Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)

1959-01-27 / nr. 3347

­ a devenit o obişnuinţă să vezi nu­meroase fete pe terenurile de sport din satele patriei noastre. Descătuşate de prejudecăţile trecutului, tinerele fete participă cu entuziasm la competiţii sportive, alături de băieţi, întrecerile Spartachiadei de iarnă a tineretului, în plină desfăşurare în a­ceste zile, cunosc un succes deosebit­­şi datorită participării tinerelor fete la concursuri. La schi, la patinaj, la şah şi la tenis de masă, sportivele­­ din satele de pe întreg cuprinsul ţării s-au prins în marea întrecere de mase a tineretului nostru. In raionul Cora­bia de pildă, fetele manifestă un deo­sebit interes pentru concursurile Spar­tachiadei de iarnă a tineretului. Peste 800 sportive s-au înscris pentru a participa la întrecerile de schi, șah, patinaj sau tenis de masă. O bună activitate — pe linia atragerii elemen-* tului feminin în întrecerile Sparta­chiadei — o desfăşoară asociaţiile sportive din satele Cioroiaşi, Rast, Tudor Vladimirescu etc., unde numă­rul sportivelor care participă la com­petiţii se numără cu sutele. Pe lingă întrecerile sportive la care participă alături de băieţi, fetelor le sunt rezervate în mod special compe­tiţii interesante ca „Spartach­iada fe­telor" şi altele. In raionul Gheorghieni, de pildă,­­consiliul raional U.C.F.S. a iniţiat o astfel de competiţie, la care au participat aproape 4000 fete din satele de pe întreg cuprinsul raionu­lui, întrecerile finale, desfăşurate la Gheorghieni, s-au transformat Intr-o fii satele patriei noastre Tot mai multe fete în întrecerile sportive adevărată sărbătoare a sportivelor din trece, tinerele fete din mediul sătesc satele raionului. Asemenea acţiuni se vor afirma tot mai mult în com­­încununate de succes au avut loc şi petiţiile sportive, ca urmare a condi-o în regiunile Piteşti, Galaţi, Craiova ţiilor create şi atenţiei ce se acordă ş. a. Nu încape îndoială că, pe zi­le sportului nostru de mase, la schi, la şah sau tenis de masă, sportivele din satele patriei noastre­­ se întrec astăzi — alături de băieţi — in numeroase competiţii de mase. * însemnări de la şedinţa plenară a clubului Victoria M. I. B. C. Miercuri 21 ianuarie. Numeroşi spor­tivi, antrenori şi alţi activişti aparţi­nînd clubului Victoria din Bucureşti s-au adunat în sala de festivităţi a Mi­nisterului Industriei Bunurilor de Con­sum din calea Victoriei. Şedinţa se a­­nunţă extrem de importantă deoarece îşi propune să analizeze activitatea clubului lor pe anul 1958, ca şi proiec­tul de plan pe anul în curs. Primul punct de pe ordinea de zi: raportul de activitate al clubului pe anul 1958. Citeşte tovarăşa Elena Ton­­ceanu, secretara clubului Victoria M.I.B.C.. ...In condiţiile construcţiei socialismului in ţara noastră — se a­­rată în raport — mişcării de cultură fizică şi sport îi revine un rol extrem de important, deoarece aceasta trebuie să contribuie din plin la formarea unui om nou, sănătos, armonios dezvoltat, capabil de fapte de eroism­atit in via­ţa de zi cu zi, cit şi in procesul de producţie. Şi clubului nostru — o­ ro­tiţă componentă a acestui angrenaj uriaş care este mişcarea de cultură fi­zică şi sport — ii revine sarcina de a mobiliza in activitatea sportivă un mare tuimăr de salariaţi ai întreprinderilor din cadrul ministerului. A reuşit acest lucru clubul Victoria în primul său an de activitate ? Iată o întrebare la care, după părerea noas­tră, citirea în continuare a raportului, ca şi discuţiile purtate în ultima par­te a plenarei, au răspuns negativ. Cîte­va date statistice le socotim edificatoare în acest sens. Iată-le: Din totalul de 459 sportivi care activează în 11 sec­iii pe ramură de sport, aproape 100 %dintre ei nu sunt cu cotizaţia la zi; la capitolul membri susţinători s-a a­­preciat iniţial ca realizabilă suma de 9.000 Iei şi nu s-a obţinut decit... 