Sportul Popular, februarie 1960 (Anul 15, nr. 3556-3572)

1960-02-23 / nr. 3569

OMOGENITATE, VALOARE TEHNICA RIDICATA, VOINTA TITLUL DE CAMPIOANA A TARII Inaintea turneului final al campio­natului republican de handbal în 7 s-au făcut multe pronosticuri privind viitoarea echipă campioană a ţării. Cei mai rezervaţi au fost însă antrenorii, specialiştii. Şi, aveau dreptate. Tur­neul era foarte echilibrat, surprizele erau posibile. Acum, lucrurile s-au lă­murit pe deplin. ŞTIINŢA BUCU­REŞTI a terminat neînvinsă turneul final, a totalizat 10 puncte şi, învin­­gînd pe RAPID în meciul decisiv, a câştigat titlul de campioană a ţârii. Este un succes pentru care handbalis­tele de la Ştiinţa precum şi antrenorul lor, V. Gogîltan, merită toate laudele. Ştiinţa Bucureşti a fost într-adevăr cea mai bună dintre formaţiile parti­cipante la turneul final. Avînd jucă­toare cu experienţă, cu o pregătire superioară , amintim că în formaţie se numără cinci maestre emerite ale sportului — Ştiinţa Bucureşti a dove­dit că este o echipă omogenă, puter­nic sudată, cu un stil de joc eficace. O bună pregătire fizică, o temeinică însuşire a procedeelor tehnice — în special în trasul la poartă — precum şi orientarea mai largă a jucătoarelor în teren au fost, de asemenea, factori importanţi în obţinerea victoriei. A impresionat în mod deosebit dîrzenia, voinţa cu care fiecare jucătoare a lup­tat pentru un rezultat cit mai bun, pentru fiecare minge. Foarte bun jo­cul în atac şi simţitor îmbunătăţit jo­cul de apărare în care Carolina Cîrli­­geanu a excelat (reuşind să „ţină” tot timpul pe Ana Stark, Victoriţa Dumitrescu etc.). Progrese evidente au făcut: Aurora Niculescu, care şi-a îm­bunătăţit mult aruncările la poartă şi se orientează cu mai mult succes în teren. Cornelia Constantinescu şi Hil­de Roth, care în scurt timp şi-au în­suşit tehnica de pivoţi, Aurelia Szökő, Irina Nagy etc. Tehnica Elenei Jianu ca şi dîrzenia cu care a jucat în fie­care partidă, au constituit pentru în­treaga echipă un aport însemnat în re­zolvarea multor situaţii dificile. Jo­­sefina Ştefănescu s-a încadrat în jo­cul echipei. Despre toate celelalte componente ale echipei campioane se pot spune asemenea lucruri care do­vedesc valoarea lor mereu crescîndă, ridicarea pregătirii lor tehnice, pro­gresul făcut în ultima vreme. Echipa prezintă însă şi unele lacune. Astfel, este necesară îmbunătăţirea în continuare a jocului în atac, mai tre­buie „lucrat" mult şi în ceea ce pri­veşte jocul pivoţilor (amintim că Şti­inţa a fost handicapată şi de lipsa din formaţie a maestrei emerite a sportului Elena Pădureanu) iar în a­­părare trebuie insistat mai mult pe creşterea mobilităţii jucătoarelor. A­­proape la fiecare partidă — dar mai ales înaintea jocurilor — handbalistele de la Ştiinţa Bucureşti manifestă o nervozitate excesivă şi poate aici se găseşte şi explicaţia unor greşeli ele­mentare (pase la adversar, mingi lă­sate să iasă afară din teren etc.) dar şi a unor faulturi sancţionate cu eli­minarea jucătoarelor respective. Şti­inţa Bucureşti este echipa care uneori se lasă surprinsă uşor de jocul adver­sarului (în primele minute ale parti­­dei cu C.S.M. Sibiu era condusă cu 2-0) şi apoi trebuie să depună eforturi serioase pentru a îndrepta situaţia. In general însă Ştiinţa Bucureşti a confirmat şi în turneul final al cam­pionatului valoarea sa ridicată. Este interesant şi faptul că rugîndu-l pe antrenorul V. Gogîltan să ne indice cea mai bună jucătoare a turneului ne-a dat... cinci nume: Elena