Sportul Popular, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3435-3451)

1959-07-11 / nr. 3440

în Albania populară sportul înfloreşte zi de zi Fără îndoială că cti­torii „Sportului popular“, sportivii rom­îni, au citit Şi au auzit multe despre sportul din „ţara vulturilor". Mulţi dintre sport­vi au avut ocazia să cunoască sportul din Albania chiar la faţa locului, în intilnirile cu echipele noastre, întîlniri care au început în anul 1946, cind au avut loc Jocurile Balcanice la Tirana. In aceste rinduri nu voi vorbi insă despre aceste întîlniri, sau despre ma­rele ajutor pe care prietenii noştri, sportivii romini, l-au acordat, de pildă, voleibaliștilor albanezi în ridicarea măiestriei lor. De asemenea nu voi vorbi nici despre călduroasele urări pe care recordmana mondială Iolanda Balaş le-a adresat sportivilor noştri cu prilejul anului nou şi nici despre ecourile ultimelor partide de fotbal româno-albaneze, din luna noiembrie a anului trecut. In aceste rinduri va fi vorba despre un mare eveniment în istoria sportului albanez — prima Spartachiadă naţională, închinată ce­lei de a XV-a aniversări a eliberării patriei. Prima Spartachiadă noi o conside­răm ca un mare eveniment pentru că o astfel de acţiune largă pe tărîmul cu­lturii fizice şi sportului nu a avut loc niciodată în ţara­­voastră. Imediat după reorganizarea mişcării de cultu­ră fiică şi sport într-o singură orga­nizaţie — Uniunea de Cultură Fizică şi Sport din Albania (R.F.S.S.H.) — care a avut loc anul trecut, în întrea­ga ţară a început să se desfăşoare o largă mişcare sportivă de masă. Pen­tru ca această mişcare să cuprindă masele cele mai largi de tineret de la oraşe şi sate şi să se ridice pe o treaptă mai înaltă măiestria sportivă, partidul şi guvernul au hotărit ca in cinstea celei de a XV-a aniversări a eliberării Albanei, care se va săr­bători la 29 noiemmbrie 1959, să se or­ganizeze prima Spartachiadă națio­­nală in anii 1958-1959. In prima perioadă a Spartachiadei, anul trecut, în loc de 600 de colecti­ve sportive de bază, cite erau prevă­zute să-și desfășoare activitatea in mod regulat în cadrul Spartachiadei, a ş­ participat 775 din cele 880 care existau. 1­a diferitele întreceri şi me­ciuri au luat parte 76.500 de tineri şi tinere, muncitori, ţărani şi funcţionari, fără a socoti în acest număr şi pe elevi, studenţi şi militari, participanţi de asemenea la Spartachiadă. Pruna perioadă a fost împărţită în trei faze: pe colective, inter-colective şi inter-raională. Aceasta a făcut ca toate colectivele participante să aibă o activitate continuă de-a lungul în­tregului an, întrecerile principale care s-au desfăşurat in această perioa­dă au fost acelea de atletism, fotbal, volei, tir, cros şi turism. Această activitate de masă a adus o simţitoa­re îmbunătăţire în ceea ce priveşte ca­litatea sportului. Sute de tineri şi ti­nere au cîştigat diferite probe şi au îmbunătăţit zeci de recorduri naţio­nale. Perioada a doua a Spartachiadei se desfăşoară, de asemenea, cu succes. Ea constituie — de fapt — o repe­tare a primei perioade, cu scopul de a se acorda mai multă atenţie dezvol­tării mai departe a mişcării de cultu­ră fizică şi sport şi măiestriei sporti­ve. In prima fază a acestei perioade s-a văzut clar cotitura începută de anul trecut. 