Sportul Popular, decembrie 1959 (Anul 14, nr. 3522-3539)

1959-12-26 / nr. 3536

S­portului îi este caracteristică tine­reţea. Şi în viaţa luminoasă a ti­neretului din patria noastră as­tăzi sportul ocupă un loc de cinste. De acest adevăr ne-am convins încă o dată, în timp ce luam parte la consfă­tuirea organizată în oraşul Galaţi de ziarul „Scinteia Tineretului“ şi Co­mitetul regional U.T.M. Galaţi. O ini­ţiativă pe care o salutăm din toată inima. Sala amfiteatrului era plină pînă la refuz. Peste 300 de secretari ai organizaţiilor U.T.M., responsabili cu­ munca sportivă în organizaţiile U.T.M., preşedinţi de asociaţii sportive şi pro­fesori de educaţie fizică de pe cuprin­sul regiunii Galaţi îşi dăduseră întîl­­nire în acea duminică dimineaţa pen­tru a analiza împreuna cum traduc ei în viaţă importanta sarcină trasată de partid şi guvern. Iată, la tribună s-a urcat un tînăr blond. Cu glasul lui cald, Nicolaie Iacob, secretarul comitetului U.T.M. al întreprinderii „Laminorul“ din Brăila, ne călăuzeşte imaginaţia spre locul lui de muncă, în mijlocul unor tineri en­tuziaşti, harnici muncitori şi, în acelaşi timp, îndrăgostiţi de sport. Mai întîi, Nicolaie Iacob ne „poartă“ pe la lo­curile de muncă ale utemiştilor. Lung drum. Numărul utemiştilor fruntaşi în muncă şi în activitatea sportiva este mare la „Laminorul“ Brăila. Ne vedem apoi intr-o sală a clubului. Se ţine se­minarul la învăţămîntul politic U.T.M. Conştiinciozitatea cu care s-au pregătit atletul Stelian Ghelt, fotbalistul Ion Bifan, boxerul Ion Ferentz, jucătorul de tenis de masă Ion Calibre şi alţi tineri este remarcabilă. Doar fotbaliştii Ilie Niţu şi Octavian Urmen tac me­reu. Nu s-au pregătit pentru azi. La bibliotecă „dăm" peste registrul în care figurează 85 de nume de sportivi. Dintre aceştia 30%,a devenit „prieteni ai cărţii“. „Campioni“ la citit: sporti­vii V. Botez, T. Guia şi V. Briscăţeanu. Tânărul de la tribună lasă apoi să vor­bească cifrele : 1343 participanţi la Spartachiada de iarnă 1958-1959, peste HOOO de membri înscrişi în U.C.F.S., sute de sportivi întrecîndu-se în dife­rite competiţii. Sunt prezentaţi apoi sportivii care lucrează voluntar la reamenajarea stadionului „Vasile froaită“. Straşnic mai muncesc Gh­. Tiborul, I. Breotu, G. Mălureanu şi­­ Pîrvulescu... Timpul zboară pe nesimţite. In sală domneşte o linişte profundă. Tînărul secretar Nicolaie Iacob continuă să de­pene povestea cea adevărată, minunata poveste a vieţii de azi a tinerilor mun­citori de la „Laminorul" Brăila. în­soţim cu gîndul pe tinerii metalurgişti la cinematograf, în excursii la Dof­­tana, la expoziţiile din Bucureşti. Ne „întoarcem“ apoi la Brăila unde asis­tăm la şedinţe consacrate bunului mers al activităţii sportive, „facem“ cumpă­rături de materiale şi echipament spor­tiv din banii obţinu­ţi pe fierul vechi colectat de utemiştii sportivi, admirăm gazeta de perete şi cea satirică, la care V. Coteţ, Octavian Ulmen şi Ionul Vasilache ajutaţi cu grijă de organi­zaţia U.T.M. au încetat să mai fie „abonaţi permanenţi“. In poarta în­treprinderii îi întîlnim pe tinerii F. Negrea, St. Butoi, St. Ghelt, Dan Ion şi Gh. Tudor. Cu servietele sub braţ se îndreaptă împreună cu ceilalţi 135 tineri din întreprindere spre şcoala de maiştri, liceul seral, iar II dintre ei spre facultate... „Cum aţi putut realiza toate aces­tea?