Sportul Popular, martie 1960 (Anul 15, nr. 3573-3589)

1960-03-01 / nr. 3573

VEŞTI DE PE TRASEELE ŞTAFETEI „Sâ întîmpinăm 8 Martie 1960“ PETROŞANI, 28 (prin felvon de la trimisul nostru)­ Azi dupâ-amiază al avut loc în faţa Sfatului popular oraşului Petroşani un entuziast m­iting organizat cu prilejul sosirii Ştafetei organizate de Consiliul gene­ral U.C.F.S. în colaborare cu Consi­liul Naţional al Femeilor din R.P.R. pentru aniversarea a 50 de ani de la proclamarea zilei de 8 Martie ca Zi internaţională a Femeii. In aplauzele îndelungate ale sute­lor de tineri din Petroşani, purtătorii ştafetei „Să întîmpinăm 8 Martie 1960“ veniţi din comunele şi oraşele Lonea, Petrila, Lupeni, Uricani, Ani­­n­oasa, Vulcan şi Petroşani s-au ali­niat în faţa tribunei frumos pavoazată pe care scria „Trăiască cea de a 50-a aniversare a Zilei Internaţionale a Femeii“. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Hlopeţchi, preşedintele consiliului raional U.C.F.S. Petroşani. Apoi au luat cuvîntul purtătorii Ştafetei. Mesajele lor au vorbit des­pre frumoasele realizări obţinute la locul de muncă şi în sport de munci­toarele din Valea Jiului. Delegata o­­raşului L­iicani — sportiva Maria ISoropan — a arătat că femeile din­­această localitate au efectuat în cin­stea zilei de 8 Martie 600 ore de muuncă voluntară. De asemenea, purtătoarea mesaju­lui oraşului Vulcan, sportiva Elena Sh­ora, a vorbit despre realizările fe­meilor din localitate obţinute în orga­nizarea cercurilor de citit, în creşte­rea numărului de biblioteci volante, în înfiinţarea a două cursuri de croi­torie ş.a. Preluind mesajele, tov. Elena Cor­nea, preşedinta Comitetului raional al femeilor din Petroşani a adresat participanţilor la miting un călduros salut. Ştafeta femeilor din raionul Petro­şani care va pleca spre Deva în ziua de 2 martie, are în fruntea ei pe co­munista Maria Gracu, fruntaşă în muncă şi în sport. VASILE TOFAN ORADEA, 28 (prin telefon). — Duminică la prînz, în piaţa Stalin a avut loc un însufleţit miting organi­zat cu prilejul sosirii ştafetelor din raioanele regiunii. Mesajele femeilor din comunele şi raioanele regiunii au fost aduse de către componentele şta­fetelor din care au făcut parte mun­citoare, colectiviste şi eleve ca : Vio­rica Bradea, Florica Tiurcaş din Alejd, Ileana Rus, Reghina Lucacu din Tileag, Maria Fekete, Elena Torva din Săcuieni, Ileana Nagy, Ecaterina Şandor din Salonta şi altele. Mitingul a fost deschis de tov. Gostică Rusu, vicepreşedinte al Con­siliului regional U.C.F.S. Oradea, după care s a dat citire mesajelor aduse de purtătorii ştafetelor. Apoi tovarăşa Iolanda Toth, secretara Co­mitetului regional de femei din Ora­dea, a citit mesajul adresat Consi­liului Naţional al Femeilor din R.P.R, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la proclamarea zilei de 8 Martie ca Zi Internaţională a Femeii. Mesajul a fost reluat de baschet­­balista Irina Pachman, care împreună cu componentele ştafetei regionale (motoclclista Maria Nagy, baschet­­balista Maria Borsi ş.a.) au plecat spre Cluj, unde se vor întîlni cu pur­tătoarele ştafetelor de la Baia Mare. IUE GHIŞA — corespondent Din activitatea asociaţiilor sportive săteşti • A trecut mai bine de o lună şi jumătate de cinci echipa de oină Viaţa nouă din Olteni, folosindu-se de tim­pul favorabil, şi-a început antrena­mentele. Sportivii din Olteni se pre­gătesc sub conducerea lui Ion Albu, maestru al sportului. Ei au avut anul trecut o frumoasă comportare în campionatul republican, unde au cu­­cerit locul I pe regiune clasîndu-se apoi pe locul IV în turneul final. De asemenea, echipa de handbal fete