Sportul Popular, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3350-3365)
1959-02-16 / nr. 3358
Eroicele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933 LUPTELE ceferiştilor şi petroliştilor de la începutul anului 1933 reprezintă una din cele mai însemnate bătălii de clasă din retoria poporului nostru. Evenimentele din februarie s-au desfăşurat pe fondul crizei economice adinei din perioada 1929—1933, criză care a zguduit întregul sistem capitalist, care a lovit deosebit de puternic şi economia Romîniei burghezo-moşiereşti. Incercind o ieşire din criză, clasele exploatatoare de la noi au netezit calea fascismului — care la începutul anului 1933 se instalase la putere în Europa — au căutat să se folosească de acest moment pentru a declanșa ofensiva patronală. Întreaga povară a crizei este aruncată pe spatele maselor largi populare. Are Ioc o scădere nemaiîntîlnită a niveluluie trai, lichidarea ultimei brume de drepturi şi libertăţi democratice. Exploatarea nemiloasă, lipsa aproape totală de asistenţă medicală şomajul care luase proporţii îngrijorătoare, lipsa de locuinţe, au făcut ca mizeria maselor să devină din ce în ce mai grea. Exploatarea crîncenă din partea moşierilor şi chiaburilor, a negustorilor şi cămătarilor a împins ţărănimea la ruină şi foamete. Măsurile antipopulare de ieşire din criză pe seama maselor de oameni ai muncii erau completate cu încercările de a rezolva criza economică cu ajutorul împrumuturilor din străinătate. In scurt timp finanţa internaţională a pus o şi mai mare stăpînire pe poziţiile cheie ale economiei naţionale. Ca urmare a acestor lucruri, un puternic val de nemulţumire şi protest a cuprins masele largi populare. Continuînd vechile tradiţii de luptă revoluţionară, ceferiştii şi petroliştii, sub conducerea partidului, răspund cu o puternică contraofensivă, care a ridicat lupta de clasă din Romînia pe o treaptă superioară, dîndu-i un pronunţat caracter politic, ca o mare bătălie împotriva războiului, pentru apărarea independenţei ţării. Lupta de clasă ia proporţii. Au foc ciocniri ale muncitorilor cu forţa publică. In diferite centre muncitoreşti din ţară poliţia şi jandarmii atacă pe grevişti, masele de oameni ai muncii care protestau împotriva fascizării ţării şi a jafului capitalist. In multe sate ale ţării izbucnesc răscoale. In această situaţie în care se afla clasa muncitoare, poporul nostru, singura forţă politică ce s-a ridicat cu consecvenţă în apărarea intereselor vitale ale maselor largi populare a fost Partidul Comunist Român. El a demascat cu fermitate politica trădătoare a claselor exploatatoare, a guvernului naţional-ţărănist, a arătat oamenilor muncii ce trebuie să facă pentru a respinge ofensiva patronală. Partidul a chemat la mari acţiuni de luptă masele muncitoare, a demascat poziţia reformistă a social-democraţilor de dreapta, poziţie care ducea la îndepărtarea de la lupta revoluţionară la cerşirea unor firimituri de drepturi prin memorii şi tîrguieli cu patronii. Sub conducerea partidului, se încheagă frontul unic de jos al clasei muncitoare. Ca secretar al Comitetului Central de acţiune — care a îndeplinit — sub îndrumarea directă a C.C. al P.C.R. — rolul de stat major al luptelor ceferiste, a fost ales tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a desfăşurat o intensă activitate de pregătire şi organizare a luptei ceferiştilor. La organizarea acţiunilor ceferiştilor şi petroliştilor au luat parte, de asemenea, luptători