Sportul Popular, august 1960 (Anul 15, nr. 3658-3674)

1960-08-09 / nr. 3663

r SIBIU, 8 (prin telefon de la Irina­icul nostru). La Sibiu şi în împrejuri­mile oraşului, iubitorii sportului cu motor se pregătesc să asiste la cea mai importantă competiţie de regula­ritate şi rezistenţă: campionatul re­publican de 6 zile. Incepînd de azi şi pînă duminică, cei mai buni moto­­ciclişti din ţara noastră se vor întrece ţie-a lungul a peste 1000 km. ,La Sibiu, timpul este foarte bun ideocamdata şi acest lucru face ca în tabăra concurenţilor să domnească op­timism. In căzut cînd vremea va ră­­mîne favorabilă cursa nu va fi prea grea, ţinted seama de faptul că mo­­tocicliştii parcurg de patru ani tra­seele din împrejurimile Sibiului. O singură porţiune — cea din valea Stezii — este foarte grea şi va tria cu siguranţă valorile în această com­petiţie­ Dacă în timpul celor şase zile va ploua însă, dificultatea cursei va creşte foarte mult şi puţini vor fi cei care vor reuşii să termine cu 0 puncte penalizare. Popu­larizarea făcută cursei asigură acesteia un mare număr de specta­tori pe traseele din împrejurimi. Anul acesta cursa prezintă o noutate. La sfîrşitul întrecerii nu va mai avea loc cursa de viteză pentru departajare deoarece a fost înlocuită cu 12 probe de „non stop“ (cîte două în fiecare etapă). Această modificare a fost fă­cută datorită faptului că federaţia in­ternaţională de motociclism a intro­dus-o în cursa de 6 zile, care anul a­­cesta are loc în Austria. La întrecerile campionatului repu­blican de 6 zile participă următoarele echipe : Dinamo I şi Dinamo II (am­bele din Bucureşti), Metalul Bucu­reşti, C.C.A., Metalul Reşiţa, Voinţa Sibiu, precum şi alergători indivi­dualii de la Voinţa Arad, Voinţa Bucu­reşti şi Voinţa Oraşul Stalin. Pentru obţinerea medaliilor de aur, argint şi bronz participă 36 alergători (cei din echipe şi alergători individuali) din rîndul cărora remarcăm pe Gr. Berem, H. Sitzler, St­­lamcovici, B. Predescu (Metalul Buc.), Gh. Ioniţă, Gh. Voicu­­lescu, M. Dănescu (C.C.A.), M. Pop, L. Szabó, V. Szabó, I. Popa, M. Cer­­nescu, T. Popa, C. Nedelcu (Dinamo Buc.), Al. Şinca (Voinţa Buc), W. Hirschvogel (Metalul Reşiţa), K­­Rautenstrauch (Voinţa Sibiu). Iată acum traseul : etapa I (două ture a 101 km) : Sibiu-Cristian-Orlat- Gura Riului-Curmătura-Răşijianu-Cisnă­­dioara-Cisnădie-Sadu-Tîlmaci-Racoviţă- Avri­g-Bradu-Veştem-Şelimbăr-Sibiu. In etapa a Il-a se parcurge acelaşi traseu însă în sens învers. Etapa a IlI-a (de două ori 81 km): Sibiu-Cri­sti­ari-Sălişte-Orlat-Gura Rîu­­lui-Curmătura-Păltiniş - Santa - Valea Stezii-Răşinari-Sibiu. In etapa a IV-a acelaşi traseu, cu sens invers. Etapa a V-a (de două ori 113 km) : Sibiu- Cristian-Sălişte-Crinţ-Jina-Poiana Si­biului - Sălişte - Orlat - Gura Rîului- Curmătura-Răşinari-Sibiu. Etapa a VI-a, acelaşi traseu în sens invers. H. NAUM AZI, LA SIBIU START IN CAMPIONATUL REPUBLICAN DE 6 ZILE i Traseul pe care 11 vor străbate alergătorii in cadrul campionatului republican de 6 zile este cit se poate de dificil, după cum se poate vedea si in fotografia noastră. Întreceri sportive la Filipeştii de Pădure Duminică după-amiază centrul mi­nier Filipeştii de Pădure a fost o gazdă primitoare pentru oaspeţii ve­niţi să sărbătorească, împreună cu miile de muncitori localnici, Ziua Minerului. In cadrul manifestaţiilor cultural-sportive ce au avut loc cu această ocazie, echipa de rugbi a studenţilor Institutului de Mine din Feteşani a întîlnit formaţia Petrolul Ploeşti. Această partidă a suscitat un interes deosebit (4000 de spectatori), datorită impresiei pe care o lăsaseră studenţii petroşăneni cu două săptă­­mîni în urmă, cînd pe acelaşi teren ei au învins echipa poloneză Pozna­nia. încă din primele minute se între- V­ de tendinţa spre un joc deschis. Fazele se succed cu repeziciune din­­tr-o parte în alta a terenului. La un etac al Ştiinţei Petroşani, Mossa