Facla Trivalea și-a început antre­namentele sub îndrumarea instructo­rului s­po­rtiv Nicolae Gheorghe. Nu de mult s-a desfăşurat la Ol­teni un concurs de..tsah şi. de tir, la care au participat 6. asociaţii sportive din raion. La tir locul I a fost cucer­­it de Nicolae Ilie (Viaţa nouă Ol­teni) urmat de George Filipescu (Ra­pid Rădeştei) şi George Ene (Avîn­­tul Orgeasca). In total au participat 85 de trăgători. Turneul de şah, la­­care au participat 11 concurenţi a fost ciîştigat de Stanciu Florian de la Viaţa nouă Olteni, care a cîştigat­­toate cele 10 partide susţinute. ROMULUS SORICI — coresp. • Cu cîţiva ani in urmă, în comu­na Voineşti din raionul Tîrgovişte tiu erau decit 15—20 sportivi­ In pre­sent, In comună există 3 asociaţii­­Sportive care cuprind peste 400 mem­bri U.C.FS. Ei se întrec, atît în com­petiţiile pe asociaţie cit şi în concursuri la care participă şi tineri­i din comunele învecinate. Sportivii din Voineşti practică astăzi numeroase­­discipline: schi, şah, popice, tenis­tie masă, gimnastică, atletism, triniă şi fotbal. Ca rezultat al creşterii măiestriei Sportive a tinerilor din Voineşti stau înărturie nenumărate plachete şi di­plome cucerite în diferite întreceri. Ei au obţinut locuri fruntaşe în în­trecerile raionale de popice, fruntă, a­­tletism, volei (băieţi) şi fotbal. Un succes deosebit a obţinut echipa de fotbal Dîmboviţa care, participând în competiţia „Cupa Sfatului popular“, întrecere rezervată asociaţiilor spor­tive saleşti a cucerit locul I in serie. VASILE NEDELCU—coresp. • In ultima vreme consiliul raional­­­.C.FS. Huşi a desfăşurat o muncă organizatorică susţinută la sate, ale aătei rezultate nu au întîrziat să se­­­­adă. Astfel, în ultimele două luni au fost înfiinţate 10 asociaţii spor­tive cuprinzînd un mare număr de membri U.C.F.S. Şapte din noile a­­sociaţii sportive au fost organizate în mediul rural. Printre acestea amintim pe cele de pe lingă gospodăriile a­g­ricole colective din Pîhneşti, Podul Agn­dul, Tăbărăeşti şi Plopi. AUREL CIULEI—coresp. Sportivi la locul de muncă Livia Lupeanu de la fabricaFirul roşu” din Tălmaciu Livia Lupeanu, fiica ţăranului mun­citor Ion Lupeanu din comuna Fărău de lingă Aiud, a absolvit în 1956 Şcoala profesională textilă din Me­diaş şi a fost repartizată ca munci­toare calificată la fabrica „Firul roşu“ din Tălmaciu, raionul Sibiu. Un fapt obişnuit... Ştim doar că an de an, de pe băncile şcolilor pleacă mii de ti­neri şi tinere, proaspeţi absolvenţi, însufleţiţi de dorinţa de a-şi pune in practică cunoştinţele acumulate. Li­viu Lupeanu a facut la fel. La „Firul roşu“ puterea ei de muncă, dorinţa de a învăţa in permanenţă ceva nou, i-au adus cele mai frumoase aprecieri din partea tovarăşelor ei de muncă. Livia s-a străduit să sporească ne­contenit productivitatea muncii, să dea produse multe şi de cea mai bună calitate. Prezenţa portretului Liviei Lupeanu pe panoul fruntaşilor In producţie a ilustrat deseori succesele acestei vrednice muncitoare. Realizările in producţie, compor­tarea ei tovărăşească, prietenească, au determinat pe tovarăşii de muncă ai Liviei s-o aleagă în comitetul U.T.M. pe fabrică, avind îndatorirea de a răspunde de bunul mers al acti­vităţii sportive. Sprijinită în perma­nenţă de utemişti şi de consiliul aso­ciaţiei sportive, Livia Lupeanu a reu­şit să ridice valoarea echipei de vo­lei pe care o conduce şi care a în­registrat o serie de frumoase per­formanţe. Pentru lunile următoare, Livia Lupeanu şi colegele ei Maria Ciorogar şi Eugenia Pirvu şi-au pro­pus să formeze încă o echipă şi, In acelaşi timp, să aibă o cit mai bună comportare In meciurile