ciţiva muncitori şi tehnicieni care tocmai terminaseră lucrul. — Vă rog să-mi daţi o cutie de şah, se adresă unul din ei bibliotecarei clubului. Al doilea la fel, al treilea la fel. Şi cu ai clipi, clubul s-a animattrei mese de şah erau acum ocupate de cei care îşi disputau întrecerile din cadrul Spartachiadei. Bineînţeles că nici spectatorii nu lipseau din jurul lor... — Cine sînt cei mai buni pînă acum ? l-am întrebat din nou pe tov. Olănescu. — Acela înalt din dreapta, topitorul Dumitru Sărmănescu, apoi desenatorul Ion Veniamin, electricianul Tudor Căruntu și samplorul Gheorghe Schwinder. Intre timp partidele, erau in ioi. Dumitru Sărmănescu. fiica cu gestionarul Vasile Raicu, topitorii Toader Nistor şi Tudor Romaniuc îşi disputau Litue.- taica intr-o partidă de atac si... contraatac, in timp ce intre intr aerul Eugen Enăchescu si şoferul Ion Popescu, se părea că remiza va consimi egalitatea poziţiei de pe tablă. Dintre toţi, cel mai agitat era însă tehnicianul Ion Veniamin: adversarul său, şamplorul Gheorghe Schwinder nu venise încă la masa de şah. Deodată s-a îndreptat spre mine: — Nu vrei să facem o partidă!? Schwinder văd că intirzie şi un antrenament in plus cred că nu-mi strică. Adversarul meu e foarte tare. Puteam să nu primesc această invitaţie? VURCEA TUDORAN D. Sărmănesciu (dreapta) şi V. Raicu (ambii în prim plan) îşi dispută cetatea în faţa mesei de şah. (Foto: Boris Ciobanu) Evidenţa—un factor important în muncă în mişcarea noastră sportivă —?, la fel ca şi în celelalte sectoare de activitate — evidenţa joacă un rol important în realizarea sarcinilor. Pentru a exemplifica, voi arăta cum datorită muncii de evidenţă desfăşurată de consiliul regional U.C.F.S. Constanţa, s-a putut îmbunătăţi activitatea sportivă, care la un moment dat batea pasul pe loc. La începutul anului 1958, după definitivarea angajamentului anual al regiunii noastre în ceea ce priveşte atragerea membrilor în U.C.F.S., am procedat la defalcarea sarcinilor, atît pentru consiliul regional cit şi pentru consiliile raionale. La rîndul lor, organele raionale şi orăşeneşti au defalcat angajamentele pe asociaţii sportive indicîndu-le şi obiectivele pe luni. Pentru urmărirea realizării sarcinilor s-au întocmit grafice (atit la consiliul regional cit şi la consiliile raionale şi orăşeneşti) în care erau înscrise angajamentele lunare pe care urmau să le îndeplinească organizaţiile sportive. Aceste grafice ne indicau precis ritmul in care sînt îndeplinite angajamentele precum şi asociaţiile sportive spre care trebuie sa ne îndreptăm atenţia şi sprijinul nostru. In momentul în care observam că într-un anumit sector ritmul îndeplinirii angajamentelor este nesatisfăcător, întruneam forul de conducere şi printr-o analiză profundă a stării de fapt găseam celemai indicate căi de lichidare a lipsn- I rilor. , Pe baza evidenţei — ţinuta sub formă de grafice — consiliul regional U.C.F.S. Constanţa a putut interveni la sfîrşitul lunii iulie 1958, atunci cînd a constatat că coeficitantul de îndeplinire a angajamentelor pe regiune nu fusese îndeplinit. Cercetind graficul, consiliul regional a constatat că efortul unor consilii raionale care îşi îndepliniseră şi depăşiseră angajamentele (exemple: Constanţa Hîrşova, Medgidia, Istria) fusese diminuat — pe plan regional — de slabele rezultate obţinute de o serie de consilii raionale ca: Tulcea, Feteşti, Negru Vodă ş.a. In faţa acestei situaţii consiliul regional a luat măsuri pentru consolidarea muncii în raioanele unde se obţinuseră importante realizări, îndreptîndu-şi atenţia şi eforturile spre grupul de raioane unde rezultatele erau sub posibilităţi. A fost mobilizat întregul activ — în special cel obştesc — din fiecare raion şi într-o şedinţă operativă au fost discutate posibilităţile de lichidare a răminerii in urmă. Cu această ocazie s-a constatat că multe asociaţii sportive rămăseseră doar cu numărul iniţial de membri U.C.F.S adică cu acei care participaseră la adunarea de constituire a asociaţiei. Aceasta era o urmare a muncii slabe de angrenare de noi membri U.C.F.S. dusă de asociaţiile sportive şi a faptului că unele consilii raionale nu ţinuseră o evidenţă clară a îndeplinirii angajamentelor. Prin folosirea celor mai eficace metode s-a reuşit realizarea unor rezultate valoroase, care ne-au condus spre îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor. Prin urmărirea strictă a documentelor de evidenţă s-a obţinut o creştere concludentă a realizărilor în domeniul atragerii de noi membri în U.C.F.S. (sfîrșitul lunii iulie 93 la sută, august 97 la sută, septembrie 98,4 la sută, octombrie 101 la sută, noiembrie 105 la sută iar la 10 decembrie se îndeplinise angajamentul anual). Iată clar că în munca pe care o desfăşurăm în cadrul mişcării de cultură fizică şi sport un rol important în îndeplinirea sarcinilor îl are evidenţa. V. MOGÂRDICEANU preşedintele consiliului regional U.C.F.S. Constanţa *