Sportul Popular, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 3695-3712)

1960-10-20 / nr. 3706

Este necesară o cotitură in munca comisiilor regionale ! Zilele trecute a avut loc consfătuirea pe țară a preşedinţilor comisiilor regio­nale de baschet şi a preşedinţilor colegii­lor regionale de arbitri, în cadrul căreia a fost analizată activitatea desfăşurată de aceştia în cursul anului 1960. Cu acest prilej a ieşit în evidenţă munca bună dusă de unele comisii regionale, ca de pildă cele din Oradea, R.A.M . Cluj, regiunea Stalin, care au organizat în acest an cursuri de arbitri şi au ţinut cu regularitate şedinţe de analiză a activităţii. Un loc important l-a ocupat în discuţii problema creşterii numerice a echipelor de baschet şi a atragerii tineretului spre practicarea acestei discipline sportive. Una din metodele folosite a fost orga­nizarea cu prilejul zilelor festive a unor competiţii dotate cu cupe. In această privinţă trebuie evidenţiată activitatea comisiei din R.A.M., unde jocul de bas­chet a ajuns să­ fie practicat chiar şi în comune (Vidrău, Săseni ş.a.). In gene­ral, se poate afirma că numărul prac­ticanţilor baschetului a crescut îndeo­sebi prin atragerea elementelor tinere. Cu toate acestea, nu toate comisiile regionale au reuşit să traducă in viaţă sarcinile care le reveneau din planul de măsuri întocmit de F. R. Baschet. In unele regiuni activitatea a fost ca şi inexistentă ca de exemplu in regiunile Bacău, Galaţi, Suceava, Constanţa şi chiar Timişoara, unde munca este dusă doar de doi activişti, deşi această re­giune are o frumoasă tradiţie. Din cauz­a slabei activităţi desfăşurate de unele comisii regionale, s-a ajuns chiar la desfiinţarea unor echipe ca Dinamo Iaşi (juniori) sau ca cele din Petroşani, Lupeni ş.a. In cursul consfătuirii a mai reieşit faptul că nu a existat o preocupare suficientă pentru organizarea, îndruma­rea şi controlul comisiilor orăşeneşti şi raionale. Astfel, în oraşe ca Reşiţa, Tur­da, Bacău, Făgăraş, Mediaş etc. nu există preocupare pentru introducerea baschetului în şcolile profesionale şi în întreprinderi. In felul acesta baza de mase a baschetului este neglijată. A­ceastă situaţie reflectă caracterul for­mal, slaba muncă de îndrumare şi con­trol din partea comisiilor respective de baschet. Pentru dezvoltarea baschetului este necesar să se facă o cotitură radicală tot munca comisiilor regionale, care tre­buie să ducă o activitate continuă şi mai apropiată de secţiile de baschet ale cluburilor şi asociaţiilor sportive. Este necesară reorganizarea comisiilor regio­nale, raionale şi orăşeneşti care în ge­neral desfăşoară o activitate slabă. Ele trebuie îndrumate şi controlate perma­nent pe baza sarcinilor care au reieşit din consfătuirea organizată de F.R.B. Totodată, este necesară găsirea formelor celor m­ai adecvate pentru atragerea tine­retului din şcoli şi întreprinderi spre practicarea organizată a baschetului. Fără îndoială, dacă vor fi traduse în viaţă aceste măsuri ele vor impulsiona activitatea sportivă din regiuni şi vor duce la dezvoltarea baschetului de mase şi de performanţă. C. MOISESCU secretar general al F.