1116 colective sporti­ve au continuat întrecerile Spartachiadei, cu 78.392 de participanţi. De aici rezultă că Spartachiada a jucat un rol deose­bit şi în mărirea numărului de colec­tive sportive şi de membri R.F.S.S.H. Au fost construite sute de baze spor­tive şi au fost pregătite zeci de noi cadre pentru activitatea pe tărîmul sportiv. Atleţii, halterofilii, trăgătorii etc au realizat 16 noi recorduri. Acum, în toată ţara continuă cu succes faza a doua a acestei perioade a Spartachiadei, deschizind largi pers­pective. .Mărirea participării tinerilor şi tinerelor cu 30% în comparaţie cu anul 1957 şi creşterea calităţii cu 30% pentru categoriile superioare de spor­tivi şi cu 40% pentru categoriile infe­rioare, cifre care sînt prevăzute să fie obţinute pînă la sfîrşitul Sparta­chiadei vor fi îndeplinite şi depăşite. In acelaşi timp, echipele reprezentati­ve raionale continuă pregătirile pen­tru finalele Spartachiadei, care vor avea loc între 4 si 11 octombrie la Ti­rana. In finalele Spartachiadei, echipele raionale se vor întrece pentru a cîşti­ga steagul şi premiile Consiliului de Miniştri la atletism, gimnastică, bas­chet, volei, box, lupte, tir etc. Se pre­vede ca la finale să participe şi echi­pe sportive din celelalte ţări socialiste. întrecerile finale ale Spartachiadei vor deschide marea manifestaţie spor­tivă la care vor lua parte 10.000 de sportivi din capitala ţării, din cîteva raioane principale şi din cadrul For­ţelor Armate. Aceasta va fi cea mai mare şi cea mai frumoasă manifes­taţie sportivă din care s-au organizat pînă acum în ţara noastră. Pregătirile au început încă de anul trecut. Pen­tru aceasta au muncit şi continuă să muncească cei mai buni specialişti ai noştri, precum şi compozitorii, pictorii şi sculptorii fruntaşi. Exerciţiile expri­mă diferite teme din viaţa şi munca ti­neretului, a oamenilor muncii din ţara noastră. Frumoasele exerciţii de gim­nastică, muzica populară şi costumele sportive şi naţionale vor alcătui un grandios tablou. Acum, prima noastră Spartachiadă a intrat in viaţa sportivă ca o sărbă­toare a puterii, sănătăţii şi frumuse­ţii tineretului nostru. In acest fel, sportivii albanezi vor sărbători cea de a XV-a aniversare a eliberării Patriei, cu noi succese şi vor prezenta în faţa partidului, guvernului şi poporului marile realizări obţinute in aceşti 15 ani în domeniul culturii fizice şi sportului în R. P. Albania. Ei îşi vor exprima recunoştinţa faţă de partid şi guvern pentru marea grijă pentru educarea tineretului, luptător hotărit pentru construirea socialismului şi menţinerea păcii. OSMAN PALUSHI redactor şef al ziarului „Sporii Popullor“—Tirana Pregătiri pentru marea sărbătoare „N­­e that woul eat the fruit must climb the tree“ — au exclamat pro­babil cu uşurare participanţii la se­siunea Comitetului Olimpic­­Interna­ţional, care hotărise să organizeze „Olimpiada albă" a anului 1960 la Squaw Valleut in SU­A. Proverbul englezesc, care intr-o traducere liberă ar suna „Vrei să măninci fructe, os­­teneşte-te să le culegi“ preciza cum nu se poate mai bine gindurile mem­brilor C.I.O. dar şi problemele ce se ridicau in faţa Comitetului de orga­nizare a C. O. de iarnă. Pentru că discuţii şi îndoieli au fost multe, iar Sallaw Valiei­ — o vale din Calif­or­­nia — a fost ales ca loc al Olimpia­dei cu o majoritate de numai... un vot. Ceilalţi opinaseră pentru locali­tatea austriacă Kisbruck. Oraşul ame­rican a fost preferat mai cu seamă datorită reclamei făcute in presă pre­cum şi a numeroaselor asigurări cum că acolo va fi creat un veritabil ,sat" pentru olimpici. „Să culeagă fructele“ a fost insă mai greu pentru organizatori decit să capete cinstea de a găzdui „Olim­piada albă“. încă la cea de a 53-a sesiune C.I.O. din 1957 a trebuit din nou să se vorbească despre Squaw Vallety. Şi nu numai