Sportul Popular, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3350-3365)

1959-02-16 / nr. 3358

Eroicele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933 L­UPTELE ceferiştilor şi petroliş­tilor de la începutul anului 1933 reprezintă una din cele m­ai însemnate bătălii de clasă din retor­ia poporului nostru. Evenimente­le din februarie s-au desfăşurat pe fondul crizei economice adinei din perioada 1929—1933, criză care a zguduit întregul sistem capitalist, care a lovit deosebit de puternic şi economia Romîniei burghezo-moşie­­reşti. Incercind o ieşire din criză, clasele exploatatoare de la noi au netezit calea fascismului — care la începu­tul anului 1933 se instalase la putere în Europa — au căutat să se folo­sească de acest moment pentru a de­clanșa ofensiva patronală. Întreaga povară a crizei este aruncată pe spa­tele maselor largi populare. Are Ioc o scădere nemaiîntîlnită a nivelului­­­e trai, lichidarea ultimei brume de drepturi şi libertăţi democratice. Ex­ploatarea nemiloasă, lipsa aproape totală de asistenţă medicală şoma­jul care luase proporţii îngrijorătoare, lipsa de locuinţe, au făcut ca mize­ria maselor să devină din ce în ce mai grea. Exploatarea crîncenă din partea moşierilor şi chiaburilor, a negustorilor şi cămătarilor a împins ţărănimea la ruină şi foamete. Mă­surile antipopulare de ieşire din criză pe seama maselor de oameni ai mun­cii erau completate cu încercările de a rezolva criza economică cu ajuto­rul împrumuturilor din străinătate. In scurt timp finanţa internaţională a pus o şi mai mare stăpînire pe po­ziţiile cheie ale economiei naţionale. Ca urmare a acestor lucruri, un puternic val de nemulţumire şi pro­test a cuprins masele largi populare. Continuînd vechile tradiţii de lup­tă revoluţionară, ceferiştii şi petroliş­tii, sub conducerea partidului, răs­pund cu o puternică contraofensivă, care a ridicat lupta de clasă din Romînia pe o treaptă superioară, dîndu-i un pronunţat caracter politic, ca o mare bătălie împotriva războiu­lui, pentru apărarea independenţei ţării. Lupta de clasă ia proporţii. Au foc ciocniri ale muncitorilor cu forţa publică. In diferite centre muncito­reşti din ţară poliţia şi jandarmii a­­tacă pe grevişti, masele de oameni ai muncii care protestau împotriva fascizării ţării şi a jafului capitalist. In multe sate ale ţării izbucnesc răs­coale. In această situaţie în care se afla clasa muncitoare, poporul nostru, sin­gura forţă politică ce s-a ridicat cu consecvenţă în apărarea intereselor vitale ale maselor largi populare a fost Partidul Comunist Român. El a demascat cu fermitate politica trădă­toare a claselor exploatatoare, a gu­vernului naţional-ţărănist, a arătat oamenilor muncii ce trebuie să facă pentru a respinge ofensiva patro­nală. Partidul a chemat la mari acţiuni de luptă masele muncitoare, a demascat poziţia reformistă a so­­cial-democraţilor de dreapta, poziţie care ducea la îndepărtarea de la lupta revoluţionară la cerşirea unor firimituri de drepturi prin memorii şi tîrguieli cu patronii. Sub conduce­rea partidului, se încheagă frontul unic de jos al clasei muncitoare. Ca secretar al Comitetului Central de acţiune — care a îndeplinit — sub îndrumarea directă a C.C. al P.C.R. — rolul de stat major al luptelor cefe­riste, a fost ales tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a desfăşurat o intensă activitate de pregătire şi or­ganizare a luptei ceferiştilor. La organizarea acţiunilor ceferişti­lor şi petroliştilor au luat parte, de asemenea, luptători