Sportul Popular, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 3540-3555)

1960-01-05 / nr. 3541

Discuţii Cauzele rămînerii în urmă­­ a gimnasticii noastre masculine In ziarul „Sportul popular” a apa­rut, nu de mult, un material care trata problema rămînerii in urmă a gim­nasticii masculine in ţara noastră şi în care se solicita contribuţia antreno­rilor, la rezolvarea acestei importante probleme. Ca antrenor al echipei mas­culine de gimnastică a asociaţiei „Spartac" Bucureşti, mă simt obligat să iau cuvîntul în coloanele ziarului, în dorinţa de a scoate la iveală şi alte cauze (pe lingă cele arătate în mate­rialul amntit) cărora, după părerea mea, se datoreşte slaba dezvoltare a gimnasticii masculine In primul rind trebuie să arăt că in prezent se manifestă o insuficientă preocupare pentru recrutarea cadrelor tinere şi chiar a copiilor. In secţia a­­sociaţiei „Spartac“ unde lucrez, vîrsta medie a gimnaştilor este de 16—17 ani şi cei mai mulţi sunt încă la începutul pregătirii lor de sportivi. Consider că va trebui să începem recrutarea unor gimnaşti noi, a căror vîrstă medie să nu depăşească 12—13 ani. Pe aceştia îi vom putea instrui in aşa fel incit să-şi însuşească un bagaj mare de cu­noştinţe şi — mai ales — să-şi dez­volte curajul atît de necesar gimnas­ticii fiind ştiut faptul că formarea de­prinderilor este mai uşoară la o vîrstă fragedă O altă cauză a rămînerii în urmă a gimnasticii masculine este aceea că antrenorii, în general, nu se ocupă în procesul de instruire de predarea ele­mentelor liber alese, pe lingă exerci­ţiile impuse. Din această cauză, un gimnast ajuns la o categorie superi­oară nu dispune de pregătirea nece­sară pentru alcătuirea exerciţiilor li­ber alese. Un exemplu concludent există chiar în secţia noastră. Cînd gimnastul Nicolae Mîrza a ajuns să lucreze la categoria I, mi-am dat sea­ma că el stăpîneşte foarte puţine ele­mente pentru a alcătui şi exerciţiile liber alese. In astfel de cazuri e clar că recuperarea rămînerii în urmă la vârsta de 22 de ani, cit are gimnastul Mîrza, este foarte grea şi dacă totuşi el a obţinut unele rezultate bune, aces­ta se datoreşte numai voinţei şi dîr­­zeniei de care a dat dovadă. Pentru secţia noastră, aceste con­cluzii au fost deosebit de preţioase. Am şi luat măsuri pentru formarea unui lot de gimnaşti mai tineri, iar în ceea ce priveşte procesul de instru­ire, in planul de munca al secţiei am prevăzut însuşirea mai multor elemen­te, în afara celor incluse în exerciţiile impuse. De mai multă vreme mă preocupă problema realizării unor performanţe ridicate intr-un timp cit mai scurt po­sibil. Mi-am pus întrebarea : cum să realizez acest lucru ? Cum să încep iniţierea membrilor noi ai secţiei ? Să încep prin formarea unui mare nu­măr de mişcări, pe care apoi să le corectez din punct de vedere tehnic, sau să impun de la început executarea corectă a celor mai simple mişcări, ştiind că în acest caz progresul va fi atins mai greu ? Pină la urmă am a­­juns la concluzia că numai îmbinarea celor două