“ întrebarea stă gata să ne scape de pe buze, ceea ce ar fi provocat, fi­reşte, întreruperea vorbitorului. „Succe­sele obţinute în ultimul timp pe linia mobilizării utemiştilor din întreprinde­rea noastră in activitatea sportivă, pe linia educării sportivilor în spiritul moralei comuniste şi a dezvoltării ba­zei materiale în sport se dat­oresc în primul rin­d îndrumării permanente şi sprijinului efectiv pe care ni l-a acor­dat comitetul de partid al întreprinderii şi in al doilea m­od, colaborării con­tinue care a existat intre comitetul U.T.M. şi asociaţia sportivă“, îşi în­cheie expunerea Nicolaie Iacob. Intr-adevăr, numai aşa stat posib­ile asemenea frumoase succese... ...Locul lui Nicolae Iacob este luat acum la tribună de Mircea Caranas, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. de la gospodăria agricolă de stat Iveşti din raionul Lieşti. Cu a­jutorul lui ne reamintim imagini plăcute culese în timpul unei vizite la faţa focului. Dar iată că aflăm lucruri noi. Sufletul ac­tivităţii sportive din gospodărie îl con­stituie şi aici utemiştii încadraţi în cele opt secţii pe ramură de sport. In con­tinuare ne reţin atenţia două realizări care ni se par deosebit de importante pentru progresul sportului la sate , angrenarea elementului feminin în sport şi dezvoltarea bazei materiale a asociaţiei sportive. Luptînd cu con­secvenţă pentru a dezrădăcina menta­litatea înapoiată, prin care fetele de la ţară erau ţinute în trecut departe de sport, organizaţia de bază U.T.M. de la G.A.S. Iveşti a reuşit să angreneze în mai toate competiţiile de masă un număr însemnat de fete. De asemenea, utemiştii de la G.A.S. Iveşti n-au aş­teptat să le „cadă din cer“ baze spor­tive, material şi echipament sportiv. Tineri ca C.­­Stilai-lemnar, T. Moloacă, M. Elam­ie şi D. Mardare-tradorişti, Satica Petre - brigadieră viticola şi alţii, neprecupeţindu-şi­­ eforturile, au trecut la amenajarea unui teren de fotbal, a celor 4 terenuri de volei, a unei piste betonate de popice, a gro­pilor de sărituri, la confecţionarea a 2 mese de tenis, 4 mese de şah, 12 perechi de schiuri şi alte materiale. Să vedem cine i va întrece, pe aceşti tineri gospodari ! ★ Dintr-o altă parte a regiunii Galaţi, mai precis din Gospodăria agricola colectivă „II Iunie“ din Pechea, se­cretarul organizaţiei de bază U.T.M. aduce un mesaj care ne încălzeşte ini­mile de bucurie : „In colectiva noastră utemiştii au făcut ca a­portul să crească asemenea bobului de griu, mare şi fru­mos, semănat de miini harnice pe în­tinsuri fără haturi“. Spartachiada de iarnă — 600 participanţi, dintre care 187 femei ; crosul „Să întimpinăm 1 Mai“ — 340 (89 femei) ; Spartachiada de vară — 729 tineri şi tinere ; crosul „Să întimpinăm 7 Noiembrie“ — 215 tineri şi tinere ; invăţămîntul de partid şi învăţăm­rntul politic U.T.M. — peste SOO tineri sportivi; munca voluntară pentru amenajarea de baze sportive simple exprimată în sute de ore dato­rită cărora s-au realizat 4.000 Iei eco­nomii. Performanţele sportive se ser­vesc de cifre romane ca I, 11 şi III (echipa de volei în „Gupa Moldovei“, cicliştii în „Gupa Eliberării“ etc.). Aşa stau lucrurile la asociaţia „Agri­cultorul“. Şi mi-i de mirare. In co­lectivă se culeg in toate roade bogate... ★ ...După ore întregi de discuţii, prilej de noi constatări îmbucurătoare in­­ ceea ce priveşte rolul activ al organi­zaţiilor U.T.M. din regiunea Galaţi in dezvoltarea activităţii sportive, trăim clipe de sărbătoare, de entuziasm ge­neral. In semn de preţuire pentru munca desfăşurată, cei mai merituoşi activişti ai organizaţiilor U.T.M. sunt premiaţi. ...Am părăsit sau cu satisfacţia ce­lui care timp de cîteva ore a făcut cunoştinţă cu lucruri noi, utile şi fru­moase. Entuziasmul cu care se ocupă tineretul din regiunea Galaţi de con­tinua dezvoltare a mişcării noastre sportive, rodnica colaborare dintre or­ganizaţiile U.T.M. şi asociaţiile spor­tive de aici — sub îndrumarea părin­tească a organizaţiilor de partid — ca şi variatele metode folosite în muncă se recomandă singure ca exem­ple demne de urmat. OCTAVIAN GINGU TINERI DE NĂDEJDE... „UNIUNEA TINERETULUI MUNCITOR VA TREBUI SA DEVINĂ PRINCIPALUL FACTOR DE MOBILIZARE A MASELO­R DE TINERI DE LA ORAŞE ŞI SATE IN PRACTICAREA EDUCAŢIEI FIZICE". (Din Hotărirea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­niştri al R.P.R. cu privire la reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport din Republica Populară Romînă). închiderea activităţii sportive pe anul 1959 la Institutul Politehnic I (Catedra de educaţie fizică şi Asociaţia sportivă a Institutului Politehnic Bucureşti organizează în ziua de 27.XII.1959,­­ orele 10, în sala de sport a căminului nr. 1 din str. Ştefan Furtuna 140 (tro­leibuz 81, tramvai 13. Podu­­ Gotro­­cenii) festivitatea de închidere a ac­tivităţii sportive pe anul 1959. C Cu acest prilej se vor desfăşura finalele campionatelor universitare la volei şi baschet aţit pentru studenţi cit şi pentru studente. De asemenea, vor avea loc şi demonstraţii de gim­nastică sportivă și artistică. fcw.im­i R­ezultat egal în întâlnirile internaţionale de la Floreasca (Urmare din pag. 1) Desfăşurări asemănătoare au şi cele­lalte seturi: în setul al doilea echipa noastră conduce cu 3-0, 5-2 şi 6-5 pen­tru a mai realiza numai 2 puncte pină la sfîrşitul lui (1), iar în ultimul, din nou tabela de marcaj arată 4-0, 9-6, 11-7 pentru R. P. Romînă, ca de aci înainte să se înregistreze 8 puncte consecu­tive pentru U.R.S.S., care a practicat în­­malurile seturilor un joc pe cît de spectaculos pe atit de eficace. Arbitrul Sirocky (R.P. Polonă) a fost inegal în unele aprecieri, nesancţionînd cu aceeaşi rigurozitate greşelile comi­se. Au fost folosite următoarele loturi: U.R.S.S. : Buldakova (cea mai bună de pe teren), V. Makarova, Plismanes, Ka­­raseninikova, Konovalova, lasina — Strelnikova, Varkevici. R.P. ROMINA: Tineta Pleşoianu, Florina Teodorescu, Dominica Costic, Ana Moca­nu, Sonia Colcerîu, Lia Vanea,Victoria Herişa­­nu, Elena Corbeanu, Elisa­beta Preda. Voleibaliştii român, « au impui« In urma unui joc strălucit Calificativul strălucit nu este exa­gerat. Nu ne amintim să fi urmărit o evoluţie mai reuşită din toate punctele de vedere a reprezentativei noastre masculine ca în această partidă. În numai 3 minute de joc, echipa R.P. Romíno, folosind exclusiv şase jucători (Roman, Nicolau, Dragan, Pannoni, Gherebeţiu şi Gorbeanu) a înregistrat una dintre cele mai frumoase victorii din palmaresul ei, demonstrînd o exce­lentă pregătire tehnică şi fizică, bogata cunoştinţe tactice şi a parcurs toată gama voleiului modern, în afara primului set în care oaspeţii, fucind variat şi viguros în atac, fo­losind de citeva ori