Sportul Popular, martie 1960 (Anul 15, nr. 3573-3589)

1960-03-26 / nr. 3587

Mîine, prima etapă a returului campionatelor Arbitrii desemnaţi de federaţia de specialitate vor chema moarte la cen­trul terenului, pentru prima oară in acest an, cele mai bune echipe mas­culine şi feminine de handbal în M din tară, începe cea de a dloua parte a campionatelor republicane, ediţia 1969—1960. Prima etapă a returului programează doar 9 partide, a 10-a (dintre echipele masculine Voinţa Si­biu şi Rapid) fiind am­înată. In întrecerea masculină figurează, o întîlnire cu caracter decisiv: la Oraşul Stalin, Dinamo — clasată pe locul doi — îşi va disputa cele două puncte puse în joc cu liderul clasa­mentului, Chimia Făgăraş. Dintre cele trei fruntaşe ale clasa­mentului feminin, numai Ştiinţa Bucu­reşti şi Rapid joacă pe teren propriu (şi deci au şanse mari să-şi men­ţină poziţia) , cu Record Mediaş şi respectiv Tractorul Oraşul Stalin. A treia echipă, C.S. Tg. Mureş, se va deplasa la Timişoara unde va întâlni o formaţie greu de învins pe teren propriu: Ştiinţa. Citiţi la rubrica­­,Unde mergem“ programul complet al acestei etape. Iată cum arată clasamentele la în­ceperea returului: MASCULIN FEMININ 1. Chimia Făgăraş 9 8 0 1 117:86 12 2. Dinamo Oralul Stalin 9 0 1 2 115:107 IS 3. Dinamo Bucureşti 9 5 2 2 111: 91 12 4. C.S.M. Reşiţa 9 6 0 3 100 : 95 12 5. C.C.A. 9 4 0 5 108:100 8 6. Rapid Bucureşti 9 3 2 4 91:93 8 7. Voinţa Sibiu 9 3 0 6 79: 98 6 8. C.S.M.S. Iaşi 9 2 2 5 87:108 6 9 Tehnometal Timişoara 9 3 0 6 107:133 6 lit Victoria Jimbolia 9 117 101:105 8 1. Ştiinţa Bucureşti 9 6 2 1 66:29 14 1. Rapid Bucureşti 9 7 0 2 53:35 14 8. C.S Tg Mureş 9 7 0 2 46:33 14 4. C.S M Sibiu 9 6 1 2 54:36 13 5. Progresul Bucureşti 9 151 1 3 50:31 11 6 Ştiinţa Timişoara 9 5 1 3 32:31 11 7­. Record Mediaş 9 2 2 5 23:43 6 8. Constructorul Timişoara 9 2 1 6 16:30 5 9. Tractorul Oraşul Stalin 9 0 1 3 34:61 1 10. C.S.M Reşiţa 9 0 1 8 19:62 1 Partida Progresul-Dinamo, „capul de afiş“ al etapei a HI-a Cea de-a treia etapă a campionatu­lui este dominată de întîlnirea dintre Dinamo şi Progresul. Dinamoviştii — neînvinşi în primele două etape — s-au instalat în fruntea clasamentului. Dar acest lucru nu înseamnă că „15-le“ Progresului (cu 2 înfrîn­geri, la limită, în faţa echipelor C.F.R. Griviţa Roşie şi C.C.A.) este dinainte învins. Dim­potrivă, rugbiştii de la Progresul vor căuta să se reabiliteze şi să reintre, printr-o eventuală victorie, în primul pluton. Partida va avea loc pe sta­dionul Progresul, mîine, începînd de la ora 16. Azi după-amiază, la­­ora 16, pe terenul Gloria al Uzinelor „Republica“, are loc o altă partidă foarte echilibrată. Şi aici o situaţie asemănătoare. Pe de o parte o formaţie neînvinsă şi în mare formă, C.C.A., iar pe de alta, una — Metalul — care a suferit două în­­frîngeri (la Ştiinţa Cluj şi C.F.R. Gri­­viţa Roşie) Mîine, pe stadionul Parcul Copilu­lui, un cuplaj, în primul joc formaţia campioană C.F.R. Gri­vi­ţa Roşie în­­tîlneşte Ştiinţa Timişoara, în faţa că­reia ar treimi să se impună cu destulă uşurinţă. Apoi, vor apare pe teren v­ouă echipe tinere şi pline de elan : Ştiinţa Bucureşti şi Constructorul. Ştiinţa Cluj va înregistra, probabil, pe teren propriu cea