Sportul Popular, februarie 1960 (Anul 15, nr. 3556-3572)
1960-02-23 / nr. 3569
OMOGENITATE, VALOARE TEHNICA RIDICATA, VOINTA TITLUL DE CAMPIOANA A TARII Inaintea turneului final al campionatului republican de handbal în 7 s-au făcut multe pronosticuri privind viitoarea echipă campioană a ţării. Cei mai rezervaţi au fost însă antrenorii, specialiştii. Şi, aveau dreptate. Turneul era foarte echilibrat, surprizele erau posibile. Acum, lucrurile s-au lămurit pe deplin. ŞTIINŢA BUCUREŞTI a terminat neînvinsă turneul final, a totalizat 10 puncte şi, învingînd pe RAPID în meciul decisiv, a câştigat titlul de campioană a ţârii. Este un succes pentru care handbalistele de la Ştiinţa precum şi antrenorul lor, V. Gogîltan, merită toate laudele. Ştiinţa Bucureşti a fost într-adevăr cea mai bună dintre formaţiile participante la turneul final. Avînd jucătoare cu experienţă, cu o pregătire superioară , amintim că în formaţie se numără cinci maestre emerite ale sportului — Ştiinţa Bucureşti a dovedit că este o echipă omogenă, puternic sudată, cu un stil de joc eficace. O bună pregătire fizică, o temeinică însuşire a procedeelor tehnice — în special în trasul la poartă — precum şi orientarea mai largă a jucătoarelor în teren au fost, de asemenea, factori importanţi în obţinerea victoriei. A impresionat în mod deosebit dîrzenia, voinţa cu care fiecare jucătoare a luptat pentru un rezultat cit mai bun, pentru fiecare minge. Foarte bun jocul în atac şi simţitor îmbunătăţit jocul de apărare în care Carolina Cîrligeanu a excelat (reuşind să „ţină” tot timpul pe Ana Stark, Victoriţa Dumitrescu etc.). Progrese evidente au făcut: Aurora Niculescu, care şi-a îmbunătăţit mult aruncările la poartă şi se orientează cu mai mult succes în teren. Cornelia Constantinescu şi Hilde Roth, care în scurt timp şi-au însuşit tehnica de pivoţi, Aurelia Szökő, Irina Nagy etc. Tehnica Elenei Jianu ca şi dîrzenia cu care a jucat în fiecare partidă, au constituit pentru întreaga echipă un aport însemnat în rezolvarea multor situaţii dificile. Josefina Ştefănescu s-a încadrat în jocul echipei. Despre toate celelalte componente ale echipei campioane se pot spune asemenea lucruri care dovedesc valoarea lor mereu crescîndă, ridicarea pregătirii lor tehnice, progresul făcut în ultima vreme. Echipa prezintă însă şi unele lacune. Astfel, este necesară îmbunătăţirea în continuare a jocului în atac, mai trebuie „lucrat" mult şi în ceea ce priveşte jocul pivoţilor (amintim că Ştiinţa a fost handicapată şi de lipsa din formaţie a maestrei emerite a sportului Elena Pădureanu) iar în apărare trebuie insistat mai mult pe creşterea mobilităţii jucătoarelor. Aproape la fiecare partidă — dar mai ales înaintea jocurilor — handbalistele de la Ştiinţa Bucureşti manifestă o nervozitate excesivă şi poate aici se găseşte şi explicaţia unor greşeli elementare (pase la adversar, mingi lăsate să iasă afară din teren etc.) dar şi a unor faulturi sancţionate cu eliminarea jucătoarelor respective. Ştiinţa Bucureşti este echipa care uneori se lasă surprinsă uşor de jocul adversarului (în primele minute ale partidei cu C.S.M. Sibiu era condusă cu 2-0) şi apoi trebuie să depună eforturi serioase pentru a îndrepta situaţia. In general însă Ştiinţa Bucureşti a confirmat şi în turneul final al campionatului valoarea sa ridicată. Este interesant şi faptul că rugîndu-l pe antrenorul V. Gogîltan să ne indice cea mai bună jucătoare a turneului ne-a dat... cinci nume: Elena