din cauza lipsei de experienţă a S.U.A. in materie de organizare a unei competiţii sportive de asemenea amploare ci mai cu sea­mă din pricina unor atitudini cu to­tul străine sportului de care a dat dovadă Departamentul de Stat al S.U.A. Patinatorii artistici din R.P. Un­gară, de pildă, nu au primit viza de intrare in Statele Unite la cam­pionatul mondial/ hocheielii americani nu au fost lăsaţi să plece in U.R.S.S.; pentru participanţii la întrecerile spor­tive organizate in S.U.A. nu s-a a­­brogat oficial legea prin care se cere luarea amprentelor digitale etc. Toate acestea au provocat îngrijorare şi proteste. C.I.O. începuse să se gln­­dească la schimbarea locului Olimpia­dei de iarnă şi numai asigurările fer­me că in S.U.A. vor putea veni spor­tivii tuturor ţărilor, fără nici o discri­minare, l-au determinat să nu facă aceasta. A mai trecut un amt. Ritmul in care se ridicau construcţiile sportive la Squaw Valley era nepermis de in­cet. Se căuta locul pentru pirita de bob (care figura in machetă) şi din­­tr-o dată s-a anunţat că... nu va fi pirite. C.I.O. a trebuit să scoată bo­bul din programul întrecerilor. Pentru prima dată, din 1928 încoace, amato­rii acestei discipline nu se vor putea alinia la startul Olimpiadei. In a­­semenea condiţii cum să fui-ţi amin­teşti proverbul englezesc care grăieşte: „Be slow to promise and quick to perform“ (Nu te grăbi la promisiuni grăbeşte-te la fapte). .Iarna anului 1959. In munţii Sier­ra Nevada se desfăşoară întreceri in­ternaţionale preolimpice. Dintre par­ticipanţi lipsesc reprezentanţii R.I­.G. De ce? I s-au refuzat vizele. Mo­tivul­­! Agenţia americană Associated Press a comunicat că „Reprezentan­tul Departamentului de Stat declară că 8 membri ai echipei de schi est­­germane sunt comunişti şi nu po­prind viza de intrare în S.U.A.“. Scu­zaţi dar cum rămine cu asigurările ferme? Au fost uitate oare?­l­ptărirea C.I.O. de a exclude din rindurile sale pe impostorii c­lankai­­sişti a fost primită cu satisfacţie in întreaga lume. Opinia publică a a­­preciat această hotă­rire ca o actorie a bunului simţ, ca o măsură îndrep­tată pentru dezvoltarea colaborării sportive. Altfel au reacţionat însă unele personalităţi politice din S.U.A. Au început atacuri violente împotriva C.I.O. şi a conducătorilor săi rein­tre care preşedintele comitetului, Brundage. Congresmanul J. Delaney, mem­­­br­u al partidului democrat, a mers pînă acolo incit a afirmat că „Excluderea d­anbaisiştilor din C.I.O. ca reprezentanţi ai Chinei reprezintă o insultă de neiertat“. Dar la urma urmei cine se simte insultat ? Celor care vor să ridice în picioare cadav­rul politic din Taiwan nu este rău să re­amintim un alt proverb en­glezesc: „To flog a dead horse“ (de pomană dai bice unui cal mort). De­parte n-o să ajungi cu tL. Cel de al doilea refuz al Comitetu­lui Olimpic Internaţional, de a primi pe c­anbaisiști in C.I.O.... sub o altă detumilie a provocat un nou val de furie in rindurile politicienilor ameri­cani. Ei au hotărit să tragă ultimul... „atu". Precum se știe, senatul ame­rican trebuia să aprobe fonduri în valoare de 400.000 dolari pentru a­­menajările de la Squaw Valley. Ci­neva dintre membrii congresului a propus ca aceste credite să fie blocate ca... represalii pentru excluderea d­an­baisiştilor din C.I.O. Cu alte cuvinte, să fie periclitată însăşi desfăşurarea Olimpiadei de iarnă ! Mai mult chiar, unii congresmeni propun o lege care să interzică sportivilor americani participarea la cea de a XVII-a Olim­piadă. Iată, o metodă de-a dreptul ciu­dată de a ridica prestigiul sportului american. Probabil despre aceasta vorbeşte proverbul „Burn not your house to rid it of the mouse“ (Nu da foc casei tale să scapi de un șoarece). In orice caz este nedemn să se în­cerce un frig politic pe socoteala Jocurilor Olimpice. In privința comi­tetului american de organizare a „Olimpiadei albe", opinia publică ii va judeca activitatea după faptele sale. Căci „Handsome is as handsome does“. („Frumos este acela care pro­cedează frumos Cinci proverbe şi tîlcul lor... „COLISEUM“ — ETAJUL III...