Sportul Popular, iulie 1960 (Anul 15, nr. 3641-3657)

1960-07-26 / nr. 3655

„Regata Snagov“, un bun prilej de învăţăminte Despre succesul propagandistic pen­tru sporturile nautice obţinut prin or­ganizarea „Regatei Snagov“ (succes despre care vorbeşte limpede numărul nemaiîntîlnit de mare de spectatori prezenţi duminică după-amiază pe malurile pistei de la Snagov), despre organizarea foarte bună a acestei com­petiţii, unanim apreciată de conducă­torii şi sportivii străini Cu care am stat de vorbă după concurs, ca şi des­pre nivelul tehnic şi spectacular ridi­cat la care s-au desfăşurat cele mai multe dintre probele programului n-am mai avea multe de spus după cronica noastră de ieri. De aceea, ne vom mulţumi doar să le consemnăm din nou cu firească satisfacţie, rămînîn­­du-ne pentru azi de discutat un alt aspect — cel mai important la ora actuală — legat de „Regata Snagov“, acela al concluziilor pe care trebuie să le tragem în ceea ce priveşte pre­gătirea­­olimpicilor“ noştri în această disciplină de care, pe drept cuvînt, sunt legate multe speranţe pentru Ro­ma. Ne mulţumesc, din acest punct de vedere, rezultatele sportivilor noş­tri ? Care dintre ei s-au arătat mai bine pregătiţi ? Ce învăţăminte trebuie să tragem pentru următoarele săptă­­mîni de pregătire ? Iată cîteva între­bări la care vom încerca să răspundem în aceste rînduri. Din capul locului trebuie să spunem că dacă la canoe­ dublu şi la ştafeta de caiac 4x500 metri aşteptările noas­tre au fost împlinite (ba chiar de­păşite, prin maniera categorică în care sportivii rom­âni au dominat aces­te probe, în care s-au clasat pe primul loc) nu la fel stau lucrurile cu proba de canoe­ simplu, în care am înregistrat un insucces. Deşi n-am obţinut vic­torii, socotim foarte bine şi rezultatele echipajelor de caiac-dublu băieţi şi fete, care au realizat curse remarca­bile, încheiate, cu timpuri bune. Şi pen­tru că a venit vorba de timpuri, tre­buie să consemnăm faptul că , cu excepţia unei singure probe, cea de caiac-simplu băieţi, în care a concu­rat un sportiv care nu face parte din lotul, olimpic, aceasta fiind o probă care n-a fost niciodată în vederile noastre pentru J.O. — în toate ce­lelalte probe concurenţii romîni au coborît sub norma olimpică. Este ade­vărat că în general a fost un vînt ajutător, dar aceasta nu anulează afir­maţia noastră că în „Regata Snagov" caiaciştii şi canoiştii noştri s-au pre­zentat la cel mai ridicat plafon de pregătire a lor de pînă acum. Să ne oprim puţin asupra ca­noei­­simplu. Rotman a pierdut, deşi a rea­lizat un timp foarte bun, mergînd la maxinum-ul actual al posibilităţilor sale. Concluzia care se desprinde este că la această probă nivelul perfor­manţelor mondiale a înregistrat un salt puternic, în timp ce noi am stat pe loc. De altfel, în general, în ul­tima vreme se poate vorbi despre un mare salt valoric în probele indivi­duale de caiac-canoe pe plan interna­ţional. Şi vom da un exemplu: la caiac simplu 1000 metri, timpul de 4:10, cu care se cîştigau campionate mondiale pînă nu de mult, a ajuns azi un timp cu care nu poţi fi sigur de calificarea într-o finală de valoare ! Aşa stau lucrurile şi la canoe, unde a­­cest 4:38,7 al lui Rotman (adăugind 5 secunde pentru vîntul favorabil TM 4:43,7, deci în orice caz sub norma noastră olimpică fixată la 4:45,0) 11 situează pe reprezentantul