Jianu, Aurelia Szökő, Aurora Niculescu, Iri­na Nagy, Carolina Cîrligeanu. Și, dacă nu-l întrerupeam, probabil că ne-ar fi enumerat toate jucătoarele echipei. ★ Constatările îmbucurătoare cu pri­vire la saltul calitativ realizat de e­­ch­ipa campioană, nu sunt însă singu­rele concluzii ale campionatului femi­nin. O formă deosebită a arătat echi­pa Rapid — un adversar puternic care are un excepţional joc de apărare şi care a devenit o formaţie din cele mai redutabile. O surpriză plăcută a constituit-o evoluţia Ştiinţei Timişoa­ra, echipă cu multe jucătoare tinere care desfăşoară un joc dinamic şi spectaculos. Cetatea Bucur a făcut un meci bun cu Ştiinţa Bucureşti, a avut perioade în care a demonstrat valoa­rea jucătoarelor dar în general nu s-a prezentat la nivelul aşteptărilor. C­S Tg. Mureş şi CSM Sibiu, echipe care au luptat mult dar au trebuit să cedeze altor formaţii mai experimen­tate, cu un stil de joc mai eficace şi care nu se bazau în exclusivitate pe una sau două jucătoare. O concluzie generală subliniază fap­tul că handbalul feminin a înregistrat un progres evident, că valoarea echi­pelor a crescut considerabil. Este însă o concluzie care nu trebuie să ne facă să trecem uşor peste lipsurile manifes­tate de echipele participante la turne­ul final al campionatului. DAN GIRLIEȘTEANU SUS, Ecaterina Ionescu, Cornelia Constantinescu, Irina Nagy, Aurelia Szökő, an­trenorul V. Gogîltan, Aurora Niculescu. JOS : Josefina Ștefănescu, Elena Jianu, Hilde Roth, Jeana Mateescu, Adriana Coroiu Carolina Cîrligeanu Tarei noi recorduri republicane de juniori Miercurea Ciuc a găzduit recent con­cursul celor mai tineri patinatori de viteză. Timpul favorabil şi gheaţa bună au oferit cele mai bune condiţiuni de întrecere juniorilor din Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj şi Miercurea Ciuc. Majo­­rtatea a realizat rezultate deosebit de valoroase. Pe prim plan se situează sinetele alergătoare Maria Mathe (C.S. Tg. Mureş) şi Rodica Zoicaş (Ştiinţa Cluj) care au reuşit să do­­poare recordurile R.P.R. la probele de 1000 m, 1500 m (cat. 15-16 ani) şi res­pectiv 1500 m (cat. 17-18 ani). Maria Mathe a fost cronometrată la 1000 m­ c cu timpul de 1:59,7 (vechiul record aparţinea Rodicăi Zoicaş cu 2:06,7), proba de 1500 m a cîştigat-o cu tim­pul de 3:07,5 (v. r. 3:20,8 — Rodica Zoicaş), iar Rodica Zoicaş a corectat recordul ţării la 1500 m cu timpul de 2:09,1 (vechiul record R.P.R. era de­ţinut din 1954 de Draga Vranialici — Jirtamo cu 3,13,8). De asemenea, merită să menţionăm şi rezultatele ob­ţinute de talentaţii alergători Caro­­kolyjafszegi, Pop Emil (Ştiinţa Cluj), Ludovic Csíki (C.S. Tg. Mureş), Vir­ginia Sima (Dinamo Buc.) şi Maria Katona (Avîntul M. Ciuc) care s-au do­vedit ca autentice speranţe ale pati­najului nostru. Iată rezultatele tehnice: juniori 17-ÎS vn, 500 m: Carol Komjatszegi (Ştiin­ţa Cluj) 50,4 sec.: 1500 m: Emil Pop (Ştiinţa Cluj) 2:45,2; 3000 m: Carol Komjatszegi 5:42,4 ; 5000 m­: Carol Komjatszegi 9:46,3; junioare 17-18 ani, 500 m: Rodica Zoicaş (Ştiinţa Cluj) 58,1 sec.: 1000 m: Rodica Zoicaş 2:02,5; 1500 m­: Rodica Zoicaş 3:09,1 (rec. R.P.R.); 3000 m­: Maria Katona (Avîntul M. Ciuc) 7:00,7; juniori 15-16 mi, 500 m: Ludovic Csíki (C. S. Tg. Mureş) 54,6; 1000 m: Ludovic Csíki 1:52,9; 1500 m: Ludovic Csiki 2:55,7; 3000 m: Ludovic Csíki 6:21,4; juiioare 15-16 ani; 300 m­: Maria Mathe 34,5 sec.; 500 m: Virginia Sima (Dinamo Buc.) 1:06,0; 1000 m­: Maria Mathe 1:59,7 (rec. R.P.R.); 1500 m: Mana Mathe 3:07,5 (rec. R.P.R.). Clasamentul general: juniori catego­ria 17-18 anii: Carol Komjatszegi 221,292 p.; juiioare 17-18 ani: Rodica Zoicaș 253,016 p.; juniori 15-16 ani: Ludovic Gsiki 233,176 p. La asociaţia sportiva_,,I. I. A. B.