surprinzătoare scheme tactice, au condus cu CM, se­ poate spune că meciul ne-a aparţinut Cei şase voleibalişti romînii au greşit de preia puţine ori atit la fileu cit şi în linia a doua, au impresionat prin forţa­ loviturilor (H. Nicolau, Gorbeanu şi u­­neori Roman), fantezie (Gherebeţiu), fineţe (Păunoiu) şi o promptitudine extraordinară in intervenţii (Dragan) înscriind punct după punct şi culegînd ropote de aplauze bine meritate. Echipa U.R.S.S., după un început bun, nu a mai susţinut acelaşi ritm. Fasahov (introdus — după părerea noastră — destul de tîrziu în formaţie) şi Kovalenko, au fost cei mai activi. Arbitrul Konstantinov (R.P. Bulga­ria) a condus foarte bine următoarele echipe : LI.R.S.S. : Gesnokov, Bugaen­ko, Poiarkov, Gaikovoi, Kovalenko, Mondzelevski—Arasidze, Libin, Fala­­bov, Agaev. R.P. ROMINA: Roman, Nicolau, Dragan, Păunoiu, Gherebeţiu, Gorbeanu Printre sportivii uzinelor „Republica“ (Urmare din pag. 1) in compania tovarăşului Maria Con­stantin, preşedintele asociaţiei sportive ne-am continuat vizita, cunoscînd şi alţi tineri muncitori care fac cinste u­­zinelor. Am cunoscut astfel pe tehni­cianul metr­olog Ion Iliescu, rugbist, pe bobinatorul Cristea Popescu, fotbalist, pe muncitoarea Constanţa Negoiţă, jucătoare de popice. Toţi, tineri entu­ziaşti, pentru care colectivul de muncă reprezintă o adevărată familie. De la top, Marin am aflat totodată şi unele noutăţi care ţin de „cartea de vizită" a asociaţiei sportive: locul ll la fotbal şi popice tri campionatul orăşenesc, lo­cul III la volei in acelaşi campionat. Stind de vorbă cu secretarul comite­tului de partid, Iov. Constantin Cara­­m­an, am aflat că în lumina Hotăriri­­lor Plenarei CC. al P.M.R. din 3—5 decembrie a.c., o serie de secţii şi-au şi luat angajamente concrete, ca de pildă secţia filetaj: depăşirea planului de producţie pe 1960 cu 2 la sută, eco­nomii la scule şi materiale in valoare de 175.000 lei, reducerea preţului de cost cu 0,2 la sută in afara sarcinilor planificate etc. Angajamente asemănă­toare se pregătesc să-şi ia in prezent şi celelalte secţii ale uzinelor. Ele o­­glindesc ataşamentul neţărmurit al muncitorilor de la „Republica" faţă de înţeleaptă politică a partidului, hotă­rî­rea de a contribui şi pe viitor la spo­rirea succeselor economiei ţării noastre. GIMMAS şlCB A­ntrenorii s-au sfătuit... In ultimul timp, activitatea de gimnastică din ţara noastră a dat naştere unei serii de probleme organiz­atorice şi metodice, care au făcut necesară ţinerea unei consfătuiri a celor care muncesc in această ramură sportivă. Cunoscînd acest fapt, Federaţia romina de gimnastică a organizat recent o consfătuire la care au luat parte majoritatea antrenorilor de gimnastică din ţară, preşedinţi ai comisii­lor regionale de gimnastică, profesori de edu­caţie fizică, medici. Pentru a cunoaşte care sunt concluziile aces­tei acţiuni, ne-am adresat Iov. F.MIL GHIBU, şeful Secţiei Tehnice a U.C.F.S. — Ce probleme s-au­ discutat in recenta consfătuire metodică a ca­drelor tehnice care activează in gimnastică ?