hotărîţi ca to­varăşii Chivu Stoica, Ilie Pintilie, Gh. Vasilichi, Gh. Stoica şi alţii. Cu toată teroarea dezlănţuită de guvernanţii burghezo-moşierimii va­lul luptei revoluţionare din perioada 1929-1933 se afla în continuă creşte­re. Evenimentele au culminat cu marea grevă de la atelierele C.F.R. Griviţa, la care au participat aproa­pe 7000 de muncitori ceferişti. In această mare bătălie, la cauza ceferiştilor s-au alăturat petroliştii, minerii şi metalurgiştii, populaţia muncitoare a Bucureştiului, ţărani din satele apropiate ale Capitalei. In întreaga, ţară — în­fruntind starea de asediu şi teroarea — masele de oameni ai muncii se solidarizează cu lupta ceferiştilor. Cu eroica luptă a muncitorimii din Romînia se solida­rizează clasa muncitoare, omenirea progresistă din lume. Burghezia şi rr­osierimea au înăbu­şit în mod odios greva. Peste 500 de muncitori, muncitoare şi copii au fost ucişi cu baionetele sau împuş­caţi. Alte sute de muncitori au fost arestaţi şi întemniţaţi. Guvernul de atunci a înscenat un proces monstruos conducătorilor ce­ferişti şi petrolişti. In condiţii extrem de grele, partidul comunist prin largi acţiuni de masă desfăşurate sub con­ducerea sa, a transformat procesul intr-o tribună de demascare a poli­ticii reacţionare, imperialiste, dusă de burghezo-moşierane. Adevăratul rechizitoriu a fost rostit de acuzaţi, de conducătorii luptelor ceferiştilor şi petroliştilor. Eroismul lor pentru apărarea intereselor vitale ale ma­selor muncitoare au stirnit simpatia şi solidaritatea oamenilor cinstiţi de pretutindeni. Deşi înăbuşite în singe, luptele ce­feriştilor şi petroliştilor din februa­rie 1933 au avut o deosebită impor­tanţă politică şi istorică. Ele au con­stituit o glorioasă pagină în istoria poporului român, în lupta pentru eli­berarea sa socială şi apărarea inde­pendenţei naţionale. Prin rezultatele imediate şi prin consecințele lor, luptele din februarie 1933 au consti­tuit de asemenea o mare victorie prac­tică a clasei noastre muncitoare. In (Continuare in pag. 2) După noaptea singeroasă prins fu noul Prometeu... Dar poliţia alearnă după , ,Domnul Avemeu" Mii şi mii sunt arestaţii şi de lanţuri trag din greu... Dar poliţia îl cere tot pe ,,Domnul Avemeu" ! Ceferiştii dau din umeri... — „Poate-o fi cumva vreun zmeu"! Dar poliţia turbează: . ..Unde-i ..Domnul Avemeu“?/ De sub ploaia grea de bice, se ridică unul: — „Eu" t Era soare, era munte... — ..Eu sint Domnul Avemeu"! Intr-un rinjet de izbîndă poliţaii rid mereu... — Ah! L-am prins / L-am prins / Mişelul... — „Tu eşti. — Domnul Avemeu"?/ — „Eu sini / Dar... mă rog... ier­tare / Căci, din el, sint cel mai mic­­ A.V.M.-ul... Este mare/ Mare/ Cit nici ştiu să zici Parcă-i uriaş/ Cu trupul, înşirat pe şapte verste, el ca mii de ochi străpunge toate vremile aceste Este îmbrăcat in zdrenţe şi stă-n arşiţă, in ger, iar mnim­a lui cea dreaptă se înalţă pin’ la cer ! Dar, curind suna-ca ceasul, peste voi să cadă, drept, prăbuşindu-se de-a valma să vă ia cumplit de piept Stă poliţia, năucă, implorind pe dumnezeu: — „Doamne / Doamne ! Unde este Bolşevicul Aremeu ? " ION BANUŢA *) A.V.M. Atelierul vagoane marfă Rapid (la fete) şi Cetatea Bucur (la băieţi) învingători în competiţia internaţională de volei „Cupa 16 Februarie“ După o zi de odihnă, sîmbătă şi duminică au continuat întrecerile com­petiţiei internaţionale de volei dotată cu „Cupa 16 Februarie“. Cu viu inte­res erau aşteptate meciul Rapid—Di­namo, care urma să desemneze cîşti­­gătoarea turneului feminin, şi partida masculină dintre reprezentativele ace­loraşi cluburi. Intîlnirea dintre voleibalistele fero­viare şi cele dinamoviste a revenit primelor cu un scor mult mai strîns decît era de aşteptat: 3—2­­1—15, 4—15, 15—8, 15—10, 15—10). Aceas­ta se datorește comportării slabe a jucătoarelor de la Rapid, care în pri­mele două seturi au comis numeroase greșeli elementare, nereușind să facă decît... 