Jianu, Aurelia Szökő, Aurora Niculescu, Irina Nagy, Carolina Cîrligeanu. Și, dacă nu-l întrerupeam, probabil că ne-ar fi enumerat toate jucătoarele echipei. ★ Constatările îmbucurătoare cu privire la saltul calitativ realizat de echipa campioană, nu sunt însă singurele concluzii ale campionatului feminin. O formă deosebită a arătat echipa Rapid — un adversar puternic care are un excepţional joc de apărare şi care a devenit o formaţie din cele mai redutabile. O surpriză plăcută a constituit-o evoluţia Ştiinţei Timişoara, echipă cu multe jucătoare tinere care desfăşoară un joc dinamic şi spectaculos. Cetatea Bucur a făcut un meci bun cu Ştiinţa Bucureşti, a avut perioade în care a demonstrat valoarea jucătoarelor dar în general nu s-a prezentat la nivelul aşteptărilor. CS Tg. Mureş şi CSM Sibiu, echipe care au luptat mult dar au trebuit să cedeze altor formaţii mai experimentate, cu un stil de joc mai eficace şi care nu se bazau în exclusivitate pe una sau două jucătoare. O concluzie generală subliniază faptul că handbalul feminin a înregistrat un progres evident, că valoarea echipelor a crescut considerabil. Este însă o concluzie care nu trebuie să ne facă să trecem uşor peste lipsurile manifestate de echipele participante la turneul final al campionatului. DAN GIRLIEȘTEANU SUS, Ecaterina Ionescu, Cornelia Constantinescu, Irina Nagy, Aurelia Szökő, antrenorul V. Gogîltan, Aurora Niculescu. JOS : Josefina Ștefănescu, Elena Jianu, Hilde Roth, Jeana Mateescu, Adriana Coroiu Carolina Cîrligeanu Tarei noi recorduri republicane de juniori Miercurea Ciuc a găzduit recent concursul celor mai tineri patinatori de viteză. Timpul favorabil şi gheaţa bună au oferit cele mai bune condiţiuni de întrecere juniorilor din Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj şi Miercurea Ciuc. Majortatea a realizat rezultate deosebit de valoroase. Pe prim plan se situează sinetele alergătoare Maria Mathe (C.S. Tg. Mureş) şi Rodica Zoicaş (Ştiinţa Cluj) care au reuşit să dopoare recordurile R.P.R. la probele de 1000 m, 1500 m (cat. 15-16 ani) şi respectiv 1500 m (cat. 17-18 ani). Maria Mathe a fost cronometrată la 1000 m c cu timpul de 1:59,7 (vechiul record aparţinea Rodicăi Zoicaş cu 2:06,7), proba de 1500 m a cîştigat-o cu timpul de 3:07,5 (v. r. 3:20,8 — Rodica Zoicaş), iar Rodica Zoicaş a corectat recordul ţării la 1500 m cu timpul de 2:09,1 (vechiul record R.P.R. era deţinut din 1954 de Draga Vranialici — Jirtamo cu 3,13,8). De asemenea, merită să menţionăm şi rezultatele obţinute de talentaţii alergători Carokolyjafszegi, Pop Emil (Ştiinţa Cluj), Ludovic Csíki (C.S. Tg. Mureş), Virginia Sima (Dinamo Buc.) şi Maria Katona (Avîntul M. Ciuc) care s-au dovedit ca autentice speranţe ale patinajului nostru. Iată rezultatele tehnice: juniori 17-ÎS vn, 500 m: Carol Komjatszegi (Ştiinţa Cluj) 50,4 sec.: 1500 m: Emil Pop (Ştiinţa Cluj) 2:45,2; 3000 m: Carol Komjatszegi 5:42,4 ; 5000 m: Carol Komjatszegi 9:46,3; junioare 17-18 ani, 500 m: Rodica Zoicaş (Ştiinţa Cluj) 58,1 sec.: 1000 m: Rodica Zoicaş 2:02,5; 1500 m: Rodica Zoicaş 3:09,1 (rec. R.P.R.); 3000 m: Maria Katona (Avîntul M. Ciuc) 7:00,7; juniori 15-16 mi, 500 m: Ludovic Csíki (C. S. Tg. Mureş) 54,6; 1000 m: Ludovic Csíki 1:52,9; 1500 m: Ludovic Csiki 2:55,7; 3000 m: Ludovic Csíki 6:21,4; juiioare 15-16 ani; 300 m: Maria Mathe 34,5 sec.; 500 m: Virginia Sima (Dinamo Buc.) 1:06,0; 1000 m: Maria Mathe 1:59,7 (rec. R.P.R.); 1500 m: Mana Mathe 3:07,5 (rec. R.P.R.). Clasamentul general: juniori categoria 17-18 anii: Carol Komjatszegi 221,292 p.; juiioare 17-18 ani: Rodica Zoicaș 253,016 p.; juniori 15-16 ani: Ludovic Gsiki 233,176 p. La asociaţia sportiva_,,I. I. A. B.