Sportul Popular, martie 1960 (Anul 15, nr. 3573-3589)
1960-03-01 / nr. 3573
VEŞTI DE PE TRASEELE ŞTAFETEI „Sâ întîmpinăm 8 Martie 1960“ PETROŞANI, 28 (prin felvon de la trimisul nostru) Azi dupâ-amiază al avut loc în faţa Sfatului popular oraşului Petroşani un entuziast miting organizat cu prilejul sosirii Ştafetei organizate de Consiliul general U.C.F.S. în colaborare cu Consiliul Naţional al Femeilor din R.P.R. pentru aniversarea a 50 de ani de la proclamarea zilei de 8 Martie ca Zi internaţională a Femeii. In aplauzele îndelungate ale sutelor de tineri din Petroşani, purtătorii ştafetei „Să întîmpinăm 8 Martie 1960“ veniţi din comunele şi oraşele Lonea, Petrila, Lupeni, Uricani, Aninoasa, Vulcan şi Petroşani s-au aliniat în faţa tribunei frumos pavoazată pe care scria „Trăiască cea de a 50-a aniversare a Zilei Internaţionale a Femeii“. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Hlopeţchi, preşedintele consiliului raional U.C.F.S. Petroşani. Apoi au luat cuvîntul purtătorii Ştafetei. Mesajele lor au vorbit despre frumoasele realizări obţinute la locul de muncă şi în sport de muncitoarele din Valea Jiului. Delegata oraşului Liicani — sportiva Maria ISoropan — a arătat că femeile dinaceastă localitate au efectuat în cinstea zilei de 8 Martie 600 ore de muuncă voluntară. De asemenea, purtătoarea mesajului oraşului Vulcan, sportiva Elena Shora, a vorbit despre realizările femeilor din localitate obţinute în organizarea cercurilor de citit, în creşterea numărului de biblioteci volante, în înfiinţarea a două cursuri de croitorie ş.a. Preluind mesajele, tov. Elena Cornea, preşedinta Comitetului raional al femeilor din Petroşani a adresat participanţilor la miting un călduros salut. Ştafeta femeilor din raionul Petroşani care va pleca spre Deva în ziua de 2 martie, are în fruntea ei pe comunista Maria Gracu, fruntaşă în muncă şi în sport. VASILE TOFAN ORADEA, 28 (prin telefon). — Duminică la prînz, în piaţa Stalin a avut loc un însufleţit miting organizat cu prilejul sosirii ştafetelor din raioanele regiunii. Mesajele femeilor din comunele şi raioanele regiunii au fost aduse de către componentele ştafetelor din care au făcut parte muncitoare, colectiviste şi eleve ca : Viorica Bradea, Florica Tiurcaş din Alejd, Ileana Rus, Reghina Lucacu din Tileag, Maria Fekete, Elena Torva din Săcuieni, Ileana Nagy, Ecaterina Şandor din Salonta şi altele. Mitingul a fost deschis de tov. Gostică Rusu, vicepreşedinte al Consiliului regional U.C.F.S. Oradea, după care s a dat citire mesajelor aduse de purtătorii ştafetelor. Apoi tovarăşa Iolanda Toth, secretara Comitetului regional de femei din Oradea, a citit mesajul adresat Consiliului Naţional al Femeilor din R.P.R, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la proclamarea zilei de 8 Martie ca Zi Internaţională a Femeii. Mesajul a fost reluat de baschetbalista Irina Pachman, care împreună cu componentele ştafetei regionale (motoclclista Maria Nagy, baschetbalista Maria Borsi ş.a.) au plecat spre Cluj, unde se vor întîlni cu purtătoarele ştafetelor de la Baia Mare. IUE GHIŞA — corespondent Din activitatea asociaţiilor sportive săteşti • A trecut mai bine de o lună şi jumătate de cinci echipa de oină Viaţa nouă din Olteni, folosindu-se de timpul favorabil, şi-a început antrenamentele. Sportivii din Olteni se pregătesc sub conducerea lui Ion Albu, maestru al sportului. Ei au avut anul trecut o frumoasă comportare în campionatul republican, unde au cucerit locul I pe regiune clasîndu-se apoi pe locul IV în turneul final. De asemenea, echipa de handbal