ce le vor susţine în cadrul etapei raionale a campionatului republican. In producţie, în ultimele luni Livia Lupeanu munceşte cu şi mai multă hărnicie, cu mai mult spor, însufleţită de sarcinile trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, Livia Lupeanu se străduieşte să rea­lizeze cut mai multe economii, să res­pecte şi să depăşească angajamentele luate■ Paralel, Livia Lupeanu dove­deşte un deosebit interes pentru continua ridicare a nivelului politic şi cultural, fiind una din fruntaşele Invăţămintului politic şi a cursurilor liceului seral organizat in cadrul fa­bricii. De curînd, Livia Lupeanu a trăit cea mai mare bucurie a vieţii sale: i s-a înmînat carnetul de membru de partid. Emoţionată, Livia Lupeanu a prins de­ fericire. Pe faţa ei se ci­teşte acum hotărirea de a munci cu mai multă rîvnă, de a c­ontribui din toate puterile la realizarea şi de­păşirea angajamentelor luate de mun­citorii de la „Firul roşu“ din Tălma­­ciu, I LI E IONESCU—coresp. Cărţi noi „Biochimia exercifiilor fizice mai înaintată în acest domeniul 31 precu­m şi pe aceea din R. P. Chinezii ii R. -B.. Germ­ină, adaugind totodată*, pe cea­ personală în munca de orga­nizare, experimentare şi îndrumare” a gimnasticii în producţie. Lucrarea conţine elemente orga­­nizatorice şi metodice de bază nece­sare aplicării gimnasticii în produc­ţie. Pentru ilustrarea modului de a­­plicare a criteriilor metodice adecvate specificului diferitelor ramuri de pro­fesii, materialul cuprinde exemplific­­ari de programe, de exerciţii-In volumul „Gimnastica în produc­­ţie- problemele sunt tratate cu com­petenţă şi desigur ele vor fi apreci­­ate de cei cărora li se adresează. Pentru a veni în sprijinul instruc­torilor şi activiştilor sportivi, autorii au sistematizat pe şase capitole mate­rialul prezentat. Capitolul IV, de exem­plu, cuprinde forme de bază ale prac­ticării gimnasticii în producţie: g­m­­nastica de angrenare, pauza de gim­nastică, exerciţii practice individuale în timpul muncii şi gimnastica după încetarea lucrului. Pe parcursul capi­tolului respectiv, fiecare din aceri® forme de practicare a gimnasticii în producţie este tratată din punct de vedere igienic, fiziologic, organizato­ric şi metodic. V. T. i. a. Este evident că­­„C­ioc mvi­mia exerci­­ţiilor ’fizice** — apărută In Editura Tineretului se adresează cu precădere specialiştilor şi antrenorilor, dar ex­punerea sim­plă contribuie la lărgirea considerabilă a cercului de cititori. Studiul docentului sovietic D. D. Donskoi, remarcabil sistematizat, cu­prinde o serie de capitole care de­păşesc interesul strict teoretic. Inter­acţiunea de grupă a muşchilor, prin­cipiul nervismului aplicat la mişcările musculare, metodele de înregistrare a mişcărilor, dinamica exerciţiilor fizice şi, mai ales, particularităţile biomeca­­nice ale măiestriei tehnico-sportive se numără printre capitolele care oferă soluţii practice imediate, imprimînd studiului şi un caracter de manual. Numeroase ilustraţii (peste 100) completează în mod fericit această valoroasă lucrare care concretizează — o dată mai mult—sprijinul pe care literatura sovietică de specialitate îl aduce consolidării bazei ştiinţifice a culturii fizice şi sportului din ţara noastră Un îndrumar metodic folositor: „Gimnastica In produc­!