“ Preocupare atentă pentru activitatea G.M.A. • Iniţiative care au dus la obţinerea unor importante succese • In ae®*t an se va intensifica considerabil activitatea competiţională Asociaţiile sportive desfăşoară o intensă activitate de organizare a competiţiilor pentru trecerea normelor complexului G.M.A. şi de mobilizare a membrilor U.C.F.S. la startul acestor concursuri.„ Vizitînd zilele trecute asociaţia sportivă „I.C.A.B.“ din Bucureşti ne-am convins din nou că această importantă activitate ocupă un loc de frunte, în centrul preocupărilor consiliului. Folosind judicios întrecerile care s-au desfăşurat în cadrul asociaţiei sau cu prilejul diferitelor competiţii organizate de consiliul raional U.C.F.S. ,,Gh. Gheorghiu-Dej“, consiliul orăşenesc U.C.F.S. Bucureşti ş.a., membrii consiliului asociaţiei sportive „I.G.A.B.“ au înregistrat, pe foile speciale, performanţele realizate de sportivi. In acest fel un important număr de membri U.C.F.S. din această asociaţie şi-au trecut o bună parte din normele complexului G.M.A. şi în curînd vor deveni purtători ai insignei, iată de pildă echipa feminină de volei (antrenor prof. S. Niculescu) şi-a trecut norma la nataţie în concursurile organizate cu prilejul Spartachiadei de vară a tineretului, ediţia pe anul 1959, probele de săritură în lungime şi aruncarea greutăţii în cadrul unui concurs de biatlon, voleiul cu ocazia meciurilor susţinute în campionatul orăşenesc etc. In ce priveşte voleibaliştii, aceştia au obţinut norma de cros participînd la întrecerile crosului „Să întîmpinăm 7 Noiembrie“ ş.a.m.d. Concursurile de tir desfăşurate în cadrul cercului AVSAP au prilejuit unui mare număr de membri U.C.F.S. cucerirea normei de tir. Preocupindu-se de activitatea membrilor U.C.F.S. pentru trecerea normelor complexului G.M.A. consiliul asociaţiei sportive „I.C.A.B.“ (preşedinte — M. Dulgheru, secretar — R. Pîntea) a dovedit iniţiativă. Organizarea concursurilor speciale pentru trecerea normelor G.M.A. s-a bucurat de un real succes. Rezultatele obţinute în aceste concursuri, la care se adaugă şi cele realizate cu prilejul diferitelor întreceri oficiale, sunt bune. Este adevărat însă că între ceea ce s-a obţinut şi posibilităţile pe care le are această asociaţie sportivă există încă un decalaj. Faptul că asociaţia nu posedă o evidenţa clară a membrilor U.C.F.S. care au obţinut insigna G.M.A., că din cei peste 1.200 membri U.G.F.S. numai aproximativ 100 şi-au trecut anul trecut mai mult de jumătate din normele complexului G.M.A. şi că numărul concursurilor speciale nu a fost suficient pentru a fi angrenată majoritatea membrilor U.C.F.S., sunt lipsuri evidente ale muncii desfăşurată pe această linie în anul 1959. Ţinind seamă de ele, membrii consiliului asociaţiei sportive „I.C.A.B.“ şi-au fixat in planul de muncă pe acest an obiective precise pentru îmbunătăţirea şi extinderea acestei activităţi. Astfel în luna martie va fi reorganizată comisia G.M.A., iar secţiile pe ramură de sport au primit sarcina de a întocmi un calendar competiţional cu datele de desfăşurare a întrecerilor pentru trecerea normelor G.M.A., la care vor participa toţi sportivii secţiilor. In calendarul întrecerilor sportive organizate de asociaţie au fost eşalonate în intervalul dintre lunile mai şi septembrie 11 concursuri speciale. Consiliul asociaţiei sportive ,,I.C.A.B.