pro­fită de o bîlbîială a fundaşului petro­list, porneşte în dribling spre terenul de ţintă şi ajuns în imediata lui a­­propiere, pasează lui Tocaci, care marchează la centru, transformă Mateescu. Studenţii insistă şi majo­rează scorul prin S. Niculescu (în­cercare transformată de Mateescu). Petrolul Ploeşti ripostează şi reu­şeşte să reducă din handicap chiar în ultimul minut al reprizei prin Calaib (încercare pe care o transformă Be­­loaie). La reluare, petroliştii caută să răstoarne scorul­­ ei se apropie de cîteva ori de terenul de tretă al stu­denţilor, însă aceştia se apără foarte bine. In plină dominare a Petrolului, Ureche interceptează o pasă, trans­misă greşit liniei de treisferturi de către Mohonea şi înscrie la centru, transformă Mateescu. Pînă la sfîrşitul partidei mai sînt de semnalat cîteva ocazii ale atacanţilor din Petroşani, dintre care una este fructificată de Costache. Partida ia sfîrşit cu sco­rul de 18—5 (10—5) pentru Ştiinţa. In deschiderea acestui meci a avut loc întîlnirea amicală de fotbal dintre Minerul Filipeştii de Pădure şi Vic­toria Moreni. Cu toate că au mani­festat o superioritate evidentă, gaz­dele au trebuit să se mulţumească cu un scor de egalitate: 0—0. H. VALENTIN SPORTUL POPULAR Pag. a 6-a Nr. 3663 »X)f”­ul înotătorilor din Tg. Mureş Aţi fost, de curind, la Tirgu Mureş? Printre m­iliţroasele construcţii care schimbă faţa oraşului de la o zi la alta se numără, fără îndoială şi noul bazin de înot. Mare, frumos, bine uti­lat, el constituie o mindrie pentru toţi locuitori oraşului şi cu atit mai mult pentru înotători. Av­­nd un astfel de bazin la dispoziţie, ei şi-au pus in gînd să se antreneze „ca la carte", pentru ca mîine-poimîine ziarele să scrie despre noile recorduri stabilite de sportivii din Tirgu Mureş... Dar iată că au trecut citeva luni bune şi n-am auzit de nici o ispravă a înotătorilor mureşeni, de nici o per­formanţă. Le ţin un... secret? La un moment dat am crezut şi lucrul ăsta, dar o scrisoare primită de la top. Va­sile Chi­ţ, antrenor de înot şi membru In comisia de nataţie din Tirgu Mu­reş a risipit... misterul. Ca să obţii performanţe, trebuie să te antrenezi. Iar ca să te antrenezi, trebuie să ai ... unde. Ei bine, deşi cum am spus, la Tîrgu Mureş s-a construit un bazin de ţi-e mai mare drugul, înotătorii dau numai... tricoale in jurul bazinu­lui. Rareori apucă să şi Intre in el, şi lucrul acesta se intîmplă seara tîrziu, cînd oraşul începe să... aţipească. Cum s-a ajuns la situaţia aceasta? E o poveste lungă şi nici măcar nu sîntem la sfîrşitul ei­ Fireşte, bazinul a fost construit pentru ca notaţia din Tîrgu Mureş, care a dat elemente de valoare şi pînă acum, să facă un se­rios pas înainte. Mai mult de trei sferturi din fondurile necesare con­strucţiei acestei baze sportive au fost date de U.C.F.S. La terminare, bazi­nul urma să fie predat Clubului spor­tiv din Tîrgu Mureş. Acest turn nu s-a putut face însă din cauza unor forme şi paraforme, cărora nu li s-a mai putut da de capăt. In cele din urmă toate s-au încurcat în labirintu­rile birocraţiei. Nu s-a putU ajunge nici la cea de a doua soluţie şi anume ca bazinul să fie preluat de asociaţia sportivă I L.E F.O.R., astfel că a apă­rut un proprietar nevisat: întreprin­derile Comunale din Tîrgu Mureş. In primul moment, sportivii s-au bucurat. Au socotit că bazinul a încă­put pe mîinile cele mai bune, între­prindere mare, ca posibilităţi ca spirit gospodăresc ele. Dar bucuria lor a fost de scurtă durată. S-a văzut că noii proprietari nu se prea dau in vini după sport. Au făcut din bazin... ştrand, l-au pus toată ziua la dispo­ziţia publicului, iar pentru înotători au rezervat două-trei ore de antrena­ment. Incepînd de la ora 7 seara Dacă le place, bine, dacă nu.