fete Facla Trivalea și-a început antrenamentele sub îndrumarea instructorului sportiv Nicolae Gheorghe. Nu de mult s-a desfăşurat la Olteni un concurs de..tsah şi. de tir, la care au participat 6. asociaţii sportive din raion. La tir locul I a fost cucerit de Nicolae Ilie (Viaţa nouă Olteni) urmat de George Filipescu (Rapid Rădeştei) şi George Ene (Avîntul Orgeasca). In total au participat 85 de trăgători. Turneul de şah, lacare au participat 11 concurenţi a fost ciîştigat de Stanciu Florian de la Viaţa nouă Olteni, care a cîştigattoate cele 10 partide susţinute. ROMULUS SORICI — coresp. • Cu cîţiva ani in urmă, în comuna Voineşti din raionul Tîrgovişte tiu erau decit 15—20 sportivi In present, In comună există 3 asociaţiiSportive care cuprind peste 400 membri U.C.FS. Ei se întrec, atît în competiţiile pe asociaţie cit şi în concursuri la care participă şi tinerii din comunele învecinate. Sportivii din Voineşti practică astăzi numeroasediscipline: schi, şah, popice, tenistie masă, gimnastică, atletism, triniă şi fotbal. Ca rezultat al creşterii măiestriei Sportive a tinerilor din Voineşti stau înărturie nenumărate plachete şi diplome cucerite în diferite întreceri. Ei au obţinut locuri fruntaşe în întrecerile raionale de popice, fruntă, atletism, volei (băieţi) şi fotbal. Un succes deosebit a obţinut echipa de fotbal Dîmboviţa care, participând în competiţia „Cupa Sfatului popular“, întrecere rezervată asociaţiilor sportive saleşti a cucerit locul I in serie. VASILE NEDELCU—coresp. • In ultima vreme consiliul raional.C.FS. Huşi a desfăşurat o muncă organizatorică susţinută la sate, ale aătei rezultate nu au întîrziat să seadă. Astfel, în ultimele două luni au fost înfiinţate 10 asociaţii sportive cuprinzînd un mare număr de membri U.C.F.S. Şapte din noile asociaţii sportive au fost organizate în mediul rural. Printre acestea amintim pe cele de pe lingă gospodăriile agricole colective din Pîhneşti, Podul Agndul, Tăbărăeşti şi Plopi. AUREL CIULEI—coresp. Sportivi la locul de muncă Livia Lupeanu de la fabricaFirul roşu” din Tălmaciu Livia Lupeanu, fiica ţăranului muncitor Ion Lupeanu din comuna Fărău de lingă Aiud, a absolvit în 1956 Şcoala profesională textilă din Mediaş şi a fost repartizată ca muncitoare calificată la fabrica „Firul roşu“ din Tălmaciu, raionul Sibiu. Un fapt obişnuit... Ştim doar că an de an, de pe băncile şcolilor pleacă mii de tineri şi tinere, proaspeţi absolvenţi, însufleţiţi de dorinţa de a-şi pune in practică cunoştinţele acumulate. Liviu Lupeanu a facut la fel. La „Firul roşu“ puterea ei de muncă, dorinţa de a învăţa in permanenţă ceva nou, i-au adus cele mai frumoase aprecieri din partea tovarăşelor ei de muncă. Livia s-a străduit să sporească necontenit productivitatea muncii, să dea produse multe şi de cea mai bună calitate. Prezenţa portretului Liviei Lupeanu pe panoul fruntaşilor In producţie a ilustrat deseori succesele acestei vrednice muncitoare. Realizările in producţie, comportarea ei tovărăşească, prietenească, au determinat pe tovarăşii de muncă ai Liviei s-o aleagă în comitetul U.T.M. pe fabrică, avind îndatorirea de a răspunde de bunul mers al activităţii sportive. Sprijinită în permanenţă de utemişti şi de consiliul asociaţiei sportive, Livia Lupeanu a reuşit să ridice valoarea echipei de volei pe care o conduce şi care a înregistrat o serie de frumoase performanţe. Pentru lunile următoare, Livia Lupeanu şi colegele ei Maria Ciorogar şi Eugenia Pirvu şi-au propus să formeze încă o echipă şi, In acelaşi timp, să aibă o cit mai bună comportare In meciurile