126 lei. Care să fi fost cauza acestor stări ţie fapte ? Raportul de activitate a arătat, iar discuţiile au subliniat şi mai mult faptu­l că unii membri ai consiliului de conducere a clubului Victoria au mani­­festat în general dezinteres faţă de adevărata viaţă a clubului, mulţumin­­­du-se cu rezolvarea unor probleme de ordin administrativ. Fără să se in­­­tereseze cit de cît de) activitatea (an­trenamente şi participare la competiţii) ■secţiilor pe ramură de sport de care z răspundeau, membrii conciliului n-au ■ţinut legătura nici măcar cu biroul de­­conducere al acestor secţii. O situaţie nefirească, explicată, de asemenea, prin insuficienta legătură a cadrelor de conducere cu „terenud“ a relevat-o ci­tirea raportului comisiei de cenzori.­­Astfel, ne-a fost dat să înregistrăm e­­­conomii la capitolul echipament spor­tiv, ca apoi spre finalul şedinţei să auzim diferiţi antrenori plîngîndu-se ,că sportivii pe care-i pregătesc, nu au la dispoziţie strictul necesar: tenişi, anareuri, treninguri! In felul acesta, slabele rezultate ob­ţinute în anul 1958 de unele secţii nu mai apar întfm­plătoare. F.le reflectă, în ultimă analiză, tot lipsa de preocu­pare din partea consiliului de conducere a clubului. La baschet, de pildă, an­­­trenorul M. Bercuş neavînd suficiente­­elemen­te in echips pe care o­­antrenea­ză, a fost nevoit să apeleze la sportivi din secţia de ...canotaj. Ca urmare a şedinţei de analiză pe anul 1958, au reieşit sarcinile pe anul 1959. a. — Atragerea de noi mem­bri activi şi susţinători­­din discuţii s-a tras concluzia că problema atra­gerii de noi membri susţinători tre­buie pusă în legătură cu posibilităţile de cointeresare a lor, prin folosirea bazelor sportive ale clubului, ca şi a echipamentului); b. — înscrierea elementelor tinere şi a copiilor pen­tru a asigura secţiile die ramură de sport cu elemente proprii, lucru uşor de realizat prin atragerea elevilor şcolilor profesionale, aparţinînd celor trei sectoare ale Ministerului: Ali­mentar, Tehnomedal şi Confecţii. Pentru îndeplinirea acestui punct ar fi util ca biroul secţiilor să-şi axeze activitatea pe popularizarea diferite­lor ramuri sportive în întreprinderile Ministerului; c. — Organizarea mai atentă a muncii de educaţie, in a­­cest scop participarea regulată a­ sportivilor la cursurile politice, ca şi urmărirea felului In care ei îşi fac datoria la locul de producţie, sunt cî­­­­teva măsuri deosebit de eficiente. Din activitatea asociaţiilor sportive ‘Campionatele de casă în două asociaţii sportive din oraşul Caracal La şcoala medie nr. 1 nici nu so­siseră regulamentele concursurilor de casă şi consiliul asociaţiei sportive (al cărei preşedinte este elevul Ion Pirvulescu) se ocupa de organizarea primului campionat de casă la fot­bal. Această competiţie care a atras la întreceri peste 80 de tineri fotba­lişti, reprezentanţi ai ei. VIll-a, IX-a, X- a şi Xl-a, s-a bucurat de un deose­bit succes. Organizarea campionatului a contribuit din plin la mărirea numă­rului de membri ai U.CF.S. precum şi la acţiunea de încasare a cotiza­ţiilor. Dar nu numai atît. Desfăşura­rea campionatului a înlesnit selecţio­narea celor mai bune elemente pentru reprezentativa de fotbal a şcolii. O serie de elemente valoroase la acest sport ca Gheorghe Dinu, elev în cl. XI- a, Dumitru Amzu, Virgil Puchi­­dău, Teodor Dana, Ion Bogdan, Ioan Pirvulescu şi Virgil Jianu sunt frun­taşe la învățătură. Gheorghe Dinu, de pildă, a terminat primul trimes­tru cu media 10 la toate materiile. Un alt exemplu despre modul cum a înţeles să organizeze campionatele de casă ni-i oferă asociaţia sportivă a Şcolii Tehnice de Cooperaţie al că­rei preşedinte este elevul Nicolae Răducanu. Am luat doar două exem­ple din multe altele pentru a arăta tuturor că prin organizarea campio­natelor de casă asociaţiile sportive pot asigura membrilor lor o bogată activitate competiţiornală, mijloc efica­ce de depistare