forme, pe baza cunoaşterii particularităţilor individuale duce la un rezultat bun. Pe lingă aspectele mai sus amintite, mai este o problemă foarte importantă, de bază : aceea de a sădi în rîndurile sportivilor dragostea faţă de colectivul in mijlocul căruia lucrează, de a dez­volta ataşamentul faţă de secţia, de asociaţia sau clubul lor, de a forma gimnaşti de tip nou, cu o sănătoasă educaţie cetăţenească. Este o condiţie primordială, de care depinde în cea mai mare parte succesul. I. KAUFMAN antrenor SPORTUL POPULAR Pag . 6­a Nr. 3541 O CONSFĂTUIRE DEOSEBIT DE UTILA De curînd a avut loc în Capitală consfătuirea anuală a arbitrilor de bas­chet, la care au luat parte reprezen­tanţi ai celor mai importante centre din ţară. Ordinea de zi a cuprins urmă­toarele : — Informare despre arbitrajele pres­tate la campionatul mondial feminin disputat la Moscova — Referatul „Despre concepţia mo­dernă în jocul de baschet şi aportul arbitrilor în promovarea ei“ — Darea de seamă a colegiului cen­tral de arbitri. — Referatul „Colaborarea dintre ar­bitri, antrenori şi jucători, condiţie a progresului baschetului din ţara­ noastră“ — Din melodica arbitrajului — Propuneri privind modificarea foii de arbitraj — S­ecţie practică de arbitraj — Concluzii şi propuneri. Dintre referatele prezentate deosebit de importante au fost lucrările prof. Si­gismund Ferencz, în legătură cu rolul arbitrilor în jocul modern de baschet, şi prof. Lucian Vasilescu, al cărui re­ferat a contribuit în mare măsură la elucidarea unor probleme în legătură cu sancţionarea greşelilor personale. Lecţia practică a arătat arbitrilor greşelile de execuţie frecvente şi san­cţionarea lor, precum şi greşelile să­­vîrşite la „smulgeri“, „capace“ şi în marcajul pivotului. Exemplificările, în­soţite de comentarii la microfon, au dus la clarificarea în mare măsură a­ mul­tor probleme de arbitraj, dintre care amintim de sancţionarea paşilor şi a greşelilor personale. Ţinînd seamă de referatele prezen­tate şi de discuţiile purtate, precum şi de preocupările antrenorilor şi jucăto­rilor pentru promovarea şi aplicarea baschetului modern, colegiul central de arbitri consideră că arbitrii au o serie de importante lipsuri, dintre care cele mai însemnate sunt: — pregătirea fizică nesatisfăcătoare, care poate fi îmbunătăţită prin şedinţe săptămînale de pregătire — insuficienta pregătire teoretică, manifestată chiar şi la unii dintre cei mai buni arbitri. Se recomandă ca ar­bitrii să păstreze un permanent con­tact cu antrenorii pentru a fi la curent cu noutăţile în tehnica şi tactica bas­chetului — pregătire practică necorespunză­toare. Pentru îmbunătăţirea ei, arbitrii au la îndemînă numeroase mijloace dintre care amintim : arbitrarea jociu­rilor amicale, lecţiile practice cu temă fixă ş.a. In general, se recomandă ca arbitrii să fie cît mai mult în mijlocul antrenorilor şi jucătorilor pentru a rea­liza o apropiere cît mai rodnică. Pe linia colegiilor de arbitri se im­pun, de asemenea, o serie de măsuri menite să aducă o