­­ Despre munca comisiilor regionale, specializarea timpurie, gimnastica mas­culină, terminologia şi planificarea în gimnastică, activitatea şcolilor sporti­ve U.C.F.S. Trebuie apreciat ca pozitiv faptul că în organizarea consfătuirii au fost angrenaţi mai mulţi antrenori. Fixîndu-li-se anumite teme, aceştia au întocmit referate pe care la consfătui­re le-au şi susţinut. Au fost apreciate ca foarte bune referatele antrenorilor Silvia Mihăilescu (Timişoara), Marcel Marăşescu (Craiova), George Chiose, Robert Podlaha, Francisc Kocsis (Bucu­reşti) şi al doctorului Titus Crişan. „ Care sunt concluziile trase pe marginea activităţii comisiilor re­gionale ? — Anul acesta, o serie de comisii au lucrat mai bine, mai organizat. Este cazul comisiilor din regiunile Stalin, Cluj şi Timişoara. Acest lucru s-a re­flectat în rezultatele obţinute în mun­ca de afiliere a secţiilor de gimnasti­că,­in legitimarea sportivilor şi în or­ganizarea unei bogate activităţi com­­petiţionale. Din păcate, alte comisii ca cele din regiunile Ploeşti, Hunedoara, Suceava ş. a. au dus o activitate ne­satisfăcătoare. Pentru a-şi putea înde­plini sarcinile pe anul 1960, comisiile regionale trebuie să se ocupe în pri­mul rind cu mai multă atenţie de co­misiile orăşeneşti şi raionale. In faţa lor stau In viitorul an următoarele o­­biective : 1. O foarte bogată activitate competi­­prin­­ăr«ri»ca masivă a siste­mului competiţional local. In acest sens, este necesar să se organizeze ci­ mai multe concursuri pe scară locală, accentul punîndu-se pe întreceri în secţii, in asociaţii şi cluburi, inter­­asociaţii şi cluburi, la nivel de oraş şi raion. Pentru copii vor trebui organi­zate concursuri pe diferite aparate, chiar nespecifice gimnasticii sportive, ceea ce constituie un mijloc foarte bun de introducere, de atragere a copiilor spre activitatea de gimnastică. 2. îmbunătăţirea procesului instructiv­­educativ în secţiile de gimnastică, de­oarece se constată un nivel mediu de desfăşurare a acestuia, pe alocuri chiar nesatisfăcâtor. Antrenorii trebuie să se preocupe mai mult de ridicarea nive­lului lor profesional prin studierea şi prelucrarea manualelor de specialitate, să discute diferitele metode bune de muncă. Acest lucru se poate face foar­te bine mai ales acolo unde există ca­binete metodico-ştiinţifice. 3. O atenţie mare să se acorde legiti­mării şi clasificării unui numă­r cit mai mare de gimnaşti. Sunt sarcini impor­tante, pentru îndeplinirea cărora comi­siile regionale vor trebui să lucreze or­ganizat, planificat. De aceea, ele vor trebui ca încă de la începutul anului să-şi întocmească un plan de perspec­tivă — în afara celui anual — în care să prevadă măsuri privind activitatea competiţională a antrenorilor, arbitri­lor, a tineretului, măsuri privind baza materială. — Ce ne puteţi spune despre dis­cuţiile privind specializarea timpu­rie ?­­ Referatele ca şi discuţiile au arătat că în momentul de faţă specializarea timpurie este foarte necesară şi că se pune doar problema posibilitâţ­or de aplicare la masă la un nivel superior. Pentru realizarea ei gimnaştii tineri trebuie împărţiţi pe grupe da vîrstă : 10—12 ani, 12—14 şi peste 14 ani, înce­perea unei pregătiri de gimnastică la 10 ani poate fi făcută numai dacă copiii au avut anterior o pregătire fizică mul­tilaterală şi sunt bine dezvoltaţi fizic. Trebuie să fie clar că şi în gimnastică specializarea timpurie trebuie să în­semne un mijloc eficace de angrenare a copiilor spre practicarea organizată a exerciţiilor fizice în vederea dezvol­tării­ lor fizice generale, asigurării să­nătăţii, însuşirii corecte a tehnicii res­pective, creîndu-se