Sportul Popular, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 3695-3712)

1960-10-25 / nr. 3709

"]. Cea de a 11-a ediţie a „Cupei Agri­culturii" a însemnat, alături de cea­laltă competitiv rezervată tineretului sătesc, „Cupa Moldovei", un impor­tant pas înainte în dezvoltarea spor­tului de mase. Anul acesta peste iSOOXEX) de tineri din satele regiuni­lor Oradea, Cluj, Baia Mare, Hune­doara, Stalin şi R.A.M­ şi-au dispu­tat şansa să participe la finala celor m­ai buni dintre ei. Cei 360 de fina­lişti au arătat prin comportarea lor, că preocuparea intensă ce există în mediul sătesc pentru ri­dicarea nivelului calitativ al sportului dă roade. Creşterea numărului de profesori de educaţie fizică, activita­tea a tot mai mulţi antrenori şi in­structori voluntari în mediul sătesc nu a rămas fără rezultat. Ca o pri­vire de ansamblu putem afirma că cea de a doua ediţie a „Cupei Agri­culturii" a fost superioară celei an­terioare atit din punct de vedere teh­nic cît şi organizatoric. întrecerile de volei, mai mult cele masculine şi într-o măsură mai mică cele femini­ne, s-au apropiat de multe ori de ni­velul de joc al echipelor ce se întîl­­nesc pentru calificarea într-o fază superioară. Aceeaşi afirmaţie o pu­tem face şi despre întrecerile de fot­bal disputate la Almaş şi Cuzăplac. Întrecerile atletice ce s-au desfăşurat pe stadionul din Huedin s-au înche­iat cu cîteva rezultate bune care ar fi fost desigur superioare dacă tiui interveneau doi factori care să îm­piedice obţinerea unor performanţe bune: vint din faţă şi pistă moale­ Reţinem finala la 100 m plat juniori, unde deşi au acţionat cei doi factori mai sus amintii, totuşi s-au scos re­zultate bune. Iată timpurile realizate de primii trei sosiţi: 12,1 — 12,2 — 12,3. Rezultate bune au fost obţinute şi la înălţime seniori. Câştigătorul a realizat 1,64 m, cel de al doilea 1,64 m (din a treia săritură), al treilea 1,58, al patrulea 1,55. In ge­neral rezultatele obţinute de juniori sunt apropiate, uneori chiar mai bu­ne decît cele ale seniorilor. Aceeaşi ob­servaţie este valabilă şi pentru pro­bele feminine, întrecerile de popice, care au avut loc la Aghireş au arătat că de la ediţia anterioară s-a pro­gresat mult. Nivelul tehnic a fost su­perior, iar rezultatele individuale şi pe echipe au fost decise de multe ori la ultimele aruncări. Desfăşurarea întrecerilor în şase comune a ridicat o serie de proble­me organizatorilor. Este vorba de transportul sportivilor, de cazarea şi întreţinerea lor, comunicarea rezulta­telor, asigurarea de tehnicieni şi ar­bitri, editarea buletinelor informati­ve etc­ Spre cinstea organizatorilor, consiliul regional UC.FS. Cluj, ei au trecut cu bine acest examen­­O contribuţie însemnată în reuşita aces­tei mari competiţii de mase a adus-o şi activul obştesc, cit şi numeroşii profesori­­de educaţie fizică din re­giune. Ţăranii muncitori din Huedin, Aghireş, Sîncrai, Almaş, Cuzăplac şi Izvorul Crişulu­i au cerut să asigure cazarea şi masa sportivilor. Ei au primit diplome de mulţumire din partea Consiliului regional U.C.F.S. al R.A.M­ De asemenea, numeroase G.A.S.-uri, G.A.C.