“ Preocupare atentă pentru activitatea G.M.A. • Iniţiative care au dus la obţinerea unor importante succese • In a­­e®*t an se va intensifica considera­bil activitatea competiţională Asociaţiile sportive desfăşoară o in­tensă activitate de organizare a com­petiţiilor pentru trecerea normelor complexului G.M.A. şi de mobilizare a membrilor U.C.F.S. la startul aces­tor concursuri.„ Vizitînd zilele trecute asociaţia sportivă „I.C.A.B.“ din Bucu­reşti ne-am convins din nou că a­­ceastă importantă activitate ocupă un loc de frunte, în centrul preocupărilor consiliului. Folosind judicios întrecerile care s-au desfăşurat în cadrul asociaţiei sau cu prilejul diferitelor competiţii orga­nizate de consiliul raional U.C.F.S. ,,Gh. Gh­eorgh­iu-Dej“, consiliul orăşe­nesc U.C.F.S. Bucureşti ş.a., membrii consiliului asociaţiei sportive „I.G.A.B.“ au înregistrat, pe foile speciale, per­formanţele realizate de sportivi. In acest fel un important număr de membri U.C.F.S. din această asocia­ţie şi-au trecut o bună parte din nor­mele complexului G.M.A. şi în curînd vor deveni purtători ai insignei, iată de pildă echipa feminină de volei (antrenor prof. S. Niculescu) şi-a tre­cut norma la nataţie în concursurile organizate cu prilejul Spartachiadei de vară a tineretului, ediţia pe anul 1959, probele de săritură în lungime şi aruncarea greutăţii în cadrul unui concurs de biatlon, voleiul cu ocazia meciurilor susţinute în campionatul o­­răşenesc etc. In ce priveşte voleiba­liştii, aceştia au obţinut norma de cros participînd la întrecerile crosului „Să întîmpinăm 7 Noiembrie“ ş.a.m.d. Concursurile de tir desfăşurate în ca­drul cercului AVSAP au prilejuit unui mare număr de membri U.C.F.S. cu­cerirea normei de tir. Preocupindu-se de activitatea membrilor U.C.F.S. pentru trecerea normelor complexului G.M.A. consiliul asociaţiei sportive „I.C.A.B.“ (preşedinte — M. Dulghe­­ru, secretar — R. Pîntea) a dovedit iniţiativă. Organizarea concursurilor speciale pentru trecerea normelor G.M.A. s-a bucurat de un real suc­ces. Rezultatele obţinute în aceste concursuri, la care se adaugă şi cele realizate cu prilejul diferitelor între­ceri oficiale, sunt bune. Este adevărat însă că între ceea ce s-a obţinut şi posibilităţile pe care le are această asociaţie sportivă există încă un de­calaj. Faptul că asociaţia nu posedă o e­­videnţa clară a membrilor U.C.F.S. care au obţinut insigna G.M.A., că din cei peste 1.200 membri U.G.F.S. numai aproximativ 100 şi-au trecut anul tre­cut mai mult de jumătate din normele complexului G.M.A. şi că numărul concursurilor speciale nu a fost su­­ficient pentru a fi angrenată majori­tatea membrilor U.C.F.S., sunt lipsuri evidente ale muncii desfăşurată pe a­­ceastă linie în anul 1959. Ţinind sea­mă de ele, membrii consiliului asocia­ţiei sportive „I.C.A.B.“ şi-au fixat in planul de muncă pe acest an obiective precise pentru îmbunătăţirea şi extin­derea acestei activităţi. Astfel în luna martie va fi reorganizată comisia G.M.A., iar secţiile pe ramură de sport au primit sarcina de a întocmi un ca­lendar competiţional cu datele de des­făşurare a întrecerilor pentru trecerea normelor G.M.A., la care vor participa toţi sportivii secţiilor. In calendarul întrecerilor sportive organizate de a­­sociaţie au fost eşalonate în interva­lul dintre lunile mai şi septembrie 11 concursuri speciale. Consiliul aso­ciaţiei sportive ,,I.C.A.B.