Sportul Popular, septembrie 1959 (Anul 14, nr. 3469-3486)

1959-09-01 / nr. 3469

X •f :: A S St Si St! I :: t 'X f­otbalul provoacă iubitorilor de sport f . .. I cei® mai multe... supărări. Sport T -­­■ cu un larg caracter de mase, care adu- T -►ce pe terenuri și în... jurul lor zeci și T -►zeci de mii de oameni, fotbalul are în­ X “ * totdeauna un larg ecou, iar insuccesele X “ ” lui fac ca amărăciunea să încerce multe X ““nu-mi... X T In schimb, şi bucuri­e nu mai cunosc X “„margini, atunci cînd fotbalul merge pe X «, drumul dorit de numeroşii lui susţină- X . ► tori. O astfel de satisfăcea a fost sim- T « ► fită duminică, după cere patru jocuri T­­•pe care fotbaliştii noştri le-au susținut T •­­ cu cei din Republica Populară Polonă. T "­­ Un prim succes, cu atît mai reconfor- X "’■fant cu cît s-a produs sub ochii noşti, X “ ’ ni l-a dăruit nationala noastră secundă. X ““Și 5-1 este un rezultat! Ne-a bucuratX “* victori­a, dar cel mai mult ne-a mulțu-X „ „ mit jocul echipei noastre, al înaintării, X «,compartimentul în deobşt® cel mai cri-y «►ficat şi care, de data aceasta, purtîn-y «► du-şi acţiunile cu ,,100 kilometri P® X -►oră", cum au exclamat unii spectacol­­, X - ► a înscris gol după gol. Victoria juni-T ■ t orilor, anunţată chiar în clipa cînd lua ^ rsfîrşit meciul echipelor^ „B", ne-a Iu-X * “ ur nat și m*i mult privirile. X T “ Plecînd de la stadonul Republicii, X £ * spectatorii se gîndeau totuși, cu emo-X -►fi®, la meciul „cel mare", la întîlnirea J “'d® la Varşovia, unde își măsurau for-X " ‘ţ®l® primele «ch'pe. Un insucces la „A"^ «► ar fi întristat inimile, chiar în această ""zi cu două victorii frumoase. Dar sa- X „^tisfacția cea mare ne-a ven­t tocmai de X -' la Varşovia. In deplasare, în luptă cu "v " ’ adversarii direcţi, dar și cu cei 30.000 £ ■* ► de spectatori care îşi încurajau - firesc X ^ ‘ - echipa lor favorită, prima noastră X «► garnitură a reuşit să obţină victoria. T "' O victorie concludentă : 3—2. Nu e vor- X .►ba de un 1-0, de un gol izolat, apărat T " ” cu preţul multor eforturi pînă la fluie- X " * ru­ fino!. A reuşi să marchezi 3 goluri T ■ “■ pe teren străin este dovada unei supe- ^ priorităţi clare, a unui joc în care n-ai X -►fost nici un moment jpe poziţii de apă-T “ “rare. «► Şi ca buchetul satisfacţiilor să fi® T ^ "complet, „speranţele" noastre nu s-au X . ► lăsat mai prejos la Sczeczin, unde au y "’‘realizat un valoros rezultat de egalita-X ^t®. Şi un meci egal în deplasare, se X ■^şîie, are preţul unei victorii. X “ “ Bravo vouă, fotbalişti ! Daţi-ne prile-X *-jul şi pe viitor să vă aducem cuvinte X " “ d® laudă, să vă strîngem mina. Un Iu- X -►cru însă nu trebuie să uitaţi î că un T ““succes nu-l aduc® d® la sine şi pe celă-X - ► lalt. Trebui® p®r*®v®renţă, munca sus- T ţinută în pragdtir®« voastră sportivă X •« ► pentru ca sâ ne putem bucura împreună T ‘ ‘de viitoarele voastre rezultai®. X :: * ■ ! Organizarea cursurilor fără frecvenţă la Institutul de Cultură Fizică Interviu cu tov. E. Cherteş, secretar al L­C F. In aceste zile, pe coridoarele institutelor şi facultăţilor din toate centre­le noastre universitare domneşte o animaţie deosebită. Odată cu primele zile ale lunii septembrie încep examenele de admitere în învăţămintul supe­rior. Peste cîteva săptămîni vor avea loc şi concursurile pentru admiterea la cursurile serale şi fără frecvenţă ale instituţiilor universitare. In anul 1959— 1960, aceste cursuri se vor desfăşura pe­­ baza indicaţiilor Hotărîrii Comite­tului Central al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea învăţămîntul­i seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior. La redacţie ne-au sosit în ultima vreme scrisori prin care sînt solicitate unele lămuriri cu privire la organiza­rea cursurilor fără frecvenţă ale Insti­tutului de Cultură Fizică. Pentru a obţine precizările necesare, ne-am a­­dresat tov. Efrim Cherteş, secretar al Institutului. — Care este profilul cursurilor fără frecvenţă ale I.C.F. ? — Cursurile fără