nostru, după calculele noastre, în cel mai bun caz pe locul 4 din lume. Părerea noastră este că la această probă pregătirea a fost privită cu oarecare uşurinţă, ţinîndu-se seama mai mult de cifra seacă a normei şi nu de evoluţia per­formanţelor şi a tehnicii pe plan mon­dial. Aşa se explică de ce ne-am „pomenit“ cu un Himici sau un Pola­­covici, de care nu ştiam nimic pînă acum, învingîndu-l detaşat pe campio­nul nostru olimpic. Un alt element de care trebuie ţinut seama este şi evoluţia tehnicii de construcţie a am­barcaţiunilor, capitol care nu trebuie deloc ignorat, deoarece perfecţionarea continuă a tipurilor de canoe şi caiac a­jută efectiv pe concurenţi la „scoa­terea" de secunde preţioase. Or, în­vingătorii de duminică ai lui Rotman au prezentat ambarcaţiuni de tip su­perior celor pe care le avem noi. Ori­cum însă, la canoe simplu trebuie să ne îmbunătăţim pregătirea, să muncim mai mult, să mergem constant în jurul lui 4:40, timpul cu care se poate as­pira la supremaţie. O muncă mai intensă de pregătire trebuie dusă şi cu caiaciştii. Antreno­rul Radu Huţan trebuie să insiste mai mult asupra siguranţei în barcă, asu­pra intensificării antrenamentului în orice condiţii atmosferice. Nu e de loc sigur că pe lacul Albano, în ziua finalelor olimpice, va fi „calm­plat"; de aceea să nu uităm unele­ bîlbîieli ale caiaciştilor noştri care — din cau­za vîntului şi a valurilor — au mani­festat momente de nesiguranţă care i-au costat şi locuri mai bune şi cîteva secunde. Nesiguranţa în ambarcaţiune a făcut-o pe tînăra şi talentata noas­tră caiacistă Maria Székeli să se cla­tine în apropierea finişului şi să piar­dă cel puţin un loc. Legat de acest aspect, socotim util să ridicăm şi pro­blema dacă n-ar fi mai bine să se renunţe la participarea noastră la ca­iac-simplu fete (unde şansele de a obţine un loc bun ne apar mai m­ici acum, după „Regata Snagov“) con­­centrîndu-ne asupra probei de dublu. Mai ales că proba de simplu este îna­intea celei de dublu, deci Maria Sze­keli ar intra obosită tocmai în proba de dublu unde — credem noi — putem obţine un loc mai bun. De altfel, du­minică dublul Elena Lipalit — Maria Szekeli a fost una din surprizele plă­cute pentru noi, şi credem că la J.O. în această probă putem scoate un re­zultat bun dacă ambele componente vor concura odihnite. O comportare pe care ţinem s-o subliniem au avut-o Sidorov şi Iaco­­vici la canoe­ dublu. Ei s-au dovedit odată în plus — şi încă într-un con­curs internaţional — mai buni ca Is­­mailciuc — Dumitru. Şi, ceea ce e de subliniat, ei au mers constant. Şi-au îmbunătăţit startul şi —­ spre deose­bire de toate pistele de pînă acum — au condus tot timpul pe Ismailciuc şi Dumitru. E un cuplu tînăr, omo­gen, apt de progrese şi mai mari. In încheiere, o notă bună ştafetei de caiac, care a mers aproape cu 10 secunde (7:32,6) sub norma olimpică. Si­ aici nu mai poate fi vorba de avantajul vîntului, deoarece se merge, pe rîrtd, cu vîntul şi împotriva lui. Iar acum, fie-ne permis să remarcăm că timpul de 8:02 fixat ca normă olimpică la această probă nu ne-ar fi permis să cîștigăm duminică — într-un concurs din care lipseau valo­roşii sportivi germani și polonezi — locul prim, pentru că cehoslovacii au mers 7:59,5... Iată de ce, repetăm: să nu stăm cu ochii numai pe normă, ci să ne mai uităm și pe listele de rezultate