însemnată contribu­ţie la îmbunătăţirea calitativă a arbitra­jelor. Astfel, se consideră utilă înfiin­ţarea şi desfăşurarea unor cursuri de arbitri, întocmirea unui plan de mă­suri menit să contribuie la educarea jucătorilor şi spectatorilor, realizarea unui schimb de experienţă între cole­giile fruntaşe. In general, consfătuirea pe ţară a arbitrilor de baschet a ajutat la îmbo­găţirea cunoştinţelor participanţilor, a arătat sarcinile colegiilor, aducînd ast­fel o contribuţie substanţială la ridica­rea calitativă a baschetului din ţara noastră. ALEXANDRU DANILA președintele colegiului central de arbitri După o scurtă dar binemeritată va­canţă, amatorii de box din Capitală se vor întîlni din nou în jurul ringului. Intr-adevăr, la mijlocul acestei luni (mai precis de la 16 ianuarie) se va desfăşura în sala Floreasca mult aş­teptatul turneu al boxerilor de categorie semimijlocie şi mijlocie mică. Acest important turneu, care are ca scop să depisteze pe cei mai valoroşi boxeri la aceste categorii, este aşteptat cu interes legitim atît de amatorii sportului cu mănuşi, cit şi, fireşte, de boxeri. Aşa se face că aproape zilnic primim veşti care anunţa că „semimijlociii“ şi „mijlociii mici“ din toată ţara se pregă­tesc cu multă seriozitate pentru ca la turneul de la Bucureşti să se prezinte în condiţii optime. Cele 4 gale (prima la 10, iar a doua la 19 ianuarie, urmînd ca celelalte două să fie definitivate în cursul acestei săp­­tămîni) vor întruni în sala Floreasca tot ce are boxul nostru mai valoros la categoriile semimijlocie şi mijlocie mică, excepţie făcînd fireşte, pugiliştii selecţionaţi în lotul olimpic. Vor fi pre­zenţi boxeri din aproape toate centrele ţării unde boxul se bucură de presti­giu şi a căror evoluţie în Capitală a dat loc, de regulă, la dispute dinamice şi spectaculoase. Din tabelul de înscrieri întocmit de federaţia de specialitate am spicuit cîteva nume de pugili­şti care vor fi prezenţi la turneul de la Bucureşti: Iosif Demeter, Maximilian Riedl, Ion Marcu­, Marin Ion, Ion A­­ilenii, Constantin Bilă, Stroe Trifan, Baltă Petruş, Vasile Săscanu, Vasile Neagu, Radu I­avric, Florea Oprea, Dănilă Enuţ, Constantin Stoian, Ion Rodicenco, Iosif Dura (SEMIMIJLO­­CIE), Vasile Bogot, Gh­eorghe Buzaţu­, Ion Păduraru, Nicolae Stoenescu, Con­stantin Iordache, Gheorgh­e Deak, Do­­bre Pavel, Neagu Cosma, Ion Botezan, Mocsár Nicolae (MIJLOCIE MICA). R. C. La 16 ianuarie, primul sunet de gong pe anul 1960 începe turneul boxerilor de categorie semimijlocie şi mijlocie mică Boxerul Constantin Stănescu (dreapta) a făcut progrese simţitoare In ultimul an. II vom vedea în curînd pe ringul de la Floreasca, în cadrul turneului rezervat boxerilor de cede none semimijlocie si mujlocie mică. _ Vorbind despre cei mai buni 10 înotători şi înotătoare ai procedeului tehnic craul, nu putem să nu subli­niem încă o dată frumoasele perfor­manţe realizate, de-a lungul sezo­nului 1939, de tînăra înotătoare Ingrid Wächter (15 ani), care a co­rectat simţitor toate recordurile fe­minine