ce le vor susţine în cadrul etapei raionale a campionatului republican. In producţie, în ultimele luni Livia Lupeanu munceşte cu şi mai multă hărnicie, cu mai mult spor, însufleţită de sarcinile trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, Livia Lupeanu se străduieşte să realizeze cut mai multe economii, să respecte şi să depăşească angajamentele luate■ Paralel, Livia Lupeanu dovedeşte un deosebit interes pentru continua ridicare a nivelului politic şi cultural, fiind una din fruntaşele Invăţămintului politic şi a cursurilor liceului seral organizat in cadrul fabricii. De curînd, Livia Lupeanu a trăit cea mai mare bucurie a vieţii sale: i s-a înmînat carnetul de membru de partid. Emoţionată, Livia Lupeanu a prins de fericire. Pe faţa ei se citeşte acum hotărirea de a munci cu mai multă rîvnă, de a contribui din toate puterile la realizarea şi depăşirea angajamentelor luate de muncitorii de la „Firul roşu“ din Tălmaciu, I LI E IONESCU—coresp. Cărţi noi „Biochimia exercifiilor fizice mai înaintată în acest domeniul 31 precum şi pe aceea din R. P. Chinezii ii R. -B.. Germină, adaugind totodată*, pe cea personală în munca de organizare, experimentare şi îndrumare” a gimnasticii în producţie. Lucrarea conţine elemente organizatorice şi metodice de bază necesare aplicării gimnasticii în producţie. Pentru ilustrarea modului de aplicare a criteriilor metodice adecvate specificului diferitelor ramuri de profesii, materialul cuprinde exemplificari de programe, de exerciţii-In volumul „Gimnastica în producţie- problemele sunt tratate cu competenţă şi desigur ele vor fi apreciate de cei cărora li se adresează. Pentru a veni în sprijinul instructorilor şi activiştilor sportivi, autorii au sistematizat pe şase capitole materialul prezentat. Capitolul IV, de exemplu, cuprinde forme de bază ale practicării gimnasticii în producţie: gmnastica de angrenare, pauza de gimnastică, exerciţii practice individuale în timpul muncii şi gimnastica după încetarea lucrului. Pe parcursul capitolului respectiv, fiecare din aceri® forme de practicare a gimnasticii în producţie este tratată din punct de vedere igienic, fiziologic, organizatoric şi metodic. V. T. i. a. Este evident că„Cioc mvimia exerciţiilor ’fizice** — apărută In Editura Tineretului se adresează cu precădere specialiştilor şi antrenorilor, dar expunerea simplă contribuie la lărgirea considerabilă a cercului de cititori. Studiul docentului sovietic D. D. Donskoi, remarcabil sistematizat, cuprinde o serie de capitole care depăşesc interesul strict teoretic. Interacţiunea de grupă a muşchilor, principiul nervismului aplicat la mişcările musculare, metodele de înregistrare a mişcărilor, dinamica exerciţiilor fizice şi, mai ales, particularităţile biomecanice ale măiestriei tehnico-sportive se numără printre capitolele care oferă soluţii practice imediate, imprimînd studiului şi un caracter de manual. Numeroase ilustraţii (peste 100) completează în mod fericit această valoroasă lucrare care concretizează — o dată mai mult—sprijinul pe care literatura sovietică de specialitate îl aduce consolidării bazei ştiinţifice a culturii fizice şi sportului din ţara noastră Un îndrumar metodic folositor: „Gimnastica In produc!