-­uri şi întovărăşiri au trimis telegrame ţăranilor munci­tori din comunele mai sus amintite prin care mulţumesc pentru calda primire făcută sportivilor şi pentru atenţia cu care aceştia au fost în­conjuraţi tot timpul. Trebuie să notăm, d­e asemenea, că l­a festivitatea de închidere a ce­lei de a doua ediţii a „Cupei Agri­culturii" s-au dat numeroase premii concurenţilor, în afara diplomelor şi cupelor respective. In concluzie, trebuie să arătăm că „Cupa Agriculturii" din acest an a marcat progresul înregistrat de creş­terea nivelului competiţiilor de mase în sportul sătesc. OTTO BENKO în cea de a doua ediţie a ,„Cupei Agriculturii” Organizare bună, rezultate superioare După întreceri dirze, echipa colectivistelor din Borş (Oradea), toate fruntaşe in muncă, a ocupat locul III în clasamentul întrecerilor de volei, la egalitate de puncte cu cea de a doua clasată, echipa din Sîngeorgiul de Pădure (R . M.) Foto : O. Benkö Mai multă atenţie echipelor feminine din provincie Anul acesta evoluţia echipelor fe­minine de volei este urmărită cu mai multă atenţie şi interes. De ce ? Pen­­­tru că se aşteaptă de la acest cam­pionat ca echipele feminine să facă — în sfîrşit — pasul spre un joc de calitate, de bun nivel tehnic, care să readucă voleiul feminin din ţara noa­stră pe treapta ocupată nu de mult. Pentru că nu trebuie să uităm : la ul­­­tima ediţie a campionatelor mondiale de la Paris (1956) echipa noastră fe­minină s-a clasat a doua din lume, după formaţia Uniunii Sovietice. In cei patru ani care au trecut de atunci, voleiul nostru feminin a alunecat tot mai mult pe panta regresului şi de aceea, anul acesta, la campionatele mondiale din Brazilia reprezentantele noastre lipsesc. Dorim — laolaltă cu toţi ceilalţi iubitori ai voleiului — ca în viitoarea ediţie a mondialelor să fie prezentă și echipa noastră. Pen­tru aceasta, ne vom ocupa în mod special de problemele ridicate de cam­pionatul feminin. Profităm de faptul că duminica trecută au evoluat în Capitală mai multe echipe din pro­vincie pentru a trage unele concluzii care se impun. Să începem, așa cum este normal, cu singura echipă din ţară care a ieşit învingătoare din întrecerea cu formaţiile bucureştene. Este vorba de C.S.M. Cluj care a întrecut cu 3—2 pe Sănătatea Bucureşti. In general, partida nu a fost de un ridicat nivel tehnic, deşi Sănătatea — aşa cum am afirmat şi în cronica noastră de ieri —­ a jucat mai bine decît în primul meci. Clujencele, deşi sunt la început de campionat au părut obosite. S-a putut constata în jocul lor lipsa unui coordonator — „funcţie“ pe care o avea pînă acum Ana Mocanu. Primi­rea serviciului a fost destul de bună, dar atacul — în care Domnica Cos­­ttîc s-a comportat bine — a arătat destule lipsuri. Antrenorul A. Bădes­­cu va trebui să ţină seama la viitoa­rele ore de pregătire şi de îmbună­tăţirea mişcării în teren. C.S.M. Cluj a fost timp de patru ani pretendentă la unul din primele trei locuri. Şi nu credem că este posibil ca lipsa unei singure jucătoare — Ana Mocanu — să influenţeze atît de mult jocul echi­pei. Ştiinţa Cluj are anul acesta un lot deosebit de valoros, lucru pe care l-a dovedit şi în meciul cu Metalul, pe care, totuşi, l-a pierdut. Care poate fi explicaţia ? După apărerea noastră, una singură : lipsa de omogenitate. Intr-adevăr, Dana