aparţinînd acestui procedeu. Fiind mai aproape de norma olimpică (5:10,0) şi deci mai valoros, recordul probei 400 m liber (5:14,2) a fost cel mai comentat. Bine apreciată este şi performanţa (1:07,8) cu care I. Wächter a ame­liorat şi recordul probei 100 m craul. In probele masculine este de subli­niat progresul înregistrat de tînărul Cornel Mocanu (18 ani), în special în proba de 1500 m. Actuala perfor­manţă (19,13,0) mai poate fi însă mult îmbunătăţită. Cit priveşte pe Emil Voicu, „conducător de pluton“ în probele de 100 şi 400 m, acesta a progresat mai puţin decit era de aşteptat, ţinînd cont de realele lui calităţi. MASCULIN 100 m (record : 59,0 G. Blajec, 1958) 1. Em. Voicu (Cet. Bucur) 59,3 (59,4) 2. G. Blajec (C.C.A.) 59.5 (59,0) 3. C. Ciorbă (C.C.A.) 1:00,1 (1:00.4) 4. N. Rujinski (C.S. Oradea) 1:00,5 (59,8) 5. St. Ionescu (C.C.A.) 1:00,9 (1:02,3) 6. C. Mocanu (Rapid) 1:01,6 (1:03,6) 7. D. Caminschi (Ştiinţa Buc) 1:01,8 (1:00,7) 8. A. Grinţescu (C.C.A.) 1:01,9 (1:03,8) 9. G. Cociuban (Dinamo) 1:02.0 (1:02,4) 10. I. Culineac (Dinamo) 1:02.1 (1:04,5) — C. Chirvăsuţă (Ştiinţa Buc.) 1:02.1 (1:09,9) Media primelor 5 performanțe : 1959 1958 1:00.6 - 59,86 Media primelor 10 performanțe : 1959 1958 1:0' .97 - 1:00.91 400 m (record : 4:47,6 Em. Voicu, 1959) 1. Em. Voicu (Cetatea Bucur) 4:47,6 (4:50,8) 2. St. Ionescu (C.C.A.) 4:47,9 (4.­1­ Lai 3. C. Mocanu (Rapid) 4:50,3 (5,0^) 4. G. Blajec (C.C.A.) 4:53,5 ( UP 5. N. Rujinski (C.S. Oradea) 4:53.8 (4:48.9) 6. Gh. Cociuban (Dinamo) 4:56,0 (4:52,9) 7. St. Kroner (Dinamo) 4:57.4 ( - ) 8. C. Ciorbă (C.C.A.) 4:59,3 (5:23,8) 9. L. Daroczi (Ştiinţa Cluj) 5:00.4 (5:10.2) 10. St. Mihai (Cetatea Bucur) 5:84,3 (5:15.2) Media primelor 5 performanţe : 1959 1958___ 4:50,62 - 4:52,2 Media primelor 10 performanţe : 1959 1958 4:55,05 - 5:00,4 1500 m (record : 19:09,4 St. Ionescu, 1958) 1. C. Mocanu (Rapid) 19:13,0 (20:07,3) 2. St. Ionescu (C.C.A.) 19:19,1 (19:09,4) 3. L. Daroczi (Ştiinţa Cluj) 19:50,2 ( - ) 4. Gh. Cociuban (Dinamo) 20:18,8 ( - ) 5. Em. Voicu (Cet. Bucur) 20:27,2 (20:37,4) 6. I. Culineac (Dinamo) 20:56,3 ( - ) 7. V. ştefănescu (Ştiinţa Buc.) 21:03,0 (20:48,2) 8. St. Mihai (Cetatea Bucur) 21:05,7 ( -) 9. D. Nagy (Voinţa Tg. Mureş) 21:18,2 (22:12,9) 10. G. Ligner (Olimpia Reşiţa) 21:29,7 ( - ) Media primelor 5 performanţe : 1959 1958 19:49,6 - 20:03,3 Media primelor 10 performanţe : 1959 1958 20:30,1 - 20:47,53 FEMININ 100 m (record : 1:07,8 Ingrid Wächter, 1959) 1. Ingrid Wächter (Ştiinţa Buc.) 1:07,8 (1:15,5) 2. Ingrid Rothe (Ştiinţa Buc.) 1:11,4 (1:08,2) 3. Margareta Wittgenstein (Cet. Bucur) 1:12,0 (1:10,3) 4. Henriette Tincoca (C.C.A.) 1:12,5 (1:13,2) 5. Vasilica Iurciuc (Dinamo) 1:12,6 (1:12,1) 6. Maria Both (C.S. Tg. Mureş) 1:13,3 (1:13,4) 7. Maria Dan (Rapid) 1:13,6 (1:12,7) 8. Ana Grigoraș (Rapid) 1:14,8 (1:17,4) 9. Elena Ghinea (Rapid) 1:15,4 (1:18,4) 10. Heidi Rotsching (C.S.M. Lugoj) 1:16,8 (1:12,3) Media primelor 5 performanţe : 1959 1958 1:11,26 - 1:11,12 Media primelor 10 performanţe : 1959 1958 1:12,94 - 1:12,99 409 m (record ? 