­. Dar să fim drepţi: le-a mai făcut o „favoare". Le-a spus că se pot an­trena şi dimineaţa, de la 7 la 10. Straşnică favoare! Laşi slujba sau fugi de la şcala, ca să profiţi de în­lesnirea pe care ţi-au făcut-o între­prinderile Comunale... Practic, deci, au rămas numai cele 3 ore de scară, cînd trebuie să se antreneze la polo şi la înot cei 200 de sportivi de la C­S Tîrgu Mureş, Voinţa„ Clubul sportiv şcolar Harghita şi Şcoala sportivă de elevi■ O fi bazinul de dimensiuni olim­pice, dar tot nu se pocte compara cu... Marea Neagră, ca sa cuprindă deodată otita lume. Şi uite aşa, iată că vara a cam trecut, fara ca sportivii din Tîrgu Mureş să fi putut beneficia de bazinul construit anume pentru ei. Fireşte, nu ne facem iluzia că ling­urile de faţă ar putea contribui la schimbarea si­tuaţiei în cele cîteva săptamini căldu­roase care au mai rămas. Dar am luat-o... din vreme ca măcar în vara viitoare sportivii să nu trebuie­­să-şi rupă din somnul lor pentru antrena­­mentele de înot ! Cu birocraţia poţi avea oricînd surprize. - I. BERARII! V. GODESCU — Adevărul e că orele acestea de antrenament le-a cam schimbat felul de viață... Desen de MATTY Noi baze sportive in raionul Sibiu De curind s-au dat în folosinţă fii comuna Sălişte din raionul Sibiu trei noi popicarii amenajate cu sprijinul comitetului U­T­ M. şi al asociaţiei spor­tive Grinţ. La amenajarea acestor arene de popice tinerii au prestat 6000 de ore muncă patriotică, evidenţiindu-se îndeosebi elevii şi elevele şcolii medii din localitate. Şi la Răşinari a început construirea unei arene de popice cu două culoare. De asemenea, tinerii din comuna Tili­­şea au dat în folosinţă o arenă de popice cu două culoare, cu pistă de bitum. ILIE lONESGU-coresp. Cupa UCECOM ' ' ~ I Silviu Duţă (G.C.A.) învingător in prima etapă Buzău (prin telefon). Cea de a V-a ediţie a Cupei UCECOM se bucură de o masivă participare. 73 de alergători reprezentând 13 echipe de club şi asociaţii sportive din în­treaga ţară au parcurs ieri la prînz­­— după festivitatea de deschidere — străzile Capitalei îndrepţindu-se spre şoseaua Urziceni. La ora 13:15 s-a dat startul oficial de la km 8 pe şoseaua Urziceni în prima etapă Bucureşti-Buzău­ După numai cîţiva kilometri, în comuna A­­fumaţi facem prima însemnare în car­netul de notiţe. Eugen Mihăilă spar­ge. Nu trece mult timp şi pe marginea şoselii vedem un alt reprezentant al clubului Victoria (C- Melcioc) schim­­bînduşi roata de la bicicletă. Cînd am ajuns la valea de la Coşereni, tre­cuse o oră de la plecare­ Parcurse­sem 42 km şi plutonul rula compact. Sprintul de la Urziceni a fost cîşti­­gat de juniorul C. Tudose (lotul de ti­neret) urmat de Ştefan Poreceapu (Victoria) şi V. Iordache (Dinamo). Imediat urmează o porţiune de circa 500 metri de drum pavat cu piatră, care oferă cîtorva ciclişti posibilitatea desprinderii de grosul plutonului. Ar­bitrul de traseu ne indică numele lor: I. Constantinescu, N- Grigore, S. Ari­­ton, Tr. Cojocneanu, C. Moiceanu, S. Duţă şi I. Angelescu. In urmărirea fu­garilor plutonul se fragmentează la 4 grupuri despărţite între ele de cîte 2—300 m. Inţelegîndu-se la trenă, plu­tonul fruntaş se distanţează din ce în ce mai mult şi la un moment dat îşi creează un avans de aproximativ două minute. Din acest grup va ţine însă Moiceanu, care a spart. In fruntea grupului urmăritor se sta­tuează cicliştii de la Victoria şi Voinţa Bucureşti, care „trag“ puternic şi cu 15 km înainte de Buzău avansul fu­garilor scade la 1,20 min. Pe ultimele sute de metri fugarii îşi dispută sprin­tul final, care este cîştigat de Silviu Duţă. Clasamentul etapei: 1. S- Duţă (C.C.A.) 2h 32:56; 2. I. Constantinescu (C.P.B.) 2h 32:58; 3- I- Angelescu (Voinţa Ploeşti), 4. N. Grigore (C.CLA. II), 5. Tr. Cojocneanu (Dinamo), 4. Ariton (C.C.A. I) toţi în acelaşi timp. Clasament pe echipe: 1. C.C.A. I 7h39:42; 2-Voinţa Ploeşti 71:41:50 ; 3. Voinţa Bucureşti 7h42:40. Azi are loc etapa a doua Buzău- Brăila (100 km), iar mîine etapa a treia Brăila-Buzău. TR. ANDRONACHE % Ciclismul feminin nu