Golimaş, care a jucat pină anul trecut la Voinţa Dr. Stalin, nu s-a acomodat încă cu jocul noilor sale coechipiere. Mih­aela Băr­­bulescu, fostă la Progresul Tîrgoviş­­te, deşi s-a comportat bine în meciul de duminică, nu s-a încadrat com­plet în jocul clujencelor. Elena Cor­­beariu, prezentă pînă acum la Dina­mo Bucureşti, este singura care s-a acomodat mai repede cu stilul de joc al noilor sale colege. Atunci cînd an­trenorul echipei, prof. J. Scurtu, va reuşi să remedieze această deficienţă a echipei sale, Ştiinţa Cluj va fi un adversar dificil pentru orice echipă fruntaşă. Cu interes a fost aşteptată şi par­tida C.P.B.—Farul Constanţa. Intere­sa îndeosebi comportarea echipei oaspe care în returul campionatului trecut a reuşit 8 victorii, pretendentă în mo­mentul de faţă la un loc fruntaş. Dar mai bine să-i dăm cuvîntul antreno­rului federal, I. Takacs, care a urmă­rit meciul : „Faţă de campionatul tre­cut, echipa constănţeană se prezintă mult schimbată în bine. Jucătoarele de la Farul au arătat o bună concep­ţie tactică în special în atac, unde un aport deosebit îl aduce Elisabeta Go­­loşie. Serviciile au fost bune, iar mo­bilitatea în teren n-a lăsat de dorit. Fără îndoială mai sunt destule lucruri de îndreptat. Atenţia antrenorului C. Sîrbu va trebui să se canalizeze spre îmbunătăţirea primirii serviciului și în special a tacticii în apărare, unde, mai sunt multe de lucrat. In general este o echipă de perspectivă, care poate realiza rezultate frumoase“. MIRCEA TUDORAN Progresul Bucureşti (la golaveraj) şi Q.G.A.— campioni de toamnă Cu jocurile desfăşurate duminică au luat sfîrşit şi întrecerile turului cam­pionatelor republicane. „ Ultima etapă a campionatului formaţiilor feminine nu a dezminţit caracterul acestei întreceri, plină de rezultate neaşteptate. Surpriza a fost produsă de astă dată de echipa şco­lară timişoreană C.S.S. Banatul, care a plecat cu două puncte de la Sibiu, unde a întrecut (7—6) pe performera etapei trecute, C.S.M. Fruntaşele clasamentului, Progresul Bucureşti şi Ştiinţa Timişoara şi-au păstrat poziţiile în urma victoriilor obţinute, destul de greu, în deplasare, la Oraşul Stalin şi respectiv Mediaş, în urmărirea lor directă se află alte două principale candidate la titlul de campioană, Ştiinţa şi Rapid Bucureşti (fiecare cu cite o restanţă) care sunt într-o accetuată revenire de formă. Echipa C.S.M. Sibiu, deşi învinsă, rămîne în „cursă“ şi lupta acestor 5 formaţii promite un spectacol intere­sant în partea a doua a campiona­tului. • În campionatul masculin de „11“ singura echipă neînvinsă, C.C.A., con­duce cu autoritate. In momentul de faţă, formaţia militarilor bucureşteni, ca urmare a unei pregătiri sistema­tice şi profunde în spiritul celei mai moderne concepţii de joc (acţiuni în mare viteză pe întreaga zonă de atac), domină cu cel puţin o clasă lotul celorlalte participante la acest campionat. Acţiunile de atac ale hand­­baliştilor militari au fost nu numai deosebit de eficace, dar şi pline de spectaculozitate. In acelaşi timp, şi jocul în apărare a fost mult îmbună­tăţit şi numai lipsa unui portar de valoarea coechipierilor săi face ca G.G.A. să nu fie astăzi o formaţie completă din toate punctele de