frecvenţă din cadrul institutului nostru au scopul de a pre­găti, din rîndurile celor ce lucrează direct în mişcarea sportivă, cadre de specialişti, cu un nivel ridicat de cu­noştinţe ştiinţifice, ideologice şi politice. Ţin să arăt că între anii 1950—1955 au mai funcţionat asemenea cursuri la I.C.F., înregistrîndu-se rezultate care justifică întru totul reînfiinţarea lor. Absolvenţi ai seriilor „fără frecvenţă“ de la I.C.F. lucrează cu mult succes în învăţămînt, în cluburi şi asociaţii, iar unii — cum este cazul maestru­lui sportului Dumitru Constantin — chiar în cadrul institutului, ca asistent la catedra de atletism. — Cine va începe anul universi­tar pentru cursurile fără frec­venţă ? — Anul universitar pentru aceste cursuri va începe la 20 octombrie şi se va încheia la 19 octombrie în anul următor. Concursul de admitere se va desfăşura în acelaşi fel ca şi pentru cursurile de zi, între 25 septembrie şi 7­ octombrie a.c. El va consta din următoarele probe: a) probă practică: atletism, gimnastică şi jocuri sporti­ve (volei, baschet); b) probe scrise: limba romînă şi anatomia şi fiziolo­gia omului; c) proba orală , anato­mia şi fiziologia omului. Probele prac­tice şi scrise sunt eliminatorii, înscrie­rile la concurs se fac între 1 şi 20 septembrie. Candidaţii vor depune ce­rerile de inscriere însoţite de actele sta­bilite pentru admiterea în învăţămîntul superior. — Cine se poate prezenta la concurs? — Se pot prezenta persoanele care îndeplinesc următoarele condiţiuni: a) lucrează direct în mişcarea sportivă ca antrenori, activişti salariaţi etc., cu o vechime d® cel puţin 3 ani în spe­cialitate ; b) au absolvit şcoala medie de cultură generală cu examen de ma­turitate sau o şcoală echivalentă cu diplomă; c) sunt fii de oameni ai muncii Selecţionarea candidaţilor recoman­daţi pentru concursul de admitere la cursurile fără frecvenţă ale I.C.F. se va face astfel: pentru antrenorii şi ac­tiviştii salariaţi ai asociaţiilor sportive, de către comisia alcătuită în Intre­prinderea de care aparţine asociaţia respectivă în scopul de a selecţiona Interviu luat de IACI­NT MANOLIU •(Continuare în pag. a 3-a) Imagini din meciul de fotbal de la Varşovia 2—1 pentru R.P.R. I Din pasa precisă a lui Constantin, mingea este preluată de Dridea care înscrie spectaculos cu capul peste portarul Szymkowiak Linia noastră de atac acţionează puternic fi hotărit. Intr-o situaţie de acest fel, portarul polonez este nevoit să plonjeze curajos în picioarele jucătorilor noștri PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, M­OTI-VA 1 Organ al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Romina ANUL XIV Nr. 3469 ★ Marţi 1 septembrie 1959 ★ 8 pagini 25 bani In numărul de azi. Pag. a 2-a. Discutind despre acţi­on­ar­ea sportivă de mase din Capitală. Pag. a 5-a. La ordinea zilei, bilan­ţul cvadruplei intilniri fotbalis­­tice romino-poloneze. Pag. a 7-a. Atleţii bulgari se pre­gătesc pentru Jocurile Balcanice de la Bucureşti Pag. a 8-a. Turul ciclist al R. P. Romina. ZOLTÁN SZABÓ: 4,42 m la prăjină-nou record al R.P.R. FUIANA STALIN 31 (prin telelop). Duminică dimineaţa s-a desfăşurat în această frumoasă staţiune turistici un concurs atletic la care au luat parte şi o serie dintre atleţii noştri fruntaşi, care se pregătesc în vederea apropiatelor întreceri din cadrul Jocu­rilor Balcanice de la Bucureşti Cu acest prilej, studentul bucureş­­tean, Zoltán Szabó a înregistrat un excelent rezultat: 4,42 m la să­itiua cu prăjina, nou record al R. P. Ro­míno (v. r. îi aparţinea din 1958 cu 4,35 m). Szabó a început concursul la 4,00 m. El a cerut apoi să i se urce ştacheta la 4,15 m, 4,25 m, 4,37 m — performanţă mai bună de­cit recordul ţării — şi 4,42 m. Ultima din aceste înălţimi a trecut-o din pri­ma încercare. După ce a stabilit astfel două recorduri, Zoltán Szabó a încer­cat şi pe al treilea la 4,52 m, unde a avut sărituri destul de bune. Cu acelaşi prilej, maestra emerită a sportului, Iolanda Balaş a obţinut 1,75 m la săritura