de-a treia vic­torie consecutivă în faţa Petrolului, în timp ce C.S.M.S. Iaşi va căuta să ob­ţină acasă cele trei puncte în dauna Ştiinţei Petroşani. întărirea bazei materiale — sarcină principală a cluburilor şi asociaţiilor sportive (Urmare din pag. I) buni cum este, de pildă, cel de la Iaşi. Aici au fost neglijate metodele bune de realizare de venituri proprii şi consiliul clubului s-a transî°rti dat într-un organizator de. , baluri A MAI MULTA PREOCUPARE PE­N­­TRU BUNA ORGANIZARE SI POPU­LARIZARE A COMPETIŢIILOR SPORTIVE. Sursă deosebit de impor­tantă pentru creşterea veniturilor, or­ganizarea competiţiilor sportive tre­buie făcută mult mai judicios ca pînă­­acu­m. Fiecare întrecere trebuie popu­larizată din timp şi bine organizată, pentru ca spectatorii să fie atraşi de asemenea spectacole sportive. Se mai organizează încă întreceri la care — din cauza slabei popularizări şi a u­­nor repetate defecţiuni tehnice şi or­ganizatorice — numărul spectatorilor este redus. Există şi un alt aspect. Nu­mărul spectatorilor cu bilet este mult mai mic decit al celor care intră în sala de sport cu invitaţii sau nici cu acestea. Aşa se face că la o competi­ţie de box organizată la I Iaşi — de pildă — o mare parte din spectatorii prezenţi nu cumpăraseră bilete de in­trare. Fără îndoială că generalizez experienţa pozitivă a unor asociaţii şi cluburi sportive, organele UCFS vor ajută efectiv la lichidarea lipsurilor manifestate pînă acum. SA LICHIDAM CU DESAVîRSIRE ORICE FEL DE RIS1RA. Pînă nu de mult, competiţiile de mase (ca să nu mai amintim de unele întreceri ofi­ciale din campionate) se organizau — în special în etapele finale — cu mari cheltuieli. Că aceasta însemna o irosire inutilă de fonduri, o adevărată risipă, este evident. Se pot organiza asemenea întreceri fără cheltuieli sau cu cheltuieli reduse? Răspunsul ni i-au dat activiştii sportivi din Regiu­nea Autonomă Maghiară, care au or­ganizat foarte bine, fără cheltuieli, finala unei importante competiţii de mase: CUPA AGRICULTURII. Cu a­­jutorul sfaturilor popu­lare au fos­t amenajate bazele sportive, au fost­­luate toate măsurile pentru asigurarea celor mai bune condiţii de cazare (fie­care ţăran muncitor din comunele care au găzduit finalele a fost bucuros să primească ca oaspeţi pe sportivii par­ticipanţi la finale) etc. Au fost între­ceri bine organizate, fără cheltuieli. Cu acest prilej s-a dezvoltat puternic şi prietenia multor sportivi cu locuito­rii comunelor respective. Şi acesta este numai un singur e­­xemplu MAI MULTA ÎNŢELEGERE A A­­CESTOR PROBLEME DIN PARTEA UNOR ACTIVIŞTI SPORTIVI. Che­maţi să lupte cu hotărîre pentru rea­lizarea de venituri proprii, pentru rea­lizarea de economii, pentru continua întărire a bazei materiale, activiştii sportivi trebuie să cunoască bine a­­ceste probleme, să convingă consi­liile asociaţiilor şi cluburilor sportive de necesitatea unei asemenea orien­tări în munca lor. Mai sunt însă şi ac­tivişti sportivi care prin atitudinea lor oferă un exemplu negativ sportivilor. Astfel, activiştii din sectorul gospodă­rie al consiliului regional UCFS Piteşti s-au obişnuit să spună : „Noi suntem minuitori de bani şi numai cu bani putem rezolva sarcinile“. Asemenea fel de