vedere. Pentru modul său de comportare îrn această primă parte a campionatului, întreaga echipă, împreună cu antreno­rul ei prof. Ioan Kunst, merită feli­citări. Remarcabilă este şi performanţa echipei Textila Cisnădie, proaspăta promovată în categoria A, care a întrecut duminică pe actuala campi­oană, Chimia Făgăraş, şi care în mo­mentul de faţă ocupă locul secund în clasament. In schimb, Chimia Fă­găraş este departe de valoarea sa din campionatul trecut. Echipa a manifes­tat serioase lipsuri în apărare, iar jocul practicat în atac a fost adesea confuz și ineficace. — a. v. — CLASAMENTE... CAMPIONATUL REPUBLICAN -­ FEMININ 1. Progresul Buc. 9 6 1 2 69: 41 13 2. Ştiinţa Tim. 9 6 1 2 74: 41 13 3. Ştiinţa Buc. 8 6 0 2 58: 32 12 4. Rapid Buc. 8 4 3 1 64 : 40 11 5. C.S.M. Sibiu 8 5 0 3 70: 58 10 6. C.S.S. Banatul Tim. 9 4 1 4 43: 47 9 7. Tractor Or. St. 9 3 1 5 54 : 48 7 8. C.S. Mureşul Tg. Mureş 9 3 0 6 42: 52 6 9. C.S.M. Mediaş 8 2 1 5 41: 59 5 10. C.S. Oradea 9 0 0 9 23:113 0 CAMPIONATUL REPUBLICAN DE „N­“ 1. C.C.A. 7 6 1 O 110: 68 13 2. Textila Cisnădie 7 4 1 2 88: 85 9 3. Chimia Făgăraş 6 3 1 2 68: 55 7 4. C.S.M. Reşiţa 7 3 1 3 84: 84 7 5. Voinţa Sibiu 7 3 0 4 76: 72 6­ 6. Vict. Jimbolia 7 2 2 3 57: 63 6 7. Voinţa Sighişoara 6 2 0 4 57: 79 4 . Dinamo Dr. St. 7 1 0 6 73:107 2 Este sau nu este regulamentară schimbarea maşinii în timpul cursei? Faza a lll-a a campionatului repu­blican de motocros, desfăşurată dumi­nică la Cîmpina, a scos în evidenţă progresul înregistrat de o mare parte dintre alergători în ceea ce priveşte pregătirea lor şi a maşinilor. In afară de Mihai Pop, Mihai Dănescu şi Traian Macarie — care ne-au obişnuit cu comportări constante la un nivel superior, la clasa 175 cmc am putut constata şi revenirea în formă a aler­gătorilor Ştefan Iancovici, Iosif Popa, Tudor Popa ş.a. Pe o linie ascen­dentă s-a situat şi Gr. Berenyi care, în lupta cu Vasile Szabó (la 250 cmc), a dovedit că merită poziţia de lider pe care o deţine după trei etape în campionatul de motocros. Gh. Voicu­­lescu (la 250 cmc), Mircea Cernescu, Hu­go Sitzler (la 350 cmc) — sunt alte exemple care ilustrează creşterea valorică — firească — pe care au realizat-o m­otocrosiştii noştri de la o fază la alta a campionatului. Gh. Ioniţă — categoric cel mai bun alergător al zilei — şi-a înscris nu­mele în fruntea clasamentelor (etapei) la 250 ane şi 350 cmc. Victoria la 350 cmc îl readuce în plutonul frun­taş, dîndu-i posibilitatea să concureze în continuare — cu şanse bune — la cucerirea titlului de campion al ţării. Fără îndoială, însă, că protlema care a reţinut cel mai mult atenţia celor aproximativ 30.000 de specta­tori, a specialiştilor şi oficialilor pre­zenţi duminică pe traseul din Cîmpina, este aceea a determinării învingătoru­lui la 175 cmc. Schimbarea maşinii de către Mihai Dănescu — lucru care se întîmplă pentru prima oară în com­petiţiile noastre — a creat derută în rîndul arbitrilor, antrenorilor şi spectatorilor. Rezolvarea ei pe joc a fost îngreunată şi de o greşeală săvîrşită de către arbitrul principal, P. Răduţ (care şi-a asumat şi funcţia de arbitru de sosire). Acesta a semnalizat regulamentar cu steagul sosirea lui M. Dănescu pe primul loc. Este o decizie ■— apelabilă într-adevăr —■ dar care confirmă o hotărîre a ar­bitrului de sosire (în cazul de faţă una şi aceeaşi persoană cu arbitrul principal). In situaţia creată se pun trei probleme. Ce se înregistrează : 1. sosirea maşinii ? 