5 puncte! In schimb, adversa­rele lor, cu o echipă aproape în în­tregime întinerită (au fost introduse junioarele Magda Ionescu, Elena Ste­­rian, Rodica Boancă) şi bazîndu-se pe experienţa şi forma bună manifestată de Doina Ivănescu, au acţionat cura­jos. Ele au dovedit posibilităţi reale de­ progres şi afirmare. Este drept însă, că după ce voleibalistele de la Rapid s-au „trezit“ şi au început să joace la valoarea lor cunoscută, dina­­movistele au acţionat mai timid şi au pierdut următoarele trei seturi. De la NEAGOE MARDAN MIRCEA TUDORAN (Continuare in pag. 3) Fotoreporterul nostru Gh. Dumitru surprins o frumoasă fază de „halit voleibalistic". Protagoniste: Divoka (stingă) de la Lokomotiv [­. Ceh. și Felicia Musat (C.P.B.). 5 asistenteSS Maria Pint­ea (C.P.B.). Campionatul republican feminin de handbal în 7 CETATEA BUCUR a cîştigat (cu... emoţii şi după prelungiri) titlul de campioană OLIMPIA BUCUREŞTI — CETATEA BUCUR, o partidă entuziasmantă, disputată intens de-a lungul celor... 4 reprize, o adevărată finală de cam­pionat republican. Cele două formaţii fruntaşe ale handbalului în 7 au răs­plătit cu prisosinţă aşteptările spec­tatorilor care şi ieri au umplut sala Floreasca. Aşa cum a început jocul, OLIMPIA se anunţa... campioană, încă din pri­mul minut Iosefina Ugran înscrie im­­parabil şi CETATEA BUCUR este condusă cu 1—0. Cîteva clipe de de­rută în apărarea acestei echipe şi este... 2—0 (tot Ugran este cea care ridică scorul). La un contraatac, Vic­toria Dum­itrescu trage (una din pu­ţinele lovituri pe care Ie-a încercat) puternic în... bară. Cetatea Bucur­ caută să stăvilească atacul jucătoa­relor de la Olimpia­-şi organizează o bună apărare în zonă. Apoi e rîn­­dul lor să atace şi Irina Nagy trebuie să se întrebuinţeze serios (de altfel în prima repriză ea a apărat excep­ţional) pentru a menţine avantajul echipei sale. In minutul 15, Maria Ghiţă înscrie însă şi scorul devine 2—1 pentru Olimpia. După pauză, Elena Pădureanu transformă însă o lovitură de la 7 m. Cu toate că sunt conduse, jucătoarele de la Cetatea Bucur (şi în special Vasile Antoa­­neta, Aurora Popescu şi Maria Ghiţă) continuă să lupte cu însufleţire. In min. 30, Vasile Antoaneta realizează o lovitură pe cît de spectaculoasă pe atît de... eficace și Olimpia conduce numai cu un punct. Cîteva minute mai tîrziu, Aurora Popescu aduce egala­­rea. Din această clipă jocul devine deosebit de frumos. Se luptă pentru fiecare minge, fiecare secundă este folosită pentru cîştigarea unei poziţii mai bune. O greşeală a Victoriţei Du­­mitrescu, care scapă mingea în mod inexplicabil, şi Szökő înscrie: 4—3 centru Olimpia. Spre surprinderea generală, Aurora Popescu egalează insă în acelaşi minut. In ultimele ectinde, Victoriţa Dum­itrescu trage o bară, mingea capătă o traiectorie greu de apreciat (unii au reclamat îoi...) şi arbitrul nu acordă. Pentru resemnarea echipei campioane va fi nevoie de prelungiri. Jucînd mai calm, ivind mingea la reluare. Cetatea Bucur ridică scorul prin Maria Ghiţă ,i­ete-a­tunci pînă la sfîrșitul meciului vne mingea și se apără cu dîrzenie, cucerind o binemeritată victorie, și DAN GIRLESTEANU '-Continuare In pag. 2) feud din meciul c.ufc a opus. echipele C. Sj&far ?