a elementelor tinere de valoare. G. DONCIU — corespondent Consfătuirea membrilor U.C.F.S. din asociația sportivă „Minerul“ C. Lung De curînd a avut loc la C. Lung o consfătuire la care au luat parte peste 70 de membri ai U.C.F.S., sportivi fruntaşi, conducerile adminis­trative, precum şi organele de Partid, U.T.M. şi sindicale din bazinul carbonifer C. Lung-Mus­­cel. Cu această ocazie a fost prezentată o informare asupra muncii desfăşurate în cadrul asocia­ţiei sportive „Minerul*". A reieşit ca un număr de 525 de oameni ai mun­cii au devenit membri ai U.C.F.S., mulţi dinrtre ei reprezentând cu cinste culorile asociaţiei la întrecerile orga­nizate în cadrul Spartachiadei de vară a tineretului, Spartachiadei fetelor etc. Tov. Ion Lbridea a arătat că faţă de posibilităţile existente, rezultatele puteau fi şi mai bune dacă întreg con­siliul de conducere al asociaţiei şi-ar fi desfăşurat activitatea în mod mai organizat. Printre alte probleme dis­cutate a fost şi aceea a Spartachiadei de iarnă. A rezultat că întrecerile din­­­­cadrul primei etape se desfăşoară sa­tisfăcător. In încheiere, s-a hotărît ca în termen de 10 zile să se facă pre­lucrarea proiectului de statut în toate secţiile de producţie, alegîndu-se tot­odată şi delegaţii la conferinţa aso­ciaţiei, care se va desfăşura în jurul datei de 1 februarie. I. CHILIBAR — corespondent regional Asociaţia sportivă „Delfinul“, la sfîrşitul unui an de activitate Rezultatele obţinute de asociaţia sportivă Delfinul, la sfîrşitul anului 1958, oglindesc în mod concludent felul cum au muncit membrii consi­liului asociaţiei sportive, lată cîteva dintre rezultate: planul de înscriere a membrilor în U.C.F.S. a fost reali­zat în procent de 39%; planul de­.„ cotizaţii în procent de 35% ; secţiile pe ramură de sport s-au dovedit şi ele destul de inactive. Considerăm că faţă de această situaţie consiliul oră­şenesc al U.C.F.S. Constanța va tre­bui să treacă la măsuri urgente. J/$U­K1U SUCrU — corespondent ! Discuţie despre Spartachiadă la clubul întreprinderii ,.Solex“ Ne aflam de multă vreme la clubul întreprinderii „Solex" din Capitală. Acolo ne retrăsesem­ în linişte , îm­preună cu top. Olănescu, unul din conducătorii asociaţiei sportive „So­lex“, pentru a discuta cîteva probleme in legătură cu activitatea sportivilor din această importantă întreprindere metalo-chimică. Printre chestiunile dis­cutate, firește că Spartach­iada de iar­nă a tineretului n-a fost cea de pe urmă. — Au început întrecerile? — Desigur, a răspuns interlocuto­rul nostru. Iată, aici avem un tablou cu 6 grupe în care sunt împărţiţi cei 66 şahişti înscrişi la întreceri. Mai jos, tabelul şahistelor. Dar răspunsul a avut şi o comple­tare convingătoare: tocmai in acel moment uşa clubului s-a deschis şi înăuntru au intrat ciţiva muncitori şi tehnicieni care tocmai terminaseră lu­crul. — Vă rog să-mi daţi o cutie de şah, se adresă unul din ei bibliotecarei clu­bului. Al doilea la fel, al treilea la fel. Şi cu­ ai clipi, clubul s-a animat­­trei mese de şah erau acum ocupate de cei care îşi disputau întrecerile din cadrul Spartachiadei. Bineînţeles că nici spectatorii nu lipseau din jurul lor... — Cine sînt cei mai buni pînă a­­cum ? l-am întrebat din nou pe tov. Olănescu. — Acela înalt din dreapta, topito­­rul Dumitru Sărmănescu, apoi dese­natorul Ion Veniamin, electricianul Tu­dor Căruntu și samplorul Gheorghe Schwinder. Intre timp partidele, erau in ioi. Du­mitru Sărmănescu. fii­ca cu gestionarul Vasile Raicu, topitorii Toader Nistor şi Tudor Romaniuc îşi disputau L­itue.