“ a reţinut ca o metodă bună trecerea normelor în cadrul competiţiilor oficiale şi o va folosi şi in actualul sezon. Măsurile luate vor asigura reînviorarea acestei activităţi, astfel că prin folosirea judicioasă a tuturor posibilităţilor materiale şi organizatorice de care dispune asociaţia se vor obţine noi şi importante succese. De un real ajutor în desfăşurarea acestei activităţi pot fi sportivii fruntaşi. Ei trebuie să fie nu numai mobilizatori activi ci şi instructori. Exemplificînd în faţa tovarăşilor lor de muncă metodele de antrenament, elementele simple de tehnică necesare realizării unui rezultat mai bun, urmărindu le şi corectîndu-le mişcările ei vor contribui la reuşita întrecerilor, la mărirea considerabilă a numărului de purtători ai insignei G.M.A. din cadrul asociației sportive ,,LC.A.B.“. — h. n. — Cîteva constatări după primele partide amicale Sezonul de primăvară a fost inaugurat în Capitală. Opt formaţii din Bucureşti şi Ploeşti au luat startul în „Cupa Grigore Preoteasa", competiţie tradiţională şi utilă în acelaşi timp, pentru că ajută formaţiilor noastre de primă categore să-şi verifice stadiul pregătirilor în preajma începerii camepionatului. Fiind vorba, deci, de o verificare, fireşte, rezultatele tehnice în sine interesează mai puţin. De unde desigur explicaţia unor partide frumoase, în care antrenorii şi jucătorii au exersat diverse formule de eclape şi scheme tactice. Dintre lucrurile pozitive subliniate de întîlnirile din primele două etape remarcăm mai ales tendinţa, aproape generală, către jocul deschis (ce bine ar fi dacă şi în viitorul campionat lucrurile ar sta astfel!). Un efort remarcabil în această direcţie i-au furnizat înaintaşii, care au „aerisit" focul, purtînd balonul „la mină" şi evitînd, pe cît posibil, fazele confuze. Au fost mulţi înaintaşi (Moraru şi Mlădin de la C.F.R., Ţuţuianu şi Iordăchescu de la Dinamo, Enid Dumitrescu — Progresul, Iliescu — Ştiinţa, Teofovici — Constructorul, Al. Ionescu — CC.A. etc.) care au dublat treisferturile, luînd parte cu succes la acţiuni ofensive bine concepute. Calea pe care merg înain taşii noştri este lăudabilă, pentru că un atac în forţă al înaintării — atunci cînd el este şi bine gîndit — cu greu mai poate fi oprit. Rezultatul firesc al unei asemenea concepţii : numeroasele încercări înscrise în mai toate partidele. Este adevărat că apărările nu au fost la înălţime, placajele nefiind, de cele mai multe ori, decisive. Un alt aspect pozitiv l-au constituit arbitrajele. Cu mici excepţii toţi arbitrii (Em. Valeri, Al. Carnabel, N. Fulea, P. Dedesis, V. Cismaş, C. Galicovschi) s-au achitat cu bine de misiunile încredinţate, dîndu-ne speranţa că în acest an vom asista la o creştere a calităţii arbitrajelor, creştere corespunzătoare eforturilor pe care le fac echipele noastre fruntaşe pentru îmbunătăţirea jocului. Din păcate au fost şi unele aspecte negative. In primul rînc prea puţin interes din partea echipelor şi conducerilor unor cluburi faţă de o competiţie, de pregătire (vezi defecţiunea de duminică privind partida „cheie" dintre Dinamo şi Progresul, care nu s-a disputat deoarece echipa gazdă nu a avut posibilitatea să joace pe propriul ei teren). De asemenea, unii jucători fruntaşi nu s-au prezentat la meciuri, învocînd diverse cauze, „obiective". O notă proastă pentru aceşti jucători, o atitudine care nu-i cinsteşte. D. GALUWAGHI