«'' Introducerea gimnasticii în producţie şi studierea posibilităţilor de adaptare a ei în condiţiile specifice ale producţiei din ţara noastră a fost • sarcină de seamă pe care partidul a trasat-o mişcării de cultură fizică şi sport din R.P.R. Astfel, într-un timp relativ, scurt, gimnastica în producţie a căpătat un caracter de masă, angrenînd şi practicarea ei zeci de mii de ruLoritori. ... Pentru dezvoltarea continuă a acestei activităţi şi pentru aplicarea ei cu succes, era necesară elaborarea unui îndrumar metodic care să constituie un sprijin concret în munca instructorilor şi activiştilor sportivi. Apariţia în Editura Tineretului a volumului „Gimnastica în producţie“, este binevenită. Autorii ei, prof. Ghertes Efrem şi dr Mihail Dorel, folosesc şi adaptează creator la condiţiile ţării noastre experienţa sovietică — cea Ne scria corespondenţii Fier vechi pentru oţelăriile patrie! In fecare duminici, precum ţi in urnicile din cursul săptăminii, miţi mii in sportivi din satele ţi oraşele patriei noastre, organizaţi in brigăzi utemiste da munci patriotici, participă cu irrsufleţirţe la acţiunea de colectare a fierului, vechi. Din întreprinderi, din depour, de pe terenurile virane, tinerii adună feniţ vechi, bucată cu bucată, şi apoi marile cantităţi strînse le trimit furnalelor, sprejinind astfel lupta oţelurilor pentru sporirea producţiei de metal. Duminici ale colectării fierului vechi BOCŞA-VASIOVEI. Recent au fost organizate în comuna noastră, doua duminici pentru colectarea fierului vechi. Sute de tineri şi tinere au pornit de dimineaţă, din casă in casă, atdunînd peste 10.000 kg fier vechi.Alături de ceilalţi ntemişti din cotitură s-au remarcat în mod deosebit în această acţiune sportivii Cornel Stoica, Simion Grozav, Alex. Kohopka, Petre. Mike ş.a. T. ŢĂRANU Exemple de urmat VULCAN. Echipa de fotbal a asociaţiei sportive Parîngul Lonea, care de curînd a fost distinsă cu steagul de asociaţie fruntaşă pe raionul Petroşani, s-a angajat la începutul acestui an si colecteze prin muncă patriotică la tone de fier vechi. Depăşindu-şi angajamentul, fotbaliştii au predat zilele acestea la I.C.M. 14.270 kgr. fier vechi. Exemplul sportivilor din Lonea a fost urmat şi de echipa Minerul Vulcan. Ei s-au alăturat angajamentului luat de utemiştii din localitate de a preda pînă la 1 Mai oţelarilor hunedoreni 120 tone de fier vechi. N. ROVENŢA ' SPORTUL POPULAR Nr. 3573 Pag. 3-« Mai multă preocupare pentru activitatea sportivă din şcolile profesionale1 (Urmare din pag. I) încă unii tovarăşi din conducerile acestor şcoli care nu privesc sportul ca pe un mijloc de întărire a sănătăţii, de educare a tineretului, ci ca pe un fel de „pierdere de timp". Cit de greşită şi dăunătoare este această concepţie o dovedeşte practica de fiecare zi. Iată un exemplu care ilustrează cum nu se poate mai bine necesitatea practicării sportului. Un recent experiment făcut la Timişoara a arătat că un elev care învaţă lăcătuşeria execută în medie (nu numai 3 ore de muncă) aproximativ 5700 de mişcări, într-o poziţie uneori incomodă. In aceste cazuri şi în multe altele, practicarea gimnasticii de înviorare, a pauzei deeducaţie fizică, orele de sport constituie o necesitate şi nu o„ pierdere de tip, aşa cum mai gîndesc pe atacuri unii. Fireşte că exerciţiile fizice au darul de a contribui la destindere, la combaterea şi prevenirea unor deficienţe fizice. De ce atunci sălile de sport ale şcolii profesionale de construcţii (şoseaua Mihai Bravu) din Bucureşti, Centrului şcolar profesional din Reşiţa sau a uzinelor Mao Tzeduu sunt deseori închise pentru elevi cu lunile? De ce nu se acordă mai multă grijă şi atenţie pentru procurarea unei cantităţi minime de materiale şi echipament sportiv pentru cei 1508 de elevi din Reşiţa, care fac sport cu... 2 mingi de volei, 2 de handbal şi 2 de baschet? Satisfac acestea cererile unui număr atît de mare de elevi ? Este de la sine