- taica intr-o partidă de atac si... contra­atac, in timp ce intre intr­ aerul Eugen Enăchescu­ si şoferul Ion Popescu­, se părea că remiza va cons­im­i egali­tatea poziţiei de pe tablă. Dintre toţi, cel mai agitat era însă tehnicianul Ion Veniamin: adversarul său, şamplorul Gheorghe Schwinder nu venise încă la masa de şah. Deodată s-a îndreptat spre mine: — Nu vrei să facem o partidă!? Schwinder văd că intirzie şi un antre­nament in­ plus cred că nu-mi strică. Adversarul meu e foarte tare. Puteam să nu primesc această invi­taţie? VURCEA TUDORAN D. Sărmănesciu (dreapta) şi V. Raicu (ambii în prim plan) îşi dispută cetatea în faţa mesei de şah. (Foto: Boris Ciobanu) Evidenţa—un factor important în muncă în mişcarea noastră sportivă —?, la fel ca şi în celelalte sectoare de acti­vitate — evidenţa joacă un rol impor­tant în realizarea sarcinilor. Pentru a exemplifica, voi arăta cum datorită muncii de evidenţă desfăşu­rată de consiliul regional U.C.F.S. Constanţa, s-a putut îmbunătăţi acti­vitatea sportivă, care la un moment dat batea pasul pe loc. La începutul anului 1958, după defi­nitivarea angajamentului anual al re­giunii noastre în ceea ce priveşte a­­tragerea membrilor în U.C.F.S., am­ procedat la defalca­rea sarcinilor, atît pentru consiliul regional cit şi pentru consiliile raionale. La rîndul lor, orga­nele raionale şi orăşeneşti au defalcat angajamentele pe asociaţii sportive in­­dicîndu-le şi obiectivele pe luni. Pentru urmărirea realizării sarcini­lor s-au întocmit grafice (atit la con­siliul regional cit şi la consiliile raio­nale şi orăşeneşti) în care erau înscri­se angajamentele lunare pe care urmau să le îndeplinească organizaţiile spor­tive. Aceste grafice ne indicau precis ritmul in care sînt îndeplinite angaja­mentele precum şi asociaţiile sportive spre care trebuie sa ne îndreptăm a­­tenţia şi sprijinul nostru. In momentul în care observam că într-un anumit sector ritmul îndeplinirii angajam­ent­­­elor este nesatisfăcător, întruneam­­ forul de conducere şi printr-o analiză­­ profundă a stării de fapt găseam cele­­mai indicate căi de lichidare a lipsn- I rilor. , Pe baza evidenţei — ţinuta sub for­mă de grafice — consiliul regional U.C.F.S. Constanţa a putut interveni la sfîrşitul lunii iulie 1958, atunci cînd a constatat că coef­icitantul de îndepli­nire a angajamentelor pe regiune nu fusese îndeplinit. Cercetind graficul, consiliul regional a constatat că efor­tul unor consilii raionale care îşi în­depliniseră şi depăşiseră angajamen­tele (exemple: Constanţa Hîrşova, Med­gidia, Istria) fusese diminuat — pe plan regional — de slabele rezultate obţinute de o serie de consilii raionale ca: Tulcea, Feteşti, Negru Vodă ş.a. In faţa acestei situaţii consiliul re­gional a luat măsuri pentru consolida­rea muncii în raioanele unde se obţi­nuseră importante realizări, îndrep­­tîndu-şi atenţia şi eforturile spre gru­pul de raioane unde rezultatele erau sub posibilităţi. A fost mobilizat între­gul activ — în special cel obştesc — din fiecare raion şi într-o şedinţă ope­rativă au fost discutate posibilităţile de lichidare a răminerii in urmă. Cu această ocazie s-a constatat că multe asociaţii sportive rămăseseră doar cu numărul iniţial de membri U.C.F.S adică cu acei care participaseră la adunarea de constituire a asociaţiei. Aceasta era o urmare a muncii slabe de angrenare de noi membri U.C.F.S. dusă de asociaţiile sportive­ şi a faptului că unele consilii raionale nu ţinuseră o evidenţă clară a îndeplinirii angaja­mentelor. Prin folosirea celor mai e­­ficace metode s-a reuşit realizarea unor rezultate valoroase, care ne-au condus spre îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor. Prin urmărirea strictă a documente­lor de evidenţă s-a obţinut o creştere concludentă a realizărilor în domeniul atragerii de noi membri în U.C.F.S. (sfîrșitul lunii iulie 93 la sută, august 97 la sută, septembrie 98,4 la sută, octombrie 101 la sută, noiembrie 105 la sută iar la 10 decembrie se îndepli­nise angajamentul anual). Iată clar că în munca pe care o des­făşurăm în cadrul mişcării de cultură fizică şi sport un rol important în îndeplinirea sarcinilor îl are evidenţa. V. MOGÂRDICEANU preşedintele consiliului regional U.C.F.S. Constanţa ­*

Next