ale concursurilor de peste hotare... RADU URZICEANU SPORTUL POPULAR fug. a 4-a Nr. 3655 Deschiderea Satului olimpic de la Roma 25 iulie 1960... Ziua de ieri va rămîne consemnată în cronica celei de a XVII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară. Este ziua cînd au fost deschise în mod oficial porţile Satului olimpic, în care vor locui mii şi mii de tineri sportivi din toate colţurile lumii. La ora cînd ci­tiţi aceste rînduri nu s-a înălţat încă nici un steag al vreunei naţiuni par­ticipante pe catargele instalate la in­trarea Satului olimpic sau în faţa di­feritelor blocuri de locuinţe, n-a so­sit încă la Roma nici o delegaţie din cele 87 anunţate. Dar ei ne vor fi primii „locatari“ din „Villaggio Olimpico“ . După toa­te probabilităţile sportivii indieni. Co­mitetul olimpic indian a anunţat că primii săi sportivi vor sosi la Roma , ziua de 29 iulie. Steagului indian îi va urma, după toate probabilităţile, cel tunisian, echipa de fotbal a Tu­nisului şi-a anunţat sosirea în Satul olimpic pentru 7 august Tot ieri s-a deschis şi Centrul de presă al Jocuților. Probele se vor desfăşura de la 31 august la S septembrie pe Sta­dionul Olimpic. Maratonul va a­­vea loc la 1 septembrie pe tra­seul cuprins între Capitolia şi Arcul lui Constantin­ Atletismul este disciplina sportivă care a întrunit cel mai mare număr de înscrieri: peste 75 de tari! O do­vadă în plus a amploarei pe care o vor lua întrecerile atletice la această ediţie a J.O. înscrierile definitive, individuale şi pe echipe (ştafete), trebuie făcute de că­tre Comitetele Olimpice Naţionale — pînă la 16 august, dată după care nu vor fi admise înscrieri suplimentare sau modificări in listele de înscrieri. Programul cuprinde probe indivi­duale: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m,­ 1500 m, 5.000 m, 10.000 m, maraton, 110 m.g., 400 m.g, 3000 m obstacole, marş pe 20 km şi 50 km, înălţime, lungime, triplu salt, prăjină, greutate, disc, suliţă, ciocan, decatlon, ştafete 4x100 şi 4x400 m — la bărbaţi; 100 m, 200 m, 800 m, 80 m.g., înălţime, lun­gime, greutate, disc, suliţă şi ştafeta 4x100 m — la femei. Primii trei clasaţi — la probele in­dividuale şi pe echipe (ştafete) — vor­­ primi medaliile olimpice şi diplome, iar următorii trei — diplome, înscrierile la probele individuale. — Afară de maraton şi de marş (pe 20­­ şi 50 km), fiecare ţară are dreptul să­­ înscrie un atlet (bărbat sau femeie) în­­ toate probele, indiferent dacă el a în­deplinit sau nu norma olimpică. Pe­­ de altă parte, fiecare ţară poate în-­­­scrie un al doilea şi chiar un al trei­­­­lea atlet (bărbat sau femeie), cu con­diţia însă, ca aceşti atleţi să aibă­­ norma olimpică îndeplinită. In acest caz (al înscrierii a încă unuia sau a doi atleţi), primul atlet — pentru a­­ fi înscris — va trebui să aibă şi el , îndeplinită norma olimpică.­­ Normele olimpice trebuie să fie realizate între 1 octombrie 1959 și 15­­ august 1960, conform deciziei Federa­­­­tiei Internaționale din 9 mai 1959. Normele fixate de forul internațional­­ sunt următoarele: +.