Am primit veşti şi de la Cluj. Astfel, am aflat că Ştiinţa a revenit acasă după ce jucătorii şi-au petrecut vacanţa în tabăra studenţească de la Izvorul Mureş, in R. A. M. Acolo, rugbiştii clujeni şi-au continuat antrenamentele cu aproape întreg lotul — au lipsit numai Demian, Matieş şi Mazăre (primii doi aflaţi în examen). Ei au susţinut în tabără şi partide amicale — pe teren îngust — cu Ştiinţa Bucureşti, terminate la egalitate (cite trei încercări de fiecare parte). Clujenii au făcut pină acum mai bine de 28 de antrenamente în aer liber: cite două în timpul săptămînii şi un joc amical duminica cu „rezervele" sau C.F.R. Cluj. Ei resimt însă lipsa jocurilor amicale. Cei mai în formă sunt — după spusele antrenorului — Paloşanu, Gsbelugi, Cordoş, Sălăjan, Alexandrescu și Hossu. ALTE ŞTIRI • După cum am fost anunţaţi joi 25 februarie, la ora 19, la sediul F.R.R., din str. Vasile Conta nr. 16 va începe cursul de reîmprospătare a cunoştinţelor arbitrilor din Bucureşti. Toţi arbitrii sunt rugaţi a lua parte la acest curs. • Jucătorul Sever Posmoşanu a primit drept de joc pentru echipa C.F.R. Griviţa Roşie. SPORTUL POPULAR Nr .3560 Pag. a 7-a e bine să răsfoim regulamentul din cînd în cînd... ...Primele două întîlniri de deschidere s-au consumat în linişte. Cînd însă, apărură în ring. Ambrus şi M. Cristea, prietenul meu nu conteni cu comentariile. N-au schimbat boxerii decît două lovituri şi mi-a şi înşirat palmaresul lui Ambruş ! Apoi, o bună bucată de vreme tăcu. La un schimb de lovituri, Ambruş şi Cristea au rămas încleştaţi, ţinîndu-se unul de celălalt. Arbitrul de ring, Iacobescu, interveni prompt. Insă nu comandă „breck“, ci lovi cu palma peste mănuşile boxerilor, avertizîndu-i să-şi retragă braţele. Acest lucru se repetă de cîteva ori. Cîţiva spectatori protestară... furtunos. — De 20 de ani vin la meciuri şi n-am mai văzut aşa ceva. Cum îşi permite arbitrul să se atingă de boxeri ? Ar trebui să înveţe regulamentul ! — explodă un vecin ne-a! nostru. Prietenul meu îl măsură din creştet pînă-n tălţii, apoi, după ce răsfoi cărticica galbenă din mină, zise: — L-a învăţat şi încă bine. Vedeţi numai la articolul 26, punctul 7 litera e — şi continuă să urmărească meciul. Veni dir nou rîndul lui lacobescu să arbitreze şi el folosi aceeași metodă pentru a avertiza pe boxeri, fără să întrerupă inutil lupta. Recunoscui vocea scandalagiului de adineauri, de astă dată pe cu totul alt ton : — Arbitrează ca la carte, la mai terminați cu protestele — și se uită în juru-i cu un aer de superioritate. Prietenul meu, novice în ale boxului, îmi zîmbi : — Vezi la ce-i bun regulamentul ? Am învățat la prima gală ceea ce dumnealui n-a învățat în... 20 de ani. Zicînd aceasta arătă spre vecinul nostru, care acum nu contenea să lămurească pe cei din juru-i despre interpretarea justă a regulilor de box ! AL. MOVAN Prietenul meu se urneşte greu. Dar cînd porneşte... să te ţii după el ! Deunăzi, l-am invitat la meciul de box dintre Dinamo şi Metalul M.I.G. Am fost primii în sala Floreasca. Şi bine am făcut ! Cîţi n-au trebuit să se întoarcă acasă fiindcă n-au mai găsit bilete ! In aşteptarea primului sunet de gong, prietenul meu frunzărea o cărticică cu coperta galbenă (regulamentul de box) şi nişte notiţe din palmaresul boxerilor fruntaşi (de unde o fi făcut rost de ele ?). Fiind prima gală de box la care participa, voia să fie documentat. Am zîmbit, urmărind „pregătirile* lui. La ce îi vor folosi în viitoarea meciurilor ?