înţeles că într-o astfel de situaţie, orele de educaţie fizică — spre a nu mai vorbi de cele de colectiv sportiv — nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor şi a programei de studii. Actualele Instrucţiuni ale M.I.G. prevăd cîte o oră de educaţie fizică pe săptămînă pentru fiecare din cei trei ani de studii şi cîte două de colectiv sportiv la toţi anii ! Ne amintim că în urmă cu cîţiva ani, numărul orelor de educaţie fizică afectate acestor şcoli era aproape dublu. In anul şcolar 1951— 1952, elevii din anul I aveau 6 ori de educaţie fizică pe săptămînă, iar cei din anii II şi III câte două ore. Treptat lasă — şi inexplicabil — numărul acestor ore a fost redus, ajungîndu-se în prezent la situaţia arătată mai sus. Argumentul care a „pledat“ pentru reducerea orelor de educaţie fizică a fost acela că programul de studii şi practică este prea încărcat. Şi atunci, s-a găsit „soluţia“: au fost reduse orele de educaţie fizică. In felul acesta nu s-a rezolvat, după părerea noastră, problema armonizării învăţăturii cu sportul. Tocmai de aceea trebuiau găsite alte căi, cum ar fi de pildă mărirea numărului orelor de colectiv sportiv care se desfăşoară de obicei după-amiază. Problema activităţii competiţionale a elevilor din şcolile profesionale şi de meserii şi-a găsit o justă rezolvare. Prin organizarea campionatelor la nivel republican s-a asigurat elevilor de la aceste şcoli posibilitatea participării la competiţii în tot timpul anului şcolar. In majoritatea cazurilor, aceste întreceri se bucură de toată atenţia, dar numai în primele faze. Atunci cînd se ajunge la etapa imediat superioară celei pe şcoală — raion, regiune etc. — grija pentru desfăşurarea întrecerilor scade. Şi aceasta din cauză că unii metodişti regionali, unele consilii U.G.F.S. şi chiar o serie de cadre didactice se ocupă aproape exclusiv de activitatea din şcolile medii, neglijînd-o pe cea de la profesionale Au fost cazuri cînd datorită lipsei de preocupare a conducerilor unor şcoli profesionale şi a organelor sportive locale, elevii n-au putut participa la etapele superioare ale competiţiei lor, deşi se calificaseră pentru acestea. (Gazul unor şcoli din regiunile Piteşti şi Craiova). In concluzie, trebuie să arătăm că deşi a făcut simţitoare progrese faţă de anii precedenţi, activitatea sportivă din şcolile profesoMale are încă unei« lipsuri, este încă in urmă faţă de cea din şcolile medii. lată de ce socotim că este de datoria organelor care răspund de bunul mers al acestei activităţi să se preocupe mai mult de găsirea celor mai indicate forme derezolvare, de împletire a muncii din ateliere cu cea de pe terenurile şi din sălile de suport. Organele de resort din Ministerul Invăţâmîntului şi Culturii trebuie să studieze posibilitatea măririi orelor de educaţie fizcă (sau de colectiv sportiv) în şcolile profesionale. Consiliile raionale, orăşeneştii şi regionale U.C.F.S. şi secţiinle de invăţâimnt şi cultură ale sfaturilor populare au datoria să acorde mai multă atenţie sportului din aceste şcoli, să-l îndrume şi sa creeze elev noi condiţii cit mai bune pentru practicarea lui. Organizaţiile şi comitetele U.T.M. din şcoli au sarcina de a mobiliza elevii la o susţinută actvitate sportivă, începînd cu campionatele pe asociaţie şi pînă la cete cu caracter republican. Nu trebuie uitat că aceşt tineri care astăzi învaţă vor fi mîine muncitorii şi tehnicienii de nădejde ai ţării. De aceea, toată grija pentru creşterea unei generaţii sănătoase, plină de vigoare, pare să poată face faţă cu succes importantelor sarcini ce-i revin*