Sportul Popular, mai 1961 (Anul 16, nr. 3815-3832)

1961-05-23 / nr. 3828

la asociaţia sportivă Viitorul Bucureşti Activitatea competiţională — FOARTE BINE Activitatea de mase —SLAB La sediul consiliului raional U.C.F.S. »23 August“ din Capitală sunt afişate clasamentele diferitelor Întreceri raionale, competiţii care — aşa după cum ne-au mărturisit tehni­cienii consiliului — sunt de un nivel tehnic mereu mai bun. Dacă ai să cer­cetezi mai atent aceste clasamente, poţi vedea că at­it la fotbal, cît şi la volei sau la tenis de masă echipele asociaţiei sportive Viitorul, organizată pe lingă fabrica de mase plastice „Bucureşti", ocupă locuri fruntaşe. Dacă mai adăugăm faptul că, cu pri­lejul diferitelor concursuri organizate pe plan raional, echipele de popice sau de şah ale acestei asociaţii au cucerit victorii frumoase, vom putea trage concluzia că în cadrul asociaţiei sportive Viitorul activitatea sportivă competiţională merge pe un drum bun, dezvoltîndu-se in permanenţă. Vizitînd Insă locul de muncă al acestor sportivi fruntaşi din raionul 23 August şi analizînd felul în care Îşi duce munca consiliul asociaţiei sportive Viitorul, am aflat o serie de lucruri ce nu sunt îmbucurătoare. Despre ce este vorba ? Rezultatele bune pe care le obţin secţiile pe ramură de sport ale asociaţiei nu sunt — aşa cum ar trebui să fie — consecinţa unei rodnice activităţi sportive de mase, care să ducă în mod firesc la descoperirea unor elemente tinere şi talentate şi care să alimenteze spor­tul de performanţă. In acest domeniu consiliul asociaţiei (preşedinte Gh. Şişcovschi, secretar Alecu Chivu) duce, de fapt, o muncă formală. Spre exemplu, dorind să remedieze cît de cît lipsurile de natură organizatorică semnalate cu prilejul adunării gene­rale, consiliul asociaţiei a luat hotă­­rîrea de a se munci cu mai­ mult elan pentru creşterea număruluî­ de membri ai U.C.F.S. Roadele acestei preocupări au şi început să se vadă. In scurt timp, datorită muncii unor organiza­tori sportivi din ateliere şi secţii, printre care cei mai activi au fost Emil Oniţă, Tase Zamfirescu, Eugen Foleşteanu, Nicolae Furnică şi alţii, numărul de membri ai U.C.F.S. a crescut cu 50 de noi înscrişi. Din pă­cate însă toată această activitate a consiliului asociaţiei este, aşa după cum arătam mai înainte, formală deoarece nu există nici un fel de preocupare pentru angrenarea maselor de membri ai U.C.F.S. într-o activi­tate competiţională de mase. Tovarăşii din consiliul asociaţiei au motivat lipsa totală a activităţii spor­tive de mase prin existenţa unor „condiţii obiective“, printre care cea mai importantă este aceea că asocia­ţia nu are bază sportivă proprie. Dar, îi întrebăm pe membrii consiliului a­­sociaţiei, atunci cînd se închiriază un teren pentru antrenamentele echipei de fotbal nu se pot oare organiza şi întreceri populare de atletism sau meciuri intersecţii de fotbal redus sau de volei ? Trebuie neapărat o bază sportivă proprie pentru a desfăşura activitatea sportivă de mase? Şi apoi, în cadrul întreprinderii nu se poate găsi o cameră ceva mai spaţioasă pentru a aranja cîteva mese de şah şi pentru a organiza un campionat pe asociaţie ? Iată deci cite soluţii se pot găsi pentru a se trece peste cea mai importantă dintre „condiţiile o­­biective" care împiedică desfăşurarea activităţii sportive de mase la