5:14,2 Ingrid Wächter, 1959) 1. Ingrid Wächter (Ştiinţa Buc) 5:14,2 (5:48,3) 2. Vasilica Iurciuc (Dinamo) 5:45,3 (5:47,4) 3. Margareta Wittgenstein' (Cet. Bucür) 5:45,5 (5:37.9) 4. Sanda Iordan (Dinamo) 5:55,6 (6:05,2) 5. Ana Grigoraş (Rapid) 5:57,1 (6:06,2) 6. Maria Dan (Rapid) 6:04,6 (5:55.8) 7. Elena Ghinea (Rapid) 6:90.0 (6:49.9) 8. Éva Nagy (Cf. Sp. Sc. Harghita Tg. M) 6:10.0 ( - ) 9. Nicoleta ştefănescu (Rapid) 6:12.7 (6:13.6) 10. Cristina Bauer (Voinţa Timişoara) 6:14.9 ( - ) Media primelor 5 performanţe • 1959 1958 5:43.54 - 5:46.01 Media primelor 10 performanţe : _1959 1958 5:56.89 - 5:57.51 In paranteze am trecut timpul rea­lizat de fiecare înotător în anul 1958. Cf. NICOLAI­­SCU La sfîrșitul sezonului 1959 „Cei mai buni 1O44 craulisti Cu ajutorul acestei fotografii, Ingrid Wächter, multipla noastră recordmană, isi va reaminti întotdeauna cu plăcere de memorabila cursă (400 m­. liber... 19 septembrie... întilnirea de tineret R.P.R. — R.D.G...), la capătul căreia nici cronometrele n-au reușit s-o despartă de Gisella Weiss. A fost cursa în care Ingrid Wächter a realizat mult comentatul record (5.142) Activitatea în (­a­r­a (7—8) ; C.F.R. Buzău—Prahova Plo­­eşti 6—0; Petrolul Teleajen—Poiana Cîmpina 50—13 (27—6); Rapid Plo­ești—S.S.P. Buzău 24—14 (13—6); Victoria Buzău—C.F.R. Buzău 2­1—21( 14—13); Petrolul Telea­jen— Răpit Ploești 34—8 (18—4); S.S.H. Buzău— Poiana Cîmpina 18—17 (8—8); Pe­trolul Ploeşti—Prahova Ploeşti 4­—7 (23—5). (C. Căpăţină — coresp.) TIMIŞOARA. La sfirşitul săptăminii trecute au avut loc jocurile etapei a V-a a campionatului republican de handbal in 7 — faza regiunii Timişoa­ra. Iată rezultatele înregistrate: M­AS­CULIN : C.F.R. Timişoara—Dacia Căr­­piniş 24—24 (10—11); Timpuri Noi G­iarmata—Victoria Jimbolia 22—16 (12—11); C.S.M. Reşiţa—I.C. Arad 25—12 (10—6); Timpuri Noi Giar­­mata—Dacia Cărpiniş 24—17 (12—3) (restantă); FEMININ, Ştiinţa Timi­şoara—Industria linii Timişoara 14—0 (7—0)Constructorul Timișoara— A.S.AL Lugoj 6—0. (AI. Gross —­ coresp. regional). BUZĂU. In ultimele două etape ale campionatului republican de handbal în 7 — faza regiunii Ploeşti — s-au înregistrat următoarele rezultate: Vic­toria Buzău—Petrolul Ploeşti 14—13 Actualităţi • Ultimele două etape ale campiona­tului republican de handbal in­­­­ faza oraşului Bucureşti — se vor des­făşura joi 7 şi duminică 10 ianuarie. In cadrul acestor etape sunt programa­te o serie de meciuri decisive pentru calificarea în turneele finale ale cam­pionatelor, cum sunt, de pildă, joi: Rapid—Cetatea Bucur (f) şi Dinamo— Rapid (m) şi Cetatea Bucur— Ştiinţa şi Dinamo—C.C.A. (duminică). • Federaţia internaţională de specia­litate a anunţat că ediţia din acest an a campionatelor mondiale feminine de handbal în II va avea loc în Olan­da între 12 şi 19 iunie. Ultimă echipă înscrisă la aceste campionate este re­prezentativa Danemarcei, astfel că s-a întrunit numărul regulamentar minim de participanţi (6) pentru­ ca această competiţie să fie organizata

Next