hotărîţi ca tovarăşii Chivu Stoica, Ilie Pintilie, Gh. Vasilichi, Gh. Stoica şi alţii. Cu toată teroarea dezlănţuită de guvernanţii burghezo-moşierimii valul luptei revoluţionare din perioada 1929-1933 se afla în continuă creştere. Evenimentele au culminat cu marea grevă de la atelierele C.F.R. Griviţa, la care au participat aproape 7000 de muncitori ceferişti. In această mare bătălie, la cauza ceferiştilor s-au alăturat petroliştii, minerii şi metalurgiştii, populaţia muncitoare a Bucureştiului, ţărani din satele apropiate ale Capitalei. In întreaga, ţară — înfruntind starea de asediu şi teroarea — masele de oameni ai muncii se solidarizează cu lupta ceferiştilor. Cu eroica luptă a muncitorimii din Romînia se solidarizează clasa muncitoare, omenirea progresistă din lume. Burghezia şi rrosierimea au înăbuşit în mod odios greva. Peste 500 de muncitori, muncitoare şi copii au fost ucişi cu baionetele sau împuşcaţi. Alte sute de muncitori au fost arestaţi şi întemniţaţi. Guvernul de atunci a înscenat un proces monstruos conducătorilor ceferişti şi petrolişti. In condiţii extrem de grele, partidul comunist prin largi acţiuni de masă desfăşurate sub conducerea sa, a transformat procesul intr-o tribună de demascare a politicii reacţionare, imperialiste, dusă de burghezo-moşierane. Adevăratul rechizitoriu a fost rostit de acuzaţi, de conducătorii luptelor ceferiştilor şi petroliştilor. Eroismul lor pentru apărarea intereselor vitale ale maselor muncitoare au stirnit simpatia şi solidaritatea oamenilor cinstiţi de pretutindeni. Deşi înăbuşite în singe, luptele ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933 au avut o deosebită importanţă politică şi istorică. Ele au constituit o glorioasă pagină în istoria poporului român, în lupta pentru eliberarea sa socială şi apărarea independenţei naţionale. Prin rezultatele imediate şi prin consecințele lor, luptele din februarie 1933 au constituit de asemenea o mare victorie practică a clasei noastre muncitoare. In (Continuare in pag. 2) După noaptea singeroasă prins fu noul Prometeu... Dar poliţia alearnă după , ,Domnul Avemeu" Mii şi mii sunt arestaţii şi de lanţuri trag din greu... Dar poliţia îl cere tot pe ,,Domnul Avemeu" ! Ceferiştii dau din umeri... — „Poate-o fi cumva vreun zmeu"! Dar poliţia turbează: . ..Unde-i ..Domnul Avemeu“?/ De sub ploaia grea de bice, se ridică unul: — „Eu" t Era soare, era munte... — ..Eu sint Domnul Avemeu"! Intr-un rinjet de izbîndă poliţaii rid mereu... — Ah! L-am prins / L-am prins / Mişelul... — „Tu eşti. — Domnul Avemeu"?/ — „Eu sini / Dar... mă rog... iertare / Căci, din el, sint cel mai mic A.V.M.-ul... Este mare/ Mare/ Cit nici ştiu să zici Parcă-i uriaş/ Cu trupul, înşirat pe şapte verste, el ca mii de ochi străpunge toate vremile aceste Este îmbrăcat in zdrenţe şi stă-n arşiţă, in ger, iar mnima lui cea dreaptă se înalţă pin’ la cer ! Dar, curind suna-ca ceasul, peste voi să cadă, drept, prăbuşindu-se de-a valma să vă ia cumplit de piept Stă poliţia, năucă, implorind pe dumnezeu: — „Doamne / Doamne ! Unde este Bolşevicul Aremeu ? " ION BANUŢA *) A.V.M. Atelierul vagoane marfă Rapid (la fete) şi Cetatea Bucur (la băieţi) învingători în competiţia internaţională de volei „Cupa 16 Februarie“ După o zi de odihnă, sîmbătă şi duminică au continuat întrecerile competiţiei internaţionale de volei dotată cu „Cupa 16 Februarie“. Cu viu interes erau aşteptate meciul Rapid—Dinamo, care urma să desemneze cîştigătoarea turneului feminin, şi partida masculină dintre reprezentativele aceloraşi cluburi. Intîlnirea dintre voleibalistele feroviare şi cele dinamoviste a revenit primelor cu un scor mult mai strîns decît era de aşteptat: 3—21—15, 4—15, 15—8, 15—10, 15—10). Aceasta se datorește comportării slabe a jucătoarelor de la Rapid, care în primele două seturi au comis numeroase greșeli elementare, nereușind să facă decît... 