a privi îndeplinirea sarcinilor este dăunător şi străin principiilor muncii organizaţiei noastre. ★ Toate aceste probleme deosebit de actuale trebuie considerate ca sarcini principale ale tuturor activiştilor spor­tivi. In această perioadă, cind în toa­te asociaţiile sportive se întocmesc bugetele şi cînd se trece la introduce­rea gestiunii proprii, consiliile asocia­ţiilor sportive, ale cluburilor şi orga­nelor UCFS trebuie să-şi mărească exigenţa faţă de orice manifestări de risipă, să dovedească mult simţ de răspundere în planificarea şi cheltui­rea raţională a fondurilor. O problemă deosebit de importantă este cunoaşterea şi aplicarea Hotărârii comune a CCS şi a Comitetului de Organizare a UCFS, prin care se re­glementează sistemul de gestionare a activităţii asociaţiilor şi cluburilor sportive, stabilindu-se ca aproximativ 10 la sută din volumul sumei proveni­te din cotizaţia sindicală ce rămîne la dispoziţia sindicatului să fie virată lunar în contul asociaţiei sportive. A­­ceste sume vor trebui să fie folosite pentru dezvoltarea activităţii sportive de mase, pentru procurarea de echi­pament şi materiale sportive, pentru amenajarea de noi baze sportive sim­ple. Această hotărîre vine şi în ajuto­rul cluburilor în sensul că, după cum precizează hotărârea, „asociaţiile sportive care au aderat la club vor da clubului respectiv o contribuţie egală cu 10—15 la sută din veniturile pro­prii“. Fireşte că această prevedere sporeşte sarcinile organelor U.G.F.S. de a orienta consiliile cluburilor spre o şi mai puternică legătură cu aso­ciaţiile aderente. La rîndul lor, clubu­rile sportive vor trebui să sprijine mai mult , prin cadrele lor tehnice, prin pregătirea sportivilor fruntaşi etc. — asociaţiile sportive respective Un rol important revine şi comi­siilor de revizie, care vor trebui să e­­xercite un control atent asupra gestiu­nii financiare a asociaţiilor şi cluburi­lor sportive, să aj­ute la realizarea pla­nului de venituri şi la lichidarea tutu­ror cheltuielilor inutile. Sarcinile pe care partidul le-a tra­sat organizaţiei noastre sunt deosebit de importante. Eforturile tuturor spor­tivilor şi activiştilor sportivi trebuie să se îndrepte spre îndeplinirea lor, pentru a se asigura astfel o continuă creştere a activităţii sportive. Prin consolidarea bazei materiale a aso­ciaţiilor şi cluburilor sportive se va putea dezvolta considerabil sportul de mase, vor putea fi cuprinşi tot mai mulţi oameni ai muncii in practicarea organizată şi continuă a sportului, se va da un nou imbold creşterii sportu­lui de performanţă. Condiţii au fost create. Entuziasmul sportivilor şi ac­tiviştilor sportivi, munca lor perseve­rentă, pot şi trebuie să assure înde­­plinirea sarcinilor în vederea întăririi bazei impgr­ate a asociaţiilor şi clubu­rilor sportive. ju­că un spectator la concursul motociclist de duminică... (Urmare din pag. 1) cine are maşină mai bună ăla în­vinge! — Nu e de loc aşa? La un concurs de motocros — ca acela care va fi du­minică—la unul de viteză sau de dirt­­track contează in primul rind omul şi apoi maşina. Toţi motocicliştii au ma­şini asemănătoare, fiindcă se concu­rează pe clase şi categorii. Apoi, toţi sunt mecanici ,a­ntiia“ şi işi îngrijesc cu