­­ Pavilionul de sport al expoziţiei U. R. S. S. de la New York Faimoasa clădire de 20 de etaje a ,,Coliseum“-ului din centrul New York-ului, gazda marilor expoziţii, se află acum în centrul atenţiei focuito­­rilor imensului oraş american. La eta­jele 2 şi 3 ale „Coliseum“-ului a fost deschisă la 29 iunie Expoziţia de şti­inţă, tehnică şi cultură a­­ Uniunii So­vietice. 300.000 de americani au vizi­tat în 10 zile expoziţia sovietică, au putut vedea cu proprii lor ochi uria­şele realizări obţinute în toate dome­niile de activitate de bravii construc­tori ai comunismului. După cum de­clară experţii americani, numărul do­ritorilor de a vizita expoziţia sovietică este de trei ori mai mare decit al ce­lor înregistraţi la orice altă expoziţie găzduită de Coliseum. Primul lucru ,care î l întimpină pe vizitator"încă din vestibul­ este o uri­aşă sculptură în bronz a maestrului sovietic Vucetici, imaginînd­ un mun­citor care bate cu ciocanul pe njco-_ vală un paloş, „Să facem din paloşe pluguri“ — * să punem geniul creator al omului în slujba muncii paşnice şi nu a creării armelor de distrugere —­­aceasta este ideea de bază a expozi­ţiei, susţinută de fiecare din cele 10.000 de piese ale sale. Pavilionul sportiv se află la etajul 3. De la început îţi atrage atenţia uriaşa machetă a Marelui Stadion Central „V. I. Lenin“ din I­ujniki, care se întinde pe o suprafaţa de peste 80 metri pătraţi. „Sportul sovietic este sportul mi­lioanelor“ , scrie pe panoul central. Nenumăratele fotografii şi piese ale pavilionului sportiv dovedesc grăitor aceasta. 122.000.000 de oameni sunt membri ai asociaţiilor sportive, la fiecare 10 locuitori ai ţării unul este sportiv!“ Sunt fapte reale despre care vorbeşte expoziţia. La dispoziţia fotbaliştilor sovietici se află 30.000 terenuri. îno­tătorii pot practica disciplina lor pre­ferată în 540 bazine artificiale. „Spor­tul a pătruns temeinic in fabrici, uzi­­ne, in viaţa satului“. Acestei teme îi este consacrat un imens panou, de pe care fotografiile şi graficele demon­strează amploarea activităţii de cul­tură fizică şi sport. Până la Revoluţie cluburile sporti­­e ale Rusiei reuneau doar 50.000 de membri, în cea mai mare parte reprezentanţi ai claselor avute. Astăzi, numai în mediul sătesc, există 4.000.000 de sportivi. Pe americani i-a impresionat mai cu seamă faptul că în 70 000 de co­lective sportive şcolare activează peste 8.000.000 de tineri. Şi cum să nu-i impresioneze cînd nu de mult presa americană scria că „in S.U.A. tinăra generaţie nu are posibilităţi de dez­voltare fizică normală“, iar preşedin­tele C.I.O., Avery Brundage, spunea că „jumătate din copiii americani sunt debili şi bolnăvicioşi." Specialiştii sportivi se opresc înde­lung în faţa vitrinelor în care sunt expuse mostre ale inventarului şi ma­terialului sportiv produs în U.R.S.S­­Articolele sovietice în acest domeniu cunosc o apreciere unanimă in arena internaţională. Multe materiale vorbesc despre maeştrii sportului sovietic, despre cam­pionii şi recordmanii ţării. A