­R. Baschet ★ Prima consfătuire a profesorilor de educaţie fizică din regiunea Bucureşti (Urmare din­ pag. 1) cadrelor de educaţie fizică din regiunea Bucureşti mai sînt de semnalat o serie de lipsuri. Astfel, mai există învăţători care nu cunosc conţinutul programei analitice şi nu studiază materiale de specialitate, astfel că lecţiile predate au un nivel scăzut. Dintr-o greşită orientare a conducerii şc. med. din Alexandria, la clasele V—VII orele de educaţie fizică au fost predate de un profesor nespecialist în materie. Acesta desfăşura orele nu în func­ţie de normele şi instrucţiunile primite, ci de... preferinţele elevilor. S-au întîlnit cazuri în care unele cadre îşi dezvoltă lecţiile după metode înve­chite, demodate şi folosesc în relaţiile cu elevii un limbaj necorespunzător. Exemple: prof. Dol­iica Călinescu şi Radu Trincă (Tr. Măgurele). Unii profesori nu-şi predau lecţiile pe baza unui plan de lecţii, recurg la improvi­zaţii, aşa cum este cazul prof. Mihăiţa Neagu (sc. med. nr. 2 Călăraşi). Un caz special îl constituie prof. I. Ghel­­mez de la şc. med. nr. 1 Giurgiu, în acelaşi timp şi director al şcolii spor­tive din localitate. In loc să-şi predea orele, prof. Ghelmez poate fi văzut... plimbîndu-se cu autobuzul repartizat şcolii pentru politehnizare. O influenţă negativă asupra elevilor o are şi ţinuta vestimentară în care apar la ore unele cadre didactice, cum este cazul prof. Cornelia Diaconescu (Snagov). De asemenea, unele cercuri pedagogice au dezbătut în cadrul şedinţelor respective probleme cu caracter mai mult teoretic, neglijînd problemele muncii practice, de fapt rostul principal al acestor cercuri. Consfătuirea a relevat totodată fap­tul că secţiunea de învăţămînt şi cul­tură nu a acordat suficientă atenţie şcolilor profesionale, şcolilor sportive de elevi, nu s-a preocupat în măsura cuvenită de îndrumarea cadrelor di­dactice pentru ca acestea să realizeze o mai strînsă colaborare cu organele U.C.F.S. Cu prilejul consfătuirii s-au stabilit şi unele obiective imediate, printre care o preocupare permanentă pentru amenajarea de baze sportive cu mijloa­ce locale (un ghid foarte preţios în această direcţie i-a oferit expunerea tov. conferenţiar E. Bran cu tema „Amenajări de baze sportive la sate"), obligativitatea întocmirii unor planuri de lecţii, desfăşurarea zilnică în şcoli a programelor de gimnastică de învi­orare, prestarea orelor de muncă ob­ştească în cadrul asociaţiilor sportive săteşti, cărora va trebui să li se a­­corde un tot mai larg sprijin organi­zatoric tehnic şi metodic. Va trebui realizată, în acelaş timp, o colaborare şi mai strînsă cu organele U.C.F.S. pentru dezvoltarea continuă a activi­tăţii sportive de mase, în special în mediul sătesc. Trăgînd învăţămintele cuvenite din această consfătuire, cadrele de educaţie fizică din regiunea Bucureşti vor trebui să se străduiască să dea acestui obiect un conţinut tot mai larg, stimulînd prin sport activitatea la învăţătură a elevilor, preocupîndu-se tot mai atent de educaţia lor, pregătindu-i multilate­ral şi formînd astfel oameni sănătoși, plini de vigoare, constructori de nădej­de ai socialismului. Un nou concurs în Capitală La sfîrşitul acestei săptămîni clubul Voinţa organizează un concurs atletic deschis tuturor categoriilor de sportivi, întrecerea va avea loc pe stadionul Voinţa din Capitală în zilele de sîmbătă, dumi­nică ţii luni şi este dotată cu frumoase premii. A IV-a etapă a „Cupei prieteniei romino - sovietice“ Cele trei jocuri desfășurate aseară în sala Floreasca în cadrul etapei a IV-a a ,,Cupei prieteniei romîn­o-sovietice“ s-au încheiat cu următoarele rezultate tehnice: Progresul—Voința (fern.) 60—34 (23—15), Rapid—Constructorul (fem­.) 