5 puncte! In schimb, adversarele lor, cu o echipă aproape în întregime întinerită (au fost introduse junioarele Magda Ionescu, Elena Sterian, Rodica Boancă) şi bazîndu-se pe experienţa şi forma bună manifestată de Doina Ivănescu, au acţionat curajos. Ele au dovedit posibilităţi reale de progres şi afirmare. Este drept însă, că după ce voleibalistele de la Rapid s-au „trezit“ şi au început să joace la valoarea lor cunoscută, dinamovistele au acţionat mai timid şi au pierdut următoarele trei seturi. De la NEAGOE MARDAN MIRCEA TUDORAN (Continuare in pag. 3) Fotoreporterul nostru Gh. Dumitru surprins o frumoasă fază de „halit voleibalistic". Protagoniste: Divoka (stingă) de la Lokomotiv [. Ceh. și Felicia Musat (C.P.B.). 5 asistenteSS Maria Pintea (C.P.B.). Campionatul republican feminin de handbal în 7 CETATEA BUCUR a cîştigat (cu... emoţii şi după prelungiri) titlul de campioană OLIMPIA BUCUREŞTI — CETATEA BUCUR, o partidă entuziasmantă, disputată intens de-a lungul celor... 4 reprize, o adevărată finală de campionat republican. Cele două formaţii fruntaşe ale handbalului în 7 au răsplătit cu prisosinţă aşteptările spectatorilor care şi ieri au umplut sala Floreasca. Aşa cum a început jocul, OLIMPIA se anunţa... campioană, încă din primul minut Iosefina Ugran înscrie imparabil şi CETATEA BUCUR este condusă cu 1—0. Cîteva clipe de derută în apărarea acestei echipe şi este... 2—0 (tot Ugran este cea care ridică scorul). La un contraatac, Victoria Dumitrescu trage (una din puţinele lovituri pe care Ie-a încercat) puternic în... bară. Cetatea Bucur caută să stăvilească atacul jucătoarelor de la Olimpia-şi organizează o bună apărare în zonă. Apoi e rîndul lor să atace şi Irina Nagy trebuie să se întrebuinţeze serios (de altfel în prima repriză ea a apărat excepţional) pentru a menţine avantajul echipei sale. In minutul 15, Maria Ghiţă înscrie însă şi scorul devine 2—1 pentru Olimpia. După pauză, Elena Pădureanu transformă însă o lovitură de la 7 m. Cu toate că sunt conduse, jucătoarele de la Cetatea Bucur (şi în special Vasile Antoaneta, Aurora Popescu şi Maria Ghiţă) continuă să lupte cu însufleţire. In min. 30, Vasile Antoaneta realizează o lovitură pe cît de spectaculoasă pe atît de... eficace și Olimpia conduce numai cu un punct. Cîteva minute mai tîrziu, Aurora Popescu aduce egalarea. Din această clipă jocul devine deosebit de frumos. Se luptă pentru fiecare minge, fiecare secundă este folosită pentru cîştigarea unei poziţii mai bune. O greşeală a Victoriţei Dumitrescu, care scapă mingea în mod inexplicabil, şi Szökő înscrie: 4—3 centru Olimpia. Spre surprinderea generală, Aurora Popescu egalează insă în acelaşi minut. In ultimele ectinde, Victoriţa Dumitrescu trage o bară, mingea capătă o traiectorie greu de apreciat (unii au reclamat îoi...) şi arbitrul nu acordă. Pentru resemnarea echipei campioane va fi nevoie de prelungiri. Jucînd mai calm, ivind mingea la reluare. Cetatea Bucur ridică scorul prin Maria Ghiţă ,iete-atunci pînă la sfîrșitul meciului vne mingea și se apără cu dîrzenie, cucerind o binemeritată victorie, și DAN GIRLESTEANU '-Continuare In pag. 2) feud din meciul c.ufc a opus. echipele C. Sj&far ?