«'' Introducerea gimnasticii în produc­ţie şi studierea posibilităţilor de a­­daptare a ei în condiţiile specifice ale producţiei din ţara noastră a fost • sarcină de seamă pe care partidul a trasat-o mişcării de cultură fizică şi sport din R.P.R. Astfel, într-un timp relativ, s­curt, gimnastica în producţie a căpătat un caracter de masă, an­­grenînd şi practicarea ei zeci de mii de ruLoritori. ... Pentru dezvoltarea continuă a aces­tei activităţi şi pentru aplicarea ei cu succes, era necesară elaborarea unui îndrumar metodic care să constituie un sprijin concret în munca instruc­torilor şi activiştilor sportivi. Apari­ţia în Editura Tineretului a volumu­lui „Gimnastica în­­ producţie“, este binevenită. Autorii ei, prof. Ghertes Efrem şi dr­ Mihail Dorel, folosesc şi adaptează creator la condiţiile ţării noastre experienţa sovietică — cea Ne scria corespondenţii Fier vechi pentru oţelăriile patrie! In fecare duminici, precum ţi in ur­ni­cile din cursul săptăminii, mi­ţi mii in sportivi din satele ţi oraşele patriei noas­­tre, organizaţi in brigăzi utemiste da munci patriotici, participă cu irrsufleţirţe la acţiunea de colectare a fierului, ve­chi. Din întreprinderi, din depour­, de pe terenurile virane, tinerii adună f­eniţ vechi, bucată cu bucată, şi apoi marile cantităţi strînse le trimit furnalelor, spr­e­jinind astfel lupta oţelurilor pentru spo­­rirea producţiei de metal. Duminici ale colectării fierului vechi BOCŞA-VASIOVEI. Recent au fost organizate în comuna noastră, doua duminici pentru colectarea fierului vechi. Sute de tineri şi tinere au por­nit de dimineaţă, din casă in casă, a­t­dunînd peste 10.000 kg fier vechi.­­A­lături de ceilalţi ntemişti din cotitură s-au remarcat în mod deosebit în a­­ceastă acţiune sportivii Cornel Stoica,­ Simion Grozav, Alex. Kohopka, Petre. Mike ş.a. T. ŢĂRAN­U Exemple de urmat VULCAN. Echipa de fotbal a asocia­­ţiei sportive Parîngul Lonea, care de curînd a fost distinsă cu steagul de asociaţie fruntaşă pe raionul Petroşani, s-a angajat la începutul acestui an si colecteze prin muncă patriotică la tone de fier vechi. Depăşindu-şi anga­jamentul, fotbaliştii au predat zilele acestea la I.C.M. 14.270 kgr. fier vechi. Exemplul sportivilor din Lonea a fost urmat şi de echipa Minerul Vul­can. Ei s-au alăturat angajamentului luat de utemiştii din localitate de a preda pînă la 1 Mai oţelarilor hunedo­­reni 120 tone de fier vechi. N. ROVENŢA ' SPORTUL POPULAR Nr. 3573 Pag.­­ 3-« Mai multă preocupare pentru activitatea sportivă din şcolile profesionale1 (Urmare din pag. I) încă unii tovarăşi din conducerile a­­cestor şcoli care nu privesc sportul ca pe un mijloc de întărire a sănătăţii, de educare a tineretului, ci ca pe un fel de „pierdere de timp". Cit de greşită şi dăunătoare este această concepţie o dovedeşte practica de fiecare zi. Iată un exemplu care ilustrează cum nu se poate mai bine necesitatea practicării sportului. Un recent experiment făcut la Timişoara a arătat că un elev care în­vaţă lăcătuşeria execută în medie (nu numai 3 ore de muncă) aproximativ 5700 de mişcări, într-o poziţie uneori incomodă. In aceste cazuri şi în multe altele, practicarea gimnasticii de în­viorare, a pauzei de­­educaţie fizică, orele de sport constituie o necesitate şi nu o­„ pierdere de t­ip, aşa cum mai gîndesc pe atacuri unii. Fireşte că exerciţiile fizice au darul de a con­tribui la destindere, la combaterea şi prevenirea unor deficienţe fizice. De ce atunci sălile de sport ale şcolii pro­fesionale de construcţii (şoseaua Mihai Bravu) din Bucureşti, Centrului şcolar profesional din Reşiţa sau a uzinelor Mao Tze­duu sunt deseori închise pen­tru elevi cu lunile? De ce nu se acor­dă mai multă grijă şi atenţie pentru procurarea unei cantităţi minime de materiale şi echipament sportiv pen­tru cei 1508 de elevi din Reşiţa, care fac sport cu... 2 mingi de volei, 2 de handbal şi 2 de baschet? Satisfac a­­cestea cererile unui număr atît de mare de elevi ? Este