atenţie motocicletele. Cind se pre­ţuită cu ele la concurs parcă sunt ceasornice. In cursă le dă drumul la toţi o dată, adică la toţi concurenţii dintr-o categorie. Şi să vezi iureş ! Majoritatea sint de forţe egale şi doar indemînarea cu care trec prin porţi, curajul cu care coboară pantele încli­nate de-ţi vine ameţeala cind te uiţi in jos, viteza cu care ştiu să profite şi să „speculeze" momentele cheie, doar astea ii mai... departajează. — Ei şi pe urmă tot fuge unul singur înainte. — Da, dar să-i vezi pe ăilalţi cum gonesc după ei. Ah, ce frumoasă este lupta. Fuge de pildă b­artă. După el pleacă Cernescu, Szabó şi Sitzler. Accelerează puternic şi trec la ciţiva milimetri de porţi de nu mai poţi sta fără să strigi ,bravo!“, apoi îl ajung, începe o luptă extraor­dinară. Te minunezi de măiestria lor (dar lasă că se şi antrenează, de crezi că nici nu ştiu să meargă pe jos...). Cu pumnii încleştaţi fii cind cu Ioniţă, cind cu Cernescu, cind trec linia de sosire iţi pare rău ca s-a terminat. începe altă cursă, alt spec­tacol mai tare, ca-n... filme. — Şi cind e chestia asta formi­dabilă? — Duminică dimineaţa pe traseul d­in spatele stadionului Constructorul. — Şi vin toţi: Ioniţă, Cernescu, Iosif Popa, Predescut, Mihai Pop, Lu­dovic Szabó şi ăilalţi de care vor­beai tu? — Toţi. — Atunci vin şi eu... HRISTACHE NAUM întreceri pentru toţi posesorii de biciclete Duminică se va desfăşura în Capitală un nou concurs de ciclism. De data aceasta, întrecerea este organizată de comisia orăşenească de specialitate şi este des­chisă tuturor­ posesorilor de biciclete, după cum urmează : avansaţi cat. 1 şi a ll-a 70 km; tineret, si­ cat. a liba 40 km; juniori cat. I 25 km; juniori cat. a //-« 20 km: fete: 10 km; biciclete ctrax: 8 km. Plecările se vor da de la km 8 de pe şoseaua Tîrgovişte. Adunare­a concuren­ţilor va avea loc în jurul orei 9 cînd se vor face şi înscrierile. Primul start: la ora 10.­­ SPORTUL POPULAR Pag. a 3-a Nr. 3587, L­a Ploeşt­i... Neam propus să vă prezentăm citeva imagini din preocupările zilnice­­ ale sportivilor din ora­­­­şul petrolului, Iată, de­­ pildă, cum la citeva mi­­­­nute după terminarea an-­­­trenamentului atleţilor­­ din şcoala U.C.F.S. din­­ localitate aceştia s-au strins în jurul tinerei Ma­ria Duţă, care citeşte zi­arul „Scinteia tineretului“ .­­ Sunt dornici să afle a- i măninte din prima zi a­­ vizitei lui N. S. Itraş- I c­oc In Franţa (fotol).­­ Pe stadionul din localita­te am asistat joi după­­amiază la un­ reuşit meci de antrenament intre­­ Petrolul şi Carpaţi Sina­ia. Echipa locală a jucat bine. Un motiv in plus de încredere pentru me­ciul de duminică cu Şti­ I in­ţa Cluj! (foto 2). Ute­­mistul C. Ione­scu este fruntaş în predicfie la Rafinăria I. In secţia aparate, măsurări şi control (foto 3), unde lucrează el, a realizat anul a­­cesta şi anul trecut mai multe ino­vaţii care au adus întreprinderii eco­nomii antecarcule in valoare de peste 50.000 lei. Practică cu drag voleiul şi turismul, iată-l pe tânărul ing. stagiar M. Dridea (marg. 1), discutind cu un grup de muncitori din secţia in care lucrează. Sportul şi prdt­cţia, ca pretutindeni in ţara noastră, slut si la Ploeşti buni prieteni.­­Foto şi text 1. R0IB41 |

Next