_ Scoala sportiva de ejep£• . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI VAT pcgipjiLkiap Organ al Uniunii de Cultură Fizica și Sport din R. P. Romín cî ANUL XIV—Nr. 3358 ★ Luni 16 februarie 1959 * 4 pagini 25 bani Concursul preolimpic de la Squaw Valley, cea mai importantă întrecere de schi a anului La competiţie participă sportivi din 14 ţâri La sfîrşitul acestei luni va avea loc la Squaw valley (S.U.A.) un concurs preolimpic de seni şi sărituri speciale de pe trambulina la care vor participa cei mai buni schiori din lume. Printre sportivii care se vor întrece la Squaw Valley se numără excelenţii schiori sovietici precum şi renumiţii săritori cu schiurile de pe trambulină din R.D. Germană. La aceste concursuri vor participa sportivi din 14 ţări: U.R.S.S., U.D. Germană, Austria, Canada, Chile Finlanda, Franţa, Anglia, Italia Japonia, Norvegia, Olanda, Suedia şi S.U.A. întrecerile de la Squaw Valley — localitate unde vor avea loc anul viitor Jocurile Olimpice de iarnă — sunt considerate cele mai importante concursuri de schi din 1959. Delegaţia R D. Germană este alcătuită din săritorii Helmut Recknagel şi Hari Glass din schiorii Kuno Werner şi Enno Röder precum şi din antrenorii Hans Renner şi Heinz Holland. Delegaţia R. D. Germane va pleca miercuri pe padea aerului în S.U.A. Federaţia vest germană de schi a anunţat că nu-şi va trimite reprezentanţi la această competiţie, din lipsă de... fonduri. E şi greu, de altfel, să mai rămînă fonduri pentru sport citul se cheltuie în R. K. Germană sume atît de mari pentru înarmare. Dinamo a cîştigat tCupa 16 Februaree la atletism Sala Floreasca II din Capitală a este cel mai bun rezultat românesc infost din nou gazdă primitoare pentru registrat în sală, M. Trandafilov (D) atleţii bucureşteni care s-au întrecut 4:00; Gh. Constantin (D) şi M. Rău» în cadrul concursului dotat cu „Cupaţoiu (C.S.U.) 3,80; greutate: N. Ivan 16 Februarie“. După o întrecere foarte nou (D) 14,87, C. Drăgulescu (D) echilibrată, victoria a revenit echipei 13,94; Al. Bizim (C.S.U.) 13,87 ; Dinamo cu 63 p. Pe locurile urmă- FEMEI, 50 m: I. Luță (Rapid) 6,9 ;; toate s-au clasat în ordine: C.S.U. G. Luţă (R) 7,0; Fl. Stancu (C.CA.) 56 p; Rapid 40 p; C.C.A. 18 p; Pro şi El. Fota (D) 7,2; 40 mg; A. Progresul 16; Metalul M.I.G. 12 etc. Iată dea (R) 6,5; Fl. Stancu 6,6; M. Păi şi cîteva dintre cele mai bune rezul- durari (D) 6,7; X. Miliutin (C.S.U.) tate din acest concurs: BARBAŢI, şi J. Javorschi (Prog.) 6,8; lungime: 50 m: A. Stamatescu (C.S.S.) 6,0; M. Pandele (D) 5,09; I. Luţă 4,98;i C. Farcaş (Rec.), T. Ardeleanu FI. Stancu 4,94; R. Ciucă (Met.) (C.S.U.) şi Al. Stoenescu (D) toţi 4,93; înălţime: G. Alexandrescu (R) 6,1; 55 m g: T. Ardeleanu 7,7; P. şi A. Prodea 1,43; M. Pândele şi M. Păunescu (D) 7,9; V. Cincă (C.S.U.) Garaman (D) 1,35; greutate: M. Sim 8,1; lungime: V. Cincă 6,48; M. Bălaghi (Voinţa) 13,02; M. Wittgenstein Joiu (D) 6,43; M. Axente (D) 6,42; (Prog.) 12,32 — record personal; Ar triplu: C. Dumitrescu (C.S.U.) 13,22; Gurău (Prog.) 12,02; M. Diţi (C.S.U.) M. Boţoi (C.S.U.) 12,85; înălţime: 10,82; O. Dumitrescu 1,89; V. Cincă 1,86; înainte de a încheia, se cuvine să N. Ropoteanu (D) 1,80; S. loan subliniem organizarea foarte bună pe (C.C.A.) şi C. Stănescu (D) 1,75, care a asigurat-o întrecerilor clubul prăjină, Z. Gzabo (C.Q.A.) 4,15 — sportiv Rapid.