astfel şi bazele ne­cesare obţinerii de rezultate superioa­re atunci cînd organismul este capabil să le atingă din punct de vedere fizio­logic. O altă concluzie privind specia­lizarea timpurie se referă la Împleti­rea pregătirii tehnice cu dezvoltarea și pregătirea fizică multilaterală. Acest lucru foarte important este încă ne­glijat de antrenorii noştri care folosesc insuficiente mijloace din alte sporturi şi lucrul in aer liber. Legat de acest aspect, se impune — de asemenea — întocmirea lecţiilor astfel incit si fie mărit bagajul de deprinderi de mişca­re a copiilor. Pentru angrenarea unui număr cît mai mare de copii şi juniori în gimnastică se impune înfiinţarea grupelor de copii şi juniori la toate cluburile sportive şi la cît mai multe asociaţii. Pentru îndrumarea cit mai ştiinţifică a antrenorilor, federaţia de gimnastică a constituit o comisie care să elaboreze un material privitor la programul de studii pe grupe de vîr­stă. — Ce sarcini au reieșit din con­sfătuire pentru dezvoltarea gim­nasticii noastre masculine ? — Pentru ridicarea nivelului general al gimnasticii noastre masculine se impune intensificarea muncii, mai ales din punct de vedere calitativ, a meto­dicei în antrenamente. O mare atenţie trebuie acordată pregătirii fizice gene­rale. Trebuie rupt pentru totdeauna cu rutina, cu activitatea numai în sală şi exclusiv cu lucru specific, folosindu-se şi sporturile complimentare, lucrul îa aer liber. Este recomandabil, astfel, ca gimnaştii să facă alergări în teren va­riat in tot timpul anului, schi, haltere, jocuri sportive. Aceasta pentru că, după cum se ştie, gimnaştilor noştri le lipseşte forţa, rezistenţa şi inde­mna­­rea generală. O altă problemă se refe­ră la însuşirea corectă a tehnicii ele­mentelor de dificultate, îmbinate cu o ţinută asemănătoare. Recentul concurs pentru tineret a arătat că aceştia pre­zintă serioase deficienţe in privinţa de­prinderilor care, greşit însuşite, cu greu se mai pot corecta. Bagajul de mişcări al gimnaştilor este încă mic, deoarece se lucrează prea mult in li­mitele programului de clasificare. Sar­cina antrenorilor este aceea de a de­păşi aceste elemente cu sută la sută în planul de antrenament. Este nevoie de asemenea ca încă in perioada cînd lucrează la categorii inferioare naştii să aibă exerciţii liber alese, cu orientarea spre exerciţii dinamice, cu o nuanţă artistică în ele, executate in ritm susţinut. — Vă rugăm să ne vorbiţi, în în­cheiere, despre hotărîrile privind terminologia şi şcolile sportive. — S-a ajuns la concluzia că termi­nologia trebuie să fie descriptivă, pu­­tîndu-se introduce o serie de termeni convenţionali, aceştia numai ca excep­ţie. In orice caz, antrenorii trebuie să dea o importanţă mai mare clarităţii şi corectitudinii exprimării mişcărilor in vorbire şi scris. In privinţa planifi­cării trebuie precizat că în afară de graficul planului anual şi al planului de muncă pe etape, care să conţină clerul de lecţii şi conţinutul în reau­diat al lecţiilor, se impune şi întocmi­rea planului de perspectivă, avîndu-se în vedere că pentru ridicarea unui gimnast sau a unei gimnaste sunt ne­cesari mai mulţi ani de muncă. In în­cheiere, vreau să evidenţiez activitatea şcolilor sportive U.C.F.S. din oraşele Sibiu, Stalin şi Arad, recomandindu-le celorlalte să le urmeze exemplul in anul viitor. I. M.

Next