“ a reţinut ca o metodă bună trecerea normelor în cadrul competiţiilor oficiale şi o va folosi şi in actualul sezon. Măsurile luate vor asigura reînviorarea acestei activităţi, astfel că prin folosirea ju­­dicioasă a tuturor posibilităţilor ma­teriale şi organizatorice de care dis­pune asociaţia se vor obţine noi şi importante succese. De un real ajutor în desfăşurarea acestei activităţi pot fi sportivii frun­taşi. Ei trebuie să fie nu numai mobi­­lizatori activi ci şi instructori. Exem­­plificînd în faţa tovarăşilor lor de muncă metodele de antrenament, ele­mentele simple de tehnică necesare realizării unui rezultat mai bun, ur­­mărindu le şi corectîndu-le mişcările ei vor contribui la reuşita întrecerilor, la mărirea considerabilă a numărului de purtători ai insignei G.M.A. din cadrul asociației sportive ,,LC.A.B.“. — h. n. — Cîteva constatări după primele partide amicale Sezonul de primăvară a fost inau­gurat în Capitală. Opt formaţii din Bucureşti şi Ploeşti au luat startul în „Cupa Grigore Preoteasa", competiţie tradiţională şi utilă în acelaşi timp, pentru că ajută formaţiilor noastre de primă categore să-şi verifice stadiul pregătirilor în preajma începerii came­pionatului. Fiind vorba, deci, de o ve­rificare, fireşte, rezultatele tehnice în sine interesează mai puţin. De unde desigur explicaţia unor partide fru­moase, în care antrenorii şi jucătorii au exersat diverse formule de eclape şi scheme tactice. Dintre lucrurile pozitive subliniate de întîlniri­le din primele două etape remarcăm mai ales tendinţa, aproape generală, către jocul deschis (ce bine ar fi dacă şi în viitorul campionat lu­crurile ar sta astfel!). Un efort remar­cabil în această direcţie i-au furnizat înaintaşii, care au „aerisit" focul, pu­r­­tînd balonul „la mină" şi evitînd, pe cît posibil, fazele confuze. Au fost mulţi înaintaşi (Moraru­ şi Mlădin­ de la C.F.R., Ţuţuianu şi Iordăchescu de la Dinamo, Enid Dumitrescu — Progresul, Iliescu — Ştiinţa, Teof­ovici — Con­structorul, Al. Ionescu — CC.A. etc.) care au dublat treisferturile, luînd par­te cu succes la acţiuni ofensive bine concepute. Calea pe care merg înain­ taşii noştri este lăudabilă, pentru că un atac în forţă al înaintării — atunci cînd el este şi bine gîndit — cu greu mai poate fi oprit. Rezultatul firesc al unei asemenea concepţii : numeroasele încercări înscrise în mai toate parti­dele. Este adevărat că apărările nu au fost la înălţime, placajele nefiind, de cele mai multe ori, decisive. Un alt aspect pozitiv l-au constituit arbitrajele. Cu mici excepţii toţi ar­bitrii (Em­. Valeri, Al. Carnabel, N. Fulea, P. Ded­esis, V. Cismaş, C. Gali­­covschi) s-au achitat cu bine de mi­siunile încredinţate, dîndu-ne spe­ranţa că în acest an vom asista la o creştere a calităţii arbitrajelor, creştere corespunzătoare eforturilor pe care le fac echipele noastre fruntaşe pentru îmbunătăţirea jocului. Din păcate au fost şi unele aspecte negative. In primul rînc­ prea puţin interes din partea echipelor şi condu­cerilor unor cluburi faţă de o competi­ţie, de pregătire (vezi defecţiunea de duminică privind partida „cheie" dintre Dinamo şi Progresul, care nu s-a dis­putat deoarece echipa gazdă nu a avut posibilitatea să joace pe propriul ei teren). De asemenea, unii jucători frun­taşi nu s-au prezentat la meciuri, în­­vocînd diverse cauze, „obiective". O notă proastă pentru aceşti jucători, o atitudine care nu-i cinsteşte. D. GALU­WAGHI Am