92—58 (33—22), C.C.A.—Rapid (m) 91—72 (40—28). Celelalte meciuri din această etapă se dispută azi de la ora 18 în sala Dinamo, după următorul program: Ştiinţa—I.C.F. (fem.), Dinamo—Ştiinţa (mase.), Me­talul—Progresul (mase.). Ultima etapă a competiţiei se va des­făşura sâmbătă în sala Dinamo și dumi­nică în sala Floreasca. In campionatul R. P. R. juniori-oraş Bucureşti întreceri spectaculoase Cea de a treia etapă a campionatului R. P. R. la lupte clasice juniori, faza oraş Bucureşti, disputată zilele trecute, a oferit întreceri specta­culoase şi dinamice. Fi­ind ultima etapă şi a­­vînd un caracter de se­lecţionare pentru partici­parea la faza finală a campionatului R. P. R., atît antrenorii cît şi sportivii au acordat o deosebită atenţie acestei întreceri. Cu acest prilej am remarcat buna pregă­tire a sportivilor de la Dinamo, Progresul şi Rapid. In mod special putem evidenţia pe Ion Radu (Rapid), Ion Iosi­­fescu (Titanii „23 Au­gust“) şi Ion Rusu (Constr.). Iată primii clasaţi în ordinea cate­goriilor : 50 kg: 1. I. Fo­­caru (Dinamo), 2. H. Dumitrescu (Prog.), 3. Gh. Staicu (Met.) ; 53 kg: 1. I. Radu (Rapid), 2. M. Marmara (Rapid), 3. I. Agapie (Semănăt.); 56 kg: 1. I. Iosifescu (Titanii), 2. P. Marin (Constr.), 3. C. Ioniţă (Prog.) ; 59 kg. : 1. Gh. Ilie (Prog.) 2. F. Ghiţă (Dinamo), 3. I. Vlăduţ (Constr.) ; 63 kg: 1. E. Apăteanu (Dinamo), 2. V. Dudu­ (Rapid), 3. E. Buba (Prog.); 67 kg: 1. V. Gheorghe (Met.), 2. V. Andreescu (Dinamo), 3. I. Damianidis (Prog.); 71 kg:1. Ion Rusu (Constr), 2. C. Berceanu (Dinamo), 3. E. Ro­mano (Prog.); 75 kg: 1. F. Giorcilă (Dinamo), 2. P. Diaconescu (Prog.), 3. I. Seracu (Prog.); 80 kg: 1. V. Opaină (S.P.C.), 2. V. Teodoroiu Tin­d­e­r­i, inimitrii (Prog.), 3. N. Dolacu (Prog.); grea: 1. D. Oh­ircă (Dinamo), 2. A. Cupâceanu­ (Dinamo). ETAPA a V-a A CAMPIONATU­LUI DE LUPTE LIBERE Etapa a V-a a campionatului R.P.R. de lupte libere seniori se desfășoară duminică cu începere de la ora 9 în sala Floreasca II. Cîntarul sportivilor se va face la ora 7,30. O reuşită centură laterală în care luptătorul de sus se apără nereglementat apucînd marginea saltelei. Rază din camp. R.P.R. juniori-oraș București MAI MULTĂ ATENŢIE MUNCII DE EDUCAŢIE LA UNELE ECHIPE! Nu a m­ai rămas multă vreme pînă la încheierea activităţii handbalistice, atît la „11“ cît şi la ,,7”. Mai exact, la sfîr­­şitul acestei săptămîni se vor disputa ultimele jocuri din prima parte a cam­pionatelor feminin de „7” şi masculin de „11” (întrecerea echipelor masculine la handbal în 7 s-a terminat duminica trecută). Meciurile care au avut loc pînă acum în toate cele trei campionate republicane au scos în evidență două lucruri pozitive. Primul este legat de progresul înregistrat la handbalul în 7. Numeroase elemente tinere au apărut în multe din formaţiile participante şi, în plus, o serie de echipe recen­t