treia parte din recordurile oficiale ale lumii înregistrate aparţin sportivilor în tri­couri purpurii şi avînd pe piept cele 4 litere: C.C.C.P­ (U.R.S.S.). Sute de medalii de aur, de la felurite com­­petiţii mondiale, olimpice, europene, vorbesc despre aceste grandioase suc­cese. Spectatorul american află aici că recordmanii sovietici sunt oameni de diferite profesii, care îmbină cu succes munca nam­ică pentru binele patriei cu activitatea de pe stadion. Campionul lumii la şah, Mihail Bot­­vinik, este doctor în ştiinţele tehnice, campioana mondială absolută de gim­­n­astu­ră, Lansa Latinina, — student­, multiplul campion și recordman al lumii la haltere Arkadii Vorobiov, este un, reputat medic chirurg, campionul olimpic. Leonid Spirin este muncitor. Pavilionul sportiv se încheie cu standul „In prietenie cu sportivii tu­turor celor cinci continente". Acolo se arată că sportivii sovietici se întîlnesc cu sportivi din 59 de ţări în 34 dis-­ cipline. In mari fotografii sînt sur-­ prinse momente interesante ale întîl­­nirilor amicale cu sportivii americani şi canadieni la atletism, haltere, lup­te, baschet, canotaj, hochei. Au fost întreceri aprige și totdeauna princi palul învingător al acestor Întîlniri a fost prietenia. Tocmai spre această prietenie, a sportivilor din toate con-­ tinentele, cheamă pavilionul de sport al Expoziției sovietice din New York­.^ „Era să mă rătăcesc in Bucureşti...“ (Urmare din pag. 1) Multe dintre ele au dispărut iar jocul tot a fost luat de blocuri şi clădiri imense. A trebuit să mă opresc, să stau şi să-mi amintesc bine străzile pe unde treceam. Am aflat că Bucureştiul im­­plineşte o jumătate de mileniu de exis­tenţă. Şi, totuşi, niciodată capital­a dv. nu mi s-a părut atit de tinără. Fără îndoială, intr-o vizită viitoare voi găsi şi mai frumos, frumosul Bucureşti Nu voi spune prea multe lucruri despre echipa dv. masculină deoar­ce locul I cucerit intr-un turneu de ase­menea anvergură vorbeşte de la sine. Sportivii romini silit, fără îndoială, virtuoşi ai voleiului. Victoria asupra reprezentativei noastre, campioana lu­mii, a fost clară, categorică, pe deplin meritată. Am remarcat in special o îmbunătăţire considerabilă in jocul la fileu. Toţi componenţii echipei au o foarte bună pregătire fizică, dau do­vadă de multă maturitate in concepţia lor tactică Fără îndoială că toate acestea se datoresc condiţiilor minunate create dezvoltării mişcării sportive de­ către partid şi guvern. Nu voi fi surpri­s dacă la viitoarea ediţie a campionate­lor mondiale titlul suprem va reveni echipei Rominiei. Poporul dv. se află acum in preaj­ma marii sale sărbători naţionale: se împlinesc 15 ani de la eliberarea ţării de sub jugul fascist. Permiteţi-mi să transmit cu acest prilej un card salut poporului şi sportivilor romini, unin­­du-le noi succese in muncă si sport". Scrimerii noştri pleacă mime la campionatele mondiale de la Budapesta Mîine pleacă la Budapesta scrime­­rii noştri fruntaşi, care vor participa la campionatele mondiale ce se des­făşoară între 14—26 iulie în capitala R. P. Ungare. Vor face deplasarea: Olga Orban, Maria Vicol, Eugenia Tărăngoiu, Ecaterina Orb-Lazăr, Itw­­ith Kabdebo, — floretă femei —­­Iosif Zilahy, Sorin Poenaru, — f­o­­retă bărbaţi — Dumitru Mustaţă, Cornel Pelmuş, Ladislau Rohony, Ion Szantay — sabie — Constantin Ste­­lian, Adalbert Ollrath, Ştefan Hai­­­kler şi Oscar Theiinciner — spada. Lotul scrimerilor romini este condus de tov. Iacobini — secretarul Fede­rației române de scrimă. SPORTUL POPULAR Nr. 3440 P»" * 7-8

Next