aso­ciaţia sportivă Viitorul! Atunci ? Aici este vorba de orien­tare greşită a consiliului asociaţiei care urmărind mai mult activitatea de performanţă a neglijat total as­­pectul de mase al activităţii sportive. Este timpul ca printr-o muncă mai organizată, prin efortul întregului consiliu al asociaţiei şi în strînsa colaborare cu organizaţia de U.T.M şi comitetul sindical activitatea com­­petiţională de mase să devină o reali­tate pentru cei peste 400 de membr ai U.C.F.S. din cadrul asociaţiei spor­tive Viitorul. CALIN ANTONESCU Cunoscutul călăreţ Gheorghe An­­tohi, maestru al sportului, component de bază, pînă nu de mult, al lotului nostru republican de obstacole şi-a­ncheiat activitatea de performer şi a trecut in rîndul antrenorilor. De acest lucru s-au bucurat în mod de­­osebit tinerii călăreţi din lotul repu­blican de juniori şi de tineret care l-au primit cu drag în mijlocul lor, Kata să înveţe din bogata experienţă a maestrului. O revedere plăcută,­­neînţeles, şi de bun augur... Re­centul concurs internaţional triun­ghiular de la Novisad, dintre repre­zentativele de juniori şi tineret ale R. P. Polone, R. P. Româno şi R.P.F. Iugoslavia, a confirmat-o din plin, călăreţii noştri cucerind victorii de prestigiu. In legătură cu comportarea acestora şi cu stadiul actual de pre­gătire i-am luat antrenorului Gheor­ghe Antohi interviul de faţă. — Cum apreciaţi concursul din acest an de la Novisad ? •— In primul rînd, deosebit de util pentru toate naţiunile participante. Absenţa, în acest an, a juniorilor maghiari a fost suplinită de partici­parea, pentru prima oară a tinerilor călăreţi polonezi. Atît ei, cît şi gaz­dele au prezentat în­ întreceri mai bine dotaţi şi cu un palmares bogat. Adăugind la aceasta faptul că orga­nizatorii au întocmit schiţele de par­curs, în funcţie de posibilităţile cai­lor lor, vă închipuiţi că­ sarcina ti­nerilor noştri reprezentanţi a fos­t di­ficilă. Şi călăreţii români aveau de apărat aci prestigiul de cîştigători ai ediţiilor precedente. După cum aţi aflat însă, ei s-au comportat foarte bine, cîştigînd patru din cele şapte probe ale concursului. — Spuneţi-ne ceva despre e­­voluţia călăreţilor romîni la No­visad. — îmi face deosebită plăcere să-mi amintesc călătoria peste hotare cu ti­nerii călăreţi. Avem tineri minunaţi. Însufleţiţi de un înalt patriotism, cu o educaţie sănătoasă, cu o puternică voinţă de luptă în între­ceri. Le mulţumesc tuturor şi pe a­­ceastă cale, iar dumneavoastră vă mărturisesc... confidenţial că n-aş vrea să mai fiu altceva în viaţă de­cit antrenor pentru juniori şi tineret. Şi acum, despre întreceri. In probele de juniori ţara noastră a fost cît se poate de bine reprezen­tată prin Iolanda Lazăr, Anghel Do­­nescu, Mihaela Rădulescu şi Dumitru Velea, iar la tineret de Alexandru Longo, Elena Ionescu, Andrei Costea şi Mircea Stancu. Dintre toţi, cea mai bună — şi totodată marea revelaţie a concursului — a fost Iolanda La­zar, ciştigatoarea a celei mai impor­tante probe dotată cu „Premiul ora­şului Novisad“. Acestei preţioase vic­torii i s-au adăugat cea de la des­chidere care a revenit tot Iolandei, urmată fiind de coechipierii săi pînă la locul 5, proba pentru tineret cişti­­gată de Andrei Costea, cea de şta­fetă, cucerită de cuplul Iolanda La­­zăr,Anghel Donescu, precum şi alte locuri fruntaşe, in clasamentul