apărute în handbalul nostru în 7 au evoluat la un nivel neaşteptat de bun. Ne re­fe­­rim la echipele feminine C.S.M. Mediaş (fost Record), C.S.S. Banatul Timişoara, la tînăra formaţie masculină a C.C.A. etc. Cel de al doilea aspect prazitiv scos în evidenţă de desfăşurarea primei porti a campionatelor republicane este acela că întrecerea echipelor masculine la handbal în 11 s-a bucurat de o atenţie deosebită, cea mai mare parte a for­maţiilor participante arătîndu-se foarte bine pregătite. In schimb, la capitolul disciplină lu­crurile nu se prezintă deloc îmbucură­tor. In cadrul unor jocuri disputate în oraşele Sibiu, Făgăraş şi Tg. Mureş s-au înregistrat, o serie de acte de in­disciplină, care trebuie să dea serios de gîndit antrenorilor echipelor Voinţa Sibiu, Chimia Făgăraş, C. S. Mureşul Tg. Mureş precum şi asociaţiilor sau cluburilor respective. Spre exemplu, in oraşul Sibiu, la două din jocurile or­ganizate de echipă locală Voinţa unii din handbaliştii acestei echipe au avut o atitudine nesportivă faţă de arbitrii de poartă care erau chiar sibieni, con­­testînd cîteva din semnalările lor. Da­­torită acestui fapt o parte din specta­tori nu au avut o atitudine justă faţă de aceşti arbitri care au înţeles să se comporte cinstit, indiferent dacă semna­lizările lor erau în defavoarea echipei gazdă. Felul în care au înţeles arbitrii Otto Leikep şi Victor Reissner să-şi îndeplinească sarcinile le face cinste. In schimb comportarea unor jucători cum sînt Schuller, Bota, Bretz, Totan toţi de la Voinţa Sibiu nu le face cinste nici lor şi nici echipei din care fac parte. Mai grav ni se pare însă faptul că există şi antrenori care în loc să con­stituie prin comportarea lor un exemplu de urmat pentru sportivi sînt printre primii care dau tonul” unor asemenea atitudini. Este cazul antrenorului Arca­­die Kamenitzky de la C.S. Mureşul Tg. Mureş care s-a comportat necuviincios faţă de arbitrul C. Molfeta, la încheierea meciului Mureşul — Progresul Bucu­reşti. Sancţiunile aplicate de comisia de disciplină a federaţiei de handbal (aver­tismente unor jucători şi antrenori etc.) vin la timp pentru a curma din rădăcinii asemenea manifestări. Dincolo însă de măsurile disciplinare luate considerăm necesar ca şi asociaţiile sau cluburile respective să ia măsuri pentru întărirea muncii de educaţie cu sportivii. In sala de şah­ şi tenis de masă a asociaţiei Flamura roşie din Craiova , s-a făcut depozit de scule şi materiale de construcţii. (M. GHEORGHINOIU, Craiova) Jucătorul Pantazie de la echipa de fotbal „Textila“ Botoşani, sus­pendat pe timp de un an pentru abateri de la morala sportivă, este totuşi delegat de către U.C.F.S.-Raion, ca arbitru. (A. ABRAMOVICI, Botoşani) — Sper că măsura luată te va în­demna să faci o cotitură în viaţa sportivă !!! — Cate­gori­c ! Mă fac arbitru ! ! ficssa de N. CLAUDIU ! Terenul de fotbal din Jirlui-Sat, regiunea Galaţi, se află pe uliţa satului, gardurile ogrăzilor ţinînd loc de linii de tuşă. Dă-te jos de pe gard, măi flăcăule ! Imediat, numai să bat tuşa... JVse® de Nfj. CLENCIA Ți-am spus să nu-mi pui sculele pe masă ! (SCHENKMAN A. corespondent) ■ De ce ? Se strică ? . Nu ! Dar acolo o să punem cimentul ! ------------— _ iksca dULJiUHHIL

Next