în înălţime. Iar Leontina Neţa a sărit 1,45 m. Iată alte rezultate din acest concurs: cio­can: Nicolae Răşcănescu 60,77 mi greutate: Constantin Creţu 16,23 mi greutate femei: Ana Com­­an 14,78 m și Erika Scherer 13,92 m| tripla satt: Nicolae Mărășescu 14,47 m; lungime femei: Eda Knall 5,47 m; SO m gar­duri : Florentina Stancu 12,0; prăjind­ Z Paul Ioan 4,15 m. Campionatele europene de tir Echipa R.P.R. şi M. Ferecatu pe locul li la armă calibru redus — poziţia in genunchi MULAM­O­SI (prin telefon de la tri­misul nostru special). Astăzi au început întrecerile de armă calibru redus 3x40 focuri, la pozi­ţiile culcat şi în genunchi. Echipa noastră a repurtat un frumos succes la poziţia în genunchi, ocupînd locul 2 cu 1526 puncte. Valorosul junior Marin Ferecatu a obţinut, de aseme­nea, locul 2 la egalitate de puncte cu cîştigătorul probei Jensen (Danemar­ca), care a avut mai mulţi „decani". Proba a fost foarte disputată şi dacă M. Ferecatu nu ar fi avut un „optar" în seria a I­I-a, el ar fi cîştigat cu si­guranţă titlul de campion european. Au participat 79 concurenţi şi 17 echi­pe. La poziţia culcat, echipa noastră s-a prezentat sub aşteptări. Primul român,, este V. Enea, care s-a clasat pe locul 8 cu 395 p. Echipa a fost formată din Enea, Antone­scu, Rotaru și Antal. M. Ferecatu a concurat in afara echipei. Iată rezultatele individuale la pozi­ția culcat: 1. Jensen (Danemarca) 398 p; 2. florinele (R. Cehoslovacă) 397 p; 3. Holup (R.P. Ungară) 396 p; ...8. V. Enea 395 p; ...21. Rotaru 391 p;... 48. C. Antonescu 388 p;... 62. M. Ferecatu 385 p74. M. Antal 382 p. Clasament pe echipe: 1. R. P. Un­gară 1568 p; 2. U.R.S.S. 1562 p ; 3. R.F. Germană 1561 p; ...10. R.P. Ro­mina 1556 p. Poziția In genunchi: L Jensen 388 p • 2. M. Ferecatu 388 pi 3. Niazor (U.R.S.S.) 387 pj 2.13.VC Enea 383 p; 14. N. Rotaru 383 p; 2.Lill­a Antonescu 372 p. Clasament pe echipe: I. U.R.S.S. 1537 p; 2. R. P. Română 1526 p; 3. Elveţia 1520 p; 4. R.P. Ungară 1517 p; 5. R. Cehoslo­vacă 1514 p. Tot astăzi au continuat şi întrece­rile de talere aruncate din şanţ. După două manşe, conduce englezul Fear cu 99 t. din 100 posibile. Reprezen­tantul nostru I. Dumitrescu este pe locul 23 cu 94 t. și Gh. Enache pe lo­cul 32 cu 93 t. Astăzi au continuat lucrările Congresului U.l.T. care au început sîmbătă. Biroul Executiv al U.l.T. a hotărit ca Taivanul, conform statutului C. O., să nu mai facă par­te din U.l.T., iar R.P. Chineză și rămînă mai departe membră a U.l.T. De asemenea, pe baza propunerilor delegatului român S. Bárány, R.D.G. a fost primită ca membră a U.l.T. TOMA RABSAN Șutai puternic al lui Tătaru va fi deviat In corner de portarul echipei poloneze Fotografii de la trimisul nostru: T.­ROIBU Știrile zilei • In cadrul întrecerilor de atletism ale Jocurilor Panamer­cane care se desfășoară la Chicago au fost înreg­strate următoarele rezultate : 100 m - Norton 10,3 sec . Agos­tini 10,4; 480 m g. - Culbreath 51,2 sec., Howard 51,3; lungim® - Robertson 7,97 m. Bell 7,60 m, prăjină - Bragg 4 63 m, Gra­ham 4,32 m; ciocan - Connolly 59,72 m, 800 m - Murphy 1:49,4, Keer (fam.) același timp; 5000 n* — Dellinger 14:28,4, Suarez același timp; 100 m femei - Williams 12,1 sec. (în semifinale 11,9); disc femei - Brown 49,31 m. • In cadrul unui concurs de notafie com­­pulat la Pekin înotătorul Mu Sian-sun (R­­P. Chineză) a stabilit un nou record mon­dial în proba de 100 m bras cu timpul d® 1:11,3. Vechiul record era de 1:11,4 și s­­parjinea aceluiași sportiv. • Cu prilejul deschiderii Tîrgului inter­national de mostre de la Leipzig s-a des­fășurat un interesant concurs de atletism cu participarea unor atleți de valoare din Da­nemarca, R. P. Polonă, Islanda, R. D. Ger­mană și alte tări. Proba de săritura cu prăjina a fost cîştigată de atletul islandei Thorlaksson cu o performanță de 4,45 m (nou record al forii sale). Cursa de 1500 m a revenit atletului Herman (R. D. Ger-I mană) cronometrat în 3:42,5, iar cea de 5000 m lui Togerssen (Danemarca] 1% M* 2±_.

Next