primit veşti şi de la Cluj. Ast­fel, am aflat că Ştiinţa a revenit aca­să după ce jucătorii şi-au petrecut va­canţa în tabăra studenţească de la Izvorul Mureş, in R. A. M. Acolo, rugbiştii clujeni şi-au con­tinuat antrenamentele cu aproape întreg lotul — au lipsit numai Demian, Matieş şi Mazăre (primii doi aflaţi în examen). Ei au susţinut în tabără şi partide amicale — pe teren îngust — cu Ştiinţa Bucureşti, ter­minate la egalitate (cite trei încercări de fiecare parte). Clujenii au făcut pină acum­ mai bine de 28 de antre­­n­amente în aer liber: cite două în timpul săptămînii şi un joc amical duminica cu „rezervele" sau C.F.R. Cluj. Ei resimt însă lipsa jocurilor a­­m­icale. Cei mai în formă sunt — după spusele antrenorului — Paloşanu, Gs­­belu­gi, Cordoş, Sălăjan, Alexandrescu și Hossu. ALTE ŞTIRI • După cum am fost anunţaţi joi 25 februarie, la ora 19, la sediul F.R.R., din str. Vasile Conta nr. 16 va începe cursul de reîmprospătare a cunoştinţelor arbitrilor din Bucureşti. Toţi arbitrii sunt rugaţi a lua parte la acest curs. • Jucătorul Sever Posmoşanu a pri­mit drept de joc pentru echipa C.F.R. Griviţa Roşie. SPORTUL POPULAR Nr­ .3560 Pag. a 7-a e bine să răsfoim regulamentul din cînd în cînd... ...Primele două întîlniri de deschi­dere s-au consumat în linişte. Cînd însă, apărură în ring­­. Ambrus şi M. Cristea, prietenul meu nu con­teni cu comentariile. N-au schimbat boxerii decît două lovituri şi mi-a şi înşirat palmaresul lui Ambruş ! Apoi, o bună bucată de vreme tăcu. La un schimb de lovituri, Ambruş şi Cristea au rămas încleştaţi, ţinîn­­du-se unul de celălalt. Arbitrul de ring, Iacobescu, inter­veni prompt. Insă nu comandă „breck“, ci lovi cu palma peste mă­nuşile boxerilor, avertizîndu-i să-şi retragă braţele. Acest lucru se re­petă de cîteva ori. Cîţiva spectatori protestară... furtunos. — De 20 de ani vin la meciuri şi n-am mai văzut aşa ceva. Cum îşi permite arbitrul să se atingă de bo­xeri ? Ar trebui să înveţe regula­mentul ! — explodă un vecin ne-a! nostru. Prietenul meu îl măsură din creş­tet pînă-n tălţii, apoi, după ce răs­foi cărticica galbenă din mină, zise: — L-a învăţat şi încă bine. Ve­deţi numai la articolul 26, punctul 7 litera e — şi continuă să urmă­rească meciul. Veni dir­ nou rîndul lui lacobescu să arbitreze şi el folosi aceeași me­todă pentru a avertiza pe boxeri, fără să întrerupă inutil lupta. Recunoscui vocea scandalagiului de adineauri, de astă dată pe cu totul alt ton : — Arbitrează ca la carte, la mai terminați cu protestele — și se uită în juru-i cu un aer de superioritate. Prietenul meu, novice în ale boxu­lui, îmi zîmbi : — Vezi la ce-i bun regulamentul ? Am învățat la prima gală ceea ce dumnealui n-a învățat în... 20 de ani. Zicînd aceasta arătă spre vecinul nostru, care acum nu contenea să lămurească pe cei din juru-i despre interpretarea justă a regulilor de box ! AL. M­OVAN Prietenul meu se urneşte greu. Dar cînd porneşte... să te ţii după el ! Deunăzi, l-am invitat la meciul de box dintre Dinamo şi Metalul M.I.G. Am fost primii în sala Flo­­reasca. Şi bine am făcut ! Cîţi n-au trebuit să se întoarcă acasă fiindcă n-au mai găsit bilete ! In aşteptarea primului sunet de gong, prietenul meu frunzărea o căr­ticică cu coperta galbenă (regula­mentul de box) şi nişte notiţe din palmaresul boxerilor fruntaşi (de unde o fi făcut rost de ele ?). Fiind prima gală de box la care participa, voia să fie documentat. Am zîmbit, urmărind „pregătirile* lui. La ce îi vor folosi în viitoarea meciurilor ?

Next