­_ Scoala sportiva de ejep£• . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI­ VA­T pcgipjiLkiap Organ al Uniunii de Cultură Fizica și Sport din R. P. Romín cî ANUL XIV—Nr. 3358 ★ Luni 16 februarie 1959 * 4 pagini 25 bani Concursul preolimpic de la Squaw Valley, cea mai importantă întrecere de schi a anului La competiţie participă sportivi din 14 ţâri La sfîrşitul acestei luni va avea loc la Squaw valley (S.U.A.) un concurs preolimpic de seni şi sărituri speciale de pe trambulina la care vor participa cei mai buni schiori din lume. Printre sportivii ca­re se vor întrece la Squaw Valley se numără excelenţii schiori so­vietici precum şi renumiţii săritori cu schiurile de pe trambulină din R.D. Ger­mană. La aceste concursuri vor parti­cipa sportivi din 14 ţări: U.R.S.S., U.D. Germană, Austria, Canada, Chile Fin­landa, Franţa, Anglia, Italia Japonia, Norvegia, Olanda, Suedia şi S.U.A. în­trecerile de la Squaw Valley — loca­litate unde vor avea loc anul viitor Jocurile Olimpice de iarnă — sunt con­siderate cele mai importante concursuri de schi din 1959. Delegaţia R D. Germană este alcă­tuită din săritorii Helmut Recknagel şi Hari Glass din schiorii Kuno Werner şi Enno Röder precum şi din antrenorii Hans Renner şi Heinz Holland. Dele­ga­ţi­a R. D. Germane va pleca miercuri pe padea aerului în S.U.A. Federaţia vest germană­ de schi a anunţat că nu-şi va trimite reprezentanţi la această com­petiţie, din lipsă de... fonduri. E şi greu, de altfel, să mai rămînă fonduri pentru sport citul se cheltuie în R. K. Germană su­me atît de mari pentru înarmare. Dinamo a cîştigat tCupa 16 Februar­­ee la atletism Sala Floreasca II din Capitală a este cel mai bun rezultat românesc in­fos­t din nou gazdă primitoare pentru registrat în sală, M. Trandafilov (D) atleţii bucureşteni care s-au întrecut 4:00; Gh. Constantin (D) şi M. Rău» în cadrul concursului dotat cu „Cupa­ţoiu (C.S.U.) 3,80; greutate: N. Ivan 16 Februarie“. După o întrecere foarte nou (D) 14,87, C. Drăgulescu (D) echilibrată, victoria a revenit echipei 13,94; Al. Bizim (C.S.U.) 13,87 ; Dinamo cu 63 p. Pe locurile urmă- FEMEI, 50 m­: I. Luță (Rapid) 6,9 ;; toate s-au clasat în ordine: C.S.U. G. Luţă (R) 7,0; Fl. Stancu (C.CA.) 56 p; Rapid 40 p; C.C.A. 18 p; Pro­ şi El. Fota (D) 7,2; 40 mg; A. Pro­­gresul 16; Metalul M.I.G. 12 etc. Iată dea (R) 6,5; Fl. Stancu 6,6; M. Păi şi cîteva dintre cele mai bune rezul- durari (D) 6,7; X. Miliutin (C.S.U.) tate din acest concurs: BARBAŢI, şi J. Javorschi (Prog.) 6,8; lungime: 50 m: A. Stamatescu (C.S.S.) 6,0; M. Pandele (D) 5,09; I. Luţă 4,98;i C. Farcaş (Rec.), T. Ardeleanu FI. Stancu 4,94; R. Ciucă (Met.) (C.S.U.) şi Al. Stoenescu (D) toţi 4,93; înălţime: G. Alexandrescu (R) 6,1; 55 m g: T. Ardeleanu 7,7; P. şi A. Prodea 1,43; M. Pândele şi M. Păunescu (D) 7,9; V. Cincă (C.S.U.) Garaman (D) 1,35; greutate: M. Sim 8,1; lungime: V. Cincă 6,48; M. Bă­­laghi (Voinţa) 13,02; M. Wittgenstein Joiu (D) 6,43; M. Axente (D) 6,42; (Prog.) 12,32 — record personal; Ar triplu: C. Dum­itrescu (C.S.U.) 13,22; Gurău (Prog.) 12,02; M. Diţi (C.S.U.) M. Boţoi (C.S.U.) 12,85; înălţime: 10,82; O. Dum­itrescu 1,89; V. Cincă 1,86; înainte de a încheia, se cuvine să N. Ropoteanu (D) 1,80; S. loan subliniem organizarea foarte bună pe (C.C.A.) şi C. Stănescu (D) 1,75, care a asigurat-o întrecerilor clubul prăjină, Z. Gzabo (C.Q.A.) 4,15 — sportiv Rapid.

Next