trebuie să rămînă în urmă Recent trebuia să se desfăşoare cam­pionatul feminin de fond, faza oraş Bucureşti. Spunem trebuia, pentru că, din păcate, el nu a avut loc. Motivul ? La start s-au prezentat doar... două concurente (ambele de la Dinamo), deşi în scriptele subcomisiei de clasi­ficări şi competiţii figurează vreo 13 cicliste legitimate pe anul 1960. Şi a­­tunci, ne întrebăm unde sînt aceste a­­lergătoare ? La această întrebare urmează să răs­pundă, în primul rînd, antrenorii clu­burilor cu secţii feminine şi alergătoare legitimate pe anul în curs : Dinamo (7 alergătoare), Constructorul (4), C.P.B. (1), C.C.A. (1)... Dar, nici con­ducerile cluburilor respective nu sunt scutite de a reflecta cu seriozitate la această întrebare. Mai ales că, zil­nic, pot fi văzute pe străzile Capitalei sau în împrejurimile orașului o serie de cicliste (mult mai multe decît ane­mica cifră comemnată în registrele subcomisiei mai sus amintite) pe fru­moase biciclete de curse. Să fie aci vorba de cunoscutul ,»fe­nomen” în ciclism al... plimbăreţilor ? Fără doar şi poate că da, de vreme ce la startul competiţiilor se prezintă a­­tîtea încît nu se poate disputa o probă. Considerăm că este cazul ca din partea comisiei de ciclism oraş Bucureşti (in­vitaţia este valabilă şi pentru comisiile locale din diferite centre cicliste, unde, după câte cunoaştem, se observă ace­laşi fenomen, citat mai sus) să se verifice la faţa locului cui anume au fost încredinţate bicicletele şi echi­pa­ment­ul şi (mai ales) pentru care anu­me scop se utilizează aceste materiale sportive. In legătură cu importanta problemă care ne preocupă, serioasa curbă în jos a ciclismului feminin din ultima­­vreme, avem de ridicat unele probleme. Se ştie că, în ceea ce priveşte ciclis­mul masculin, se desfăşoară de o bună bucată de vreme o susţinută acţiune pentru lărgirea caracterului popular al acestei discipline sportive prin depis­tarea de noi talente — juniorii — care să asigure un masiv schimb de mâine. Acţiunea a dat roade, numeroşi fiind tinerii care s-au afirmat recent, atît din Capitală cit şi din provincie. Anul acesta, zeci de tineri concu­renţi (uneori cele 40 sau 50) s-au ali­niat la startul întrecerilor populare, rezervate posesorilor de biciclete de o­­­raş. Unii dintre aceşti juniori valoroşi,­­anonimi turişti pînă mai ieri, au­ şi fost promovaţi de către cluburi şi a­­sociaţii în probe pe biciclete de curse (unde se descurcă destul de bine) du­pă o prealabilă şi folositoare ucenicie în probele pentru biciclete de oraş. Oare nu se poate proceda la fel şi în ceea ce priveşte ciclismul feminin ? Indiscutabil că da, întrucât atât în Ca­pitală cit şi în oraşele de provincie, ca şi în multe şi multe comune şi sate, există numi­er­o­ase tinere posesoare de biciclete de oraş. Către aceste largi contingente de po­sesoare de biciclete de oraş socotim că este necesar să-şi îndrepte cu stăru­inţă atenţia comisiile locale şi secţiile de ciclism pentru ca, în colaborare, şi cu sprijinul efectiv al federaţiei de spe­cialitate să se ducă o susţinută muncă pentru lărgirea caracterului de mase şi în ciclismul feminin. Numai prin asigurarea caracterului de mase se pot recruta apoi noi şi numeroase sportive de performanţă. In sprijinul acestei­­acţiuni amintim un fapt pozitiv : o bună parte din organizatorii concursu­rilor duminicale bucureştene au inclus în regulamentul competiţiilor şi acor-­­ darea unei cupe, care a revenit secţiei 1 cu cea mai mare mobilizare, în urma­­punctajului dat pentru toate categori­ile de probe, avansaţi, juniori, tineret, fete şi oraş. O iniţiativă care ar trebui să capete un caracter permanent. Ciclismul feminin NU TREBUIE SA RAMINA IN URMA. Pentru aceasta nu este nevoie de eforturi speciale, ci nu­mai de o preocupare pentru include­rea concursurilor feminine în acţiunea care se duce acum pentru populariza­rea ciclismului. EMIL JENCEC

Next