2. sosirea pilotului ? 3. sosirea maşinii şi a pilotului ? In primul caz se comisese o in­fracţiune : maşina cu nr. 38 (licenţa alergătorului M. Dănescu) nu a ter­minat întrecerea o dată cu concurentul iar cea pe care au înregistrat-o ca sosită pe primul loc, purta nr. 53 (li­cenţa lui Eugen Keresteş, cu care făcuse schimbarea M. Dănescu) mai avea un tur de parcurs. In cel de al doilea caz, înregistrarea concurentu­lui, lucrurile se petrecuseră normal: Mihai Dănescu conducea autoritar şi sosise cu avans pe primul loc. A treia variantă (care în fapt se însumează pe primele două) este jumătate realizată şi jumătate nu. Arbitrii de la porţile de trecere n-au mai putut înregistra în ultimul tur trecerea, în fruntea con­curenţilor, a licenţei 38, fiindcă — aşa după cum se ştie — Mihai Dă­nescu pilota maşina nr. 53. Se pare că arbitrul de sosire a judecat prin prisma celei de a doua variante (so­sirea pilotului), neglijînd celelalte as­pecte. Vina arbitrului principal con­stă şi în faptul că nu a avut pe tra­seu regulamentul F.R.M. şi deci nu s-a putut judeca — măcar prin ana­logie — situaţia existentă în confor­mitate cu o serie de alte paragrafe. Biroul federal care judecă această situaţie are de decis dacă M. Dă­nescu a cîştigat sau nu această probă.. De asemenea, ar fi posibil să anuleze faza, rămînînd ca titlul la 175 cmc să se dispute în 4 etape. Noi socotim că nu este firesc ca un concurent să schimbe maşina în tim­pul cursei, deoarece se creează situaţii de inegalitate între alergătorii care au colegi de club în cursă şi cei care nu au. Considerăm că pentru obţi­nerea victoriei sînt hotărîtoare două elemente: pregătirea multilaterală a alergătorului şi modul în care acesta şi-a pregătit şi a condus maşina în concurs. Sîntem deci pentru varianta că sosirea trebuie înregistrată numai atunci cînd alergătorul termină în­trecerea pe maşina pe care a luat startul. Ţinînd seama de faptul că Mihai Dă­născu raţionînd rapid a găsit o cale de a continua întrecerea (lucru pe care actualul regulament nu-l combate) şi de făptui că în ge­neral cursa a avut de suferit şi dirr alte motive — sugerăm F.R.M. să dea tuturor alergătorilor posibilitatea să pornească din nou cu șansele exis­tente după etapa a H-a și să de­cidă anularea întrecerii fazei a lll-a. Oricum însă, va trebui ca înaintea fazei următoare a campionatului să se anexeze la regulament un paragraf în care să se lămurească această situaţie pentru ca pe viitor concurenţii să cu­noască precis ceea ce pot şi ceea ce nu pot să facă. De altfel, specialiştii federaţiei vor trebui să revadă cu a­­tenţie regulamentul şi să-l completeze ţinînd seama de experienţa practică din concursuri incit să nu mai dea loc la situaţii echivoce, la discuţii ne­plăcute. HRIS FACHE­NAUM Gh. Ioniţă (C.C.A.) a repurtat o dublă victorie la faza a lll-a a campio­natului de motocros desfăşurat duminică la Cîmpina■ Motociclistul militar a trecut primul linia de sosire la clasele 250 şi 350 cmc.

Next