­­* ; * ** I -BARBATI: 10,4 pe 100 m; 21,3 pe 200 m; 47,3 pe 400 m; 1:49,2 pe 800 m; 3:45,0 pe 1.500 m; 14:10,0 pe 5.000 m; 29:40,0 pe 10.000 m; 14,4 pe 110 m.g­; 52,2 pe 400 m.g.; 8:55,0 pe 3000 m obstacole; 2,05 m la înălţime; 7,50 m la lungime; 15,60 m­ la triplu salt; 4,40 m la prăjină; 17 m la greutate; 53 m la disc; 76,50 la suliță; 62 m la ciocan; 6.750 p­ la decatlon. FEMEI: 11,8 pe 100 m; 24,3 pe 200 m; 2:12,0 pe 800 m; 11,2 pe 80 m.g.; 1,67 m la înălţime; 5,90 m la lun­gime; 14,60 m la greutate; 48 m la disc şi 49 m la suliţă. La maraton şi marş (20 şi 50 km) fiecare fără poate înscrie maximum trei atleţi. In probele individuale nu pot fi în­scrişi atleţi de rezervă şi nici nu sunt admise înlocuirile de atleţi. Probele pe echipe. La fiecare şta­­fetă ţările nu pot înscrie decit o sin­gură echipă de şase atleţi, din care doi vor fi rezerve­ Componenţii unei echipe de ştafete nu pot fi înlocuiţi — în nici un caz şî sub nici un motiv — decît prin atleţii de rezervă înscrişi în mod oficial. Înscrierea echipelor de ATLETISM ştafetă nu este condiţionată de înde­plinirea vreunei norme. Dispoziţii tehnice speciale. — Cursa de 800 m bărbaţi se va alerga parţial pe culoare. Metoda aleasă pentru a determina linia de plecare oportună, ca şi toate instrucţiunile speciale pri­vind această cursă vor fi comunicate direct de secretariatul federaţiei in­ternaţionale tuturor ţărilor interesate. La următoarele probe au fost fi­xate, conform art. 11 din regulamen­tul Jocurilor Olimpice (din manualul I-A.A F.), minime de calificare în fi­nale: BARBAŢI: înălţime — 2 m; lun­gime— 7,40 m; triplu salt — 15,50 m; prăjină — 4,30 m; greutate — 16,75 m; disc — 52 m; suliţă — 74 m; ciocan — 60 m. FEMEI: înălţime — 1,65 m; lun­gime — 5,80 m; greutate — 14,50 m­; disc — 47 m­ şi suliţă — 48 m. Consiliul Federaţiei Internaţionale (I.A.A F.) îşi rezervă dreptul de a aduce programului întrecerilor atletice (orele şi probele de calificare) toate schimbările pe care le va aprecia ca necesare. b. kr O tr fii di o fii Pr Pidi Z£ m ai at in ţă ce Vi şi m m re ci di fi I? îi sti Pe­a Boxerii sovietici vor încerca să repete succesul de la Melbourne Un interviu acordat de maestrul emerit al sportului IVAN IVANOV pentru cititorii ziarului „Sportul popular“ La Jocurile Olimpice de la Hel­sinki boxerii sovietici au trebuit să se mulţumească doar cu două me­dalii de argint­ Dar la ediţia urmă­toare a întrecerii, desfăşurată în în­depărtata Australie, ei au cucerit trei medalii de aur, una de argint şi două de bronz, obţinînd un stră­lucit şi meritat succes. Vor putea oare sportivii sovietici să reediteze această performanţă şi la Roma? — Boxerii noştri vor depune ma­ximum de eforturi pentru ca răspun­sul să fie afirmativ — ne-a decla­rat unul din cei mai de seamă an­trenori sovietici de box, maestrul e­­merit al sportului Ivan Ivanov, care-l pregăteşte pentr­u J.O. pe „greul“ Andrei Abramov, de două ori cam­pion al Europei. Dar aceasta va fi desigur foarte greu, a adăugat el. Nu pentru că boxul sovietic ar fi mai slab. Acum insă mulţi boxeri excelenţi din Polonia, R. D. Ger­mană, R. F. Germană, Italia, S.U.A., Anglia, România au mari şanse să cucerească medalii olimpice de aur. Totuşi, eu cred că boxerii sovietici vor pleca de la Roma cu cîteva me­dalii olimpice de aur. Intens se pregătesc pentru Jocuri cei trei campioni olimpici de la Mel­bourne — Vladimir Safronov, Vla­dimir Enghibarian şi Ghenadii Sat­­rnv. Trebuie spus insă că nici unul dintre ei nu a reuşit in acest an să devină campion al ţării. E drept, că Enghibarian n-a participat la în­treceri. Dar Safronov şi Şatkov au fost învinşi