de la sine înţeles că într-o astfel de situaţie, orele de edu­caţie fizică — spre a nu mai vorbi de cele de colectiv sportiv — nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor şi a programei de studii. Actualele Instrucţiuni ale M.I.G. prevăd cîte o oră de educaţie fizică pe săptămînă pentru fiecare din cei trei ani de studii şi cîte două de co­lectiv sportiv la toţi anii ! Ne amintim că în urmă cu cîţiva ani, numărul orelor de educaţie fizică afectate acestor şcoli era a­­proape dublu. In anul şcolar 1951— 1952, elevii din anul I aveau 6 ori de educaţie fizică pe săptămînă, iar cei din ani­i II şi III câte două ore. Trep­tat lasă — şi inexplicabil — numărul acestor ore a fost redus, ajungîndu-se în prezent la situaţia arătată mai sus. Argumentul care a „pledat“ pentru re­ducerea orelor de educaţie fizică a fost acela că programul de studii şi prac­tică este prea încărcat. Şi atunci, s-a găsit „soluţia“: au fost reduse orele de educaţie fizică. In felul acesta nu s-a rezolvat, după părerea noastră, problema armonizării învăţăturii cu sportul. Tocmai de aceea trebuiau găsite alte căi, cum ar fi de pildă mărirea numărului orelor de colectiv sportiv care se desfăşoară de obicei după-amiază. Problema activităţii compet­iţionale a elevilor din şcolile profesionale şi de meserii şi-a găsit o justă rezolvare. Prin organizarea campionatelor la nivel republican s-a asigurat elevilor de la aceste şcoli posibilitatea participării la competiţii în tot timpul anului şcolar. In majoritatea cazurilor, aceste între­ceri se bucură de toată atenţia, dar numai în primele faze. Atunci cînd se ajunge la etapa imediat superioară celei pe şcoală — raion, regiune etc. — grija pentru desfăşurarea întreceri­lor scade. Şi aceasta din cauză că unii metodişti regionali, unele consilii U.G.F.S. şi chiar o serie de cadre didactice se ocupă aproape exclusiv de activitatea din şcolile medii, negli­­jînd-o pe cea de la profesionale Au fost cazuri cînd datorită lipsei de pre­ocupare a conducerilor unor şcoli pro­fesionale şi a organelor sportive locale, elevii n-au putut participa la etapele superioare ale competiţiei lor, deşi se calificaseră pentru acestea. (Gazul u­­nor şcoli din regiunile Piteşti şi Craiova). In concluzie, trebuie să arătăm că deşi a făcut simţitoare progrese faţă de anii precedenţi, activitatea sportivă din şcolile profesoMale are încă unei« lipsuri, este încă in urmă faţă de cea din şcolile medii. lată de ce socotim că este de datoria organelor care răspund de bunul mers al acestei activităţi să se preocupe mai mult de găsirea celor mai indicate forme de­­rezolvare, de împletire a muncii din ateliere cu cea de pe terenurile şi din sălile de suport. Organele de resort din Ministerul Invăţâmîntului şi Culturii trebuie să studieze posibilitatea mă­ririi orelor de educaţie fiz­că (sau de colectiv sportiv) în şcolile profe­sionale. Consiliile raionale, orăşeneştii şi regionale U.C.F.S. şi secţiin­le de invăţâimnt şi cultură ale sfaturilor populare au datoria să acorde mai multă atenţie sportului din aceste şcoli, să-l îndrume şi sa creeze elev noi condiţii cit mai bune pentru practi­carea lui. Organizaţiile şi comi­tetele­ U.T.M. din şcoli au sarcina de a mo­biliza elevii la o susţinută act­vitate sportivă, începînd cu campionatele pe asociaţie şi pînă la cete cu caracter republican. Nu trebuie uitat că aceşt tineri care astăzi învaţă vor fi mîine muncitorii şi tehnicienii de nădejde ai ţării. De aceea, toată grija pentru creşterea unei generaţii sănătoase, plină de vi­goare, pare să poată face faţă cu suc­ces importantelor sarcini ce-i revin*

Next