de doi tineri sportivi încă înaintea finalei. Dacă vorbim despre numele noi din echipă trebuie să începem cu Serghei Sivko, campionul ţării la ca­tegoria muscă, îmi place foarte mult acest boxer în vîrstă de 19 ani. El luptă atent, calculat, energic. In finală Sivko l-a învins categoric pe fostul campion al ţării Vladimir Irotvinik. Pe scurt — un boxer cu foarte mari posibilităţi. Cîţiva candidaţi de valoare, cu şanse egale, întrezărim la categoria cocoş. In rindul lor se află experi­mentatul Oleg Grigoriev , fost cam­pion al Europei şi Boris Stepanov, de şase ori campion al U.R.S.S., un veteran al boxului sovietic care are la activ 230 de întilniri. Consider că la categoria semi­­uşoară poate fi inclus cu certitudine în echipa olimpică tînărul electrician moscovit Boris Nikanorov, în vîrstă de 20 de ani, un boxer tehnic şi ra­pid. Nikanorov l-a învins de mai multe ori pe deţinătorul medaliei o­­limpice de aur, Vladimir Safronov. Un stil foarte interesant are can­didatul in echipa olimpică, studentul moscovit Veligion Barannikov (cate­goria ușoară). Adversarii săi nu știu nici pînă acum dacă Baranni­kov preferă să folosească mai mult dreapta decit stingă, și care dintre ele este mai puternică. In timpul meciului schimbă de multe ori garda de pe dreapta pe stingă și invers. Cîteva cuvinte despre Abramov. Cu un an în urmă, dublul campion al Europei nu avea „concurenţă“ pe ringurile din U.R.S.S. Acum insă adversarii săi din limitele categoriei grea devin din ce in ce mai pericu­loşi. Printre ei voi numi pe Valerii Grişin şi pe deţinătorul medaliei de argint la trecutele Jocuri Olimpice, Lev Muhin. • Cine dintre greii sovietici va pleca la Roma îmi este greu să răspund. Sunt antrenorul lui Abramov, dar desigur doresc să meargă cel mai puternic. Consider — a spus în încheiere Ivanov — că la J.O. de la Roma va avea loc cel mai interesant tur­neu din întreaga istorie a boxului amator mondial. SUB SEMNUL CELOR 5­­ • Ştiţi care este primul nume în­scris pe lista sportivilor participanţi la ediţia a XVII-a a Jocurilor Olimpi­ce de vară de la Roma ? Emanuel Grecu Puiu, înscris de Comitetul Olim­pic din Liberia la cursa de 100 metri plat (cea mai bună performanţă a sa : 10,8) şi la 200 metri plat (în care a realizat 21,9). Desigur, nu-l vom în­­tîlni printre performerii probelor, dar — într-un fel — numele său are o mică importanţă... istorică. • Şi pentru că sîntem la capitolul „curiozităţilor”, iată încă una : primul atlet care a sosit la Roma pentru a par­ticipa la Jocuri este un suedez , Hans Jansson. Iar pentru sporturile nautice, primii coei­i sunt trei „skiperi“ din, Fi­­lipine, înscrişi la probele de iahting la clasa „dragon”. Bineînţeles, aceştia ti s-au îndreptat spre Napoli, unde se ca vor disputa regatele de vele. ro • Printre Comitetele Olimpice cele ei mai grăbite să-şi trimită înscrierile in- in­­dividuale se numără şi cel australian. Avînd experienţa ediţiei precedente a Jocurilor, australienii şi-au dat desigur şi seama cît de important e pentru or- oi­ganizatori să aibă cît mai din vreme­­ înscrierile şi... au procedat în consecin­ia ţii­ţă ! Pe de altă parte, de la Comitetul­­­ui de organizare se anunţă că multor Cou.­ pi­mitele Olimpice naţionale le-au fost­­ trimise înapoi formularele de înscriere, fiind incomplete nu neclar complet, tatei* ** aiul ro­­ p.

Next