pro­belor, ocupate de Longo, Elena Io­­nescu, Mihaela Rădulescu şi D. Ve­lea. Dar călăreţii români nu s-au impus numai prin cîştigarea probelor amin­tite, ci şi printr-un stil corect şi uni­form care le-a atras aprecierea una­nimă a specialiştilor. De asemenea şi prin orientarea lor pe parcurs. Spre deosebire de concurenţii străini, care, mizînd prea mult pe calităţile de vi­teză ale cailor, făceau turnante lungi, pierzînd astfel timp preţios, călăreţii români executau parcursurile din fa­lsul normal, cu întoarceri scurte, ceea ce le-a adus un avantaj sub­stanţial, în timp. Am avut însă şi unele neplăceri. In timpul probei pe echipe pentru juniori, calul Nela, condus de Mihaela Rădulescu, s-a speriat din cauza manifestărilor zgo­motoase ale publicului şi a ieşit afară din teren, atrăgîndu-i concurenţei noastre o gravă penalizare. Toată di­ferenţa mare de puncte acumulate pînă atunci, care ne desemna cîşti­­gatori siguri ai probei, s-a spulberat şi a trebuit să ne mulţumim doar cu locul secund. In concluzie, apreciez ca deosebit de valoroasă comportarea călăreţilor români la concursul de la Novisad şi consider că, în stadiul actual de pregătire, ei pot face faţă oricărei confruntări internaţionale de juniori. „ Chiar şi la campionatele eu­ropene care vor avea loc in su­rind ? — Da. Tinerii noştri ar fi capabili să-şi apere bine şansele într-o astfel de întrecere. Au multă voinţă şi, aşa cum vă spuneam, un înflăcărat sim­­ţămînt patriotic. In această privinţă pot constitui un exemplu şi pentru seniori. — Cu cine aveţi de gind să com­pletaţi lotul de juniori şi in ce va consta pregătirea lor viitoare? — Din lot mai fac parte Manuela Bogza, ciştigatoarea probei de fete la concursul de la Rimnicu-Sărat, Tudor Stanciu, un elev talentat cu mari perspective şi Dorin Aldea. Pregăti­rea viitoare va fi asigurată atît în cadrul antrenamentelor zilnice, cît şi prin par­iciparea la concursurile hi­pice organizate de federaţia de spe­cialitate şi de unele cluburi. — In ce stadiu de pregătire se află lotul de tineret ? — Componenţii lui, Andrei Costea, Alexandru Longo, Elena Ionescu, Mircea Stancu, Liliana Niţulescu şi alţii, susceptibili de selecţionare, au înregistrat un progres evident. Costea şi Longo vor putea figura, într-un viitor apropiat, pe lista celor mai buni călăreţi ai ţării noastre, demni să ne reprezinte la marile întreceri internaţionale. I-am mulţumit antrenorului Gheor­ghe Antohi pentru bunăvoinţă şi l-am felicitat, cu acest prilej, pentru fru­moasele rezultate obţinute în munca sa de antrenor. OCTAVIAN GINGU ANCHETA NOASTRĂ: Cum pregătim schimbul de mîine Juniorii noştri au păşit pe calea afirmării In cină relaţiile de colaborare în­tre jucători (cînd echipa se află la a prindere“) se stabilesc în special prin pasarea mingii. In această dis­ciplină sportivă unde tactica unei echipe este hotărîtoare pentru rezul­tat, a pasa la locul şi în momentul potrivit înseamnă asigurarea succe­sului temelor tactice, deoarece pasele sunt principalul mijloc de pregătire a atacului. Executate corect, în ca­drul unor scheme tactice, pasele duc la derularea adversarului, la pregăti­rea poziţiei de ţintire, la mărirea eficacităţii. Pentru a da rezultatele scontate, pasele trebuie să fie executate ra­pid şi precis. Greşelile cele mai frec­vente in pasarea mingii sunt urmă­toarele : a) Jucătorul nu ia o poziţie corectă de pasare ; b) Mingea este pasată numai din torţa braţului, fără a fi folosite în aruncare şi celelalte segmente ale corpului. c) In pasarea mingii din alergare, jucătorul se opreşte şi apoi aruncă mingea, fapt care frînează din viteza creată de alergare. In jocul de oină există o varie­tate de pase determinate de situaţia mereu schimbătoare a fazelor de joc şi de posibilităţile tehnice ale jucă­torilor. In raport cu poziţia pe teren a coechipierului căruia i se pasează mingea, se pot deosebi două cate­gorii de pase: — laterale (drepte), scurte sau lungi, — oblice (diagol­ale), scurte sau lungi. Prin pase laterale se înţeleg acelea care se execută între 2 jucători aşe­zaţi pe aceeaşi linie, de-a lungul sau de-a latul terenului. Pasele laterale scurte sunt cele prin care mingea este transmisă celui mai apropiat jucător, de exemplu mijlocaşul 1 o dă mărginaşului 1 de la ducere, acesta mărginaşului 2 de la ducere etc. Pentru a se obţine rapiditate în mişcare şi a se asigura o poziţie­­ bună de aşteptare pentru jucătorul căruia i se pasează mingea, pasa se va executa totdeauna de la dreapta la stingă (este vorba de jucătorii care ţintesc cu mina dreaptă). In felul acesta jucătorul care primeşte mingea nu mai trebuie să facă nici o mişcare cu corpul, ci numai cu brațele. Pasele laterale scurte sunt cele mai frecvente în jocul de oină, mai ales cind jucătorul care a pri­mit mingea t * :’ ui° să țintească. . Pasele laterale lungi sunt pasele prin care mingea se trimite în linie dreaptă peste un jucător. Ele au da­rul să deruteze echipa adversă, să oprească în careu sau în triunghi un jucător din apărare şi să contri­buie la lovirea unui apărător. Pasele oblice sunt acelea prin care mingea este transmisă intre doi ju­cători aşezaţi pe diagonală (pasa o­­blică scurtă) sau pe diagonala unui dreptunghi aşezat în lungul sau la­tul terenului (pase oblice lungi). Pasele în diagonală (scurte) au ca scop pentru jucătorii de la „prin­dere“ să studieze posibilităţile de apărare ale jucătorilor adverşi şi prin repeziciunea efectuării lor, să deruteze pe adversar. Pasele oblice lungi au ca scop să schimbe jocul dintr-un culoar în altul, sau să o­­prească un jucător de la „bătaie“ din alergare, sau pe un culoar în care nu se joacă mingea. Aceste pase nu îşi ating decât în parte scopul, din cauza distanţelor mari dintre jucă­tori şi în plus nu vor fi aproape ni­ciodată precise, pentru a se putea executa imediat o ţintire. De cele mai multe ori mingea va veni, în faţa sau spatele, în dreapta sau în stînga jucătorului, care va fi nevoit să iasă din cerc pentru a prinde sau culege mingea, apoi să reintre în cerc şi după ce şi-a organizat po­ziţia de ţintire să tragă. Toate aceste mişcări, vin în avantajul jucătorului din apărare, care are timp să se o­­prească şi chiar să-şi organizeze apă­rarea. Cele mai frecvente pase în jocul de oină sunt combinările de pase laterale cu oblice scurte. Ele au da­rul să deruteze pe apărător, să cre­eze o poziţie favorabilă de tras, să se organizeze din timp blocarea min­gilor ce depăşesc pe mijlocaşi şi în sfîrşit să ducă la aplicarea dife­ritelor scheme tactice. Pasele din voie sînt acelea care provin din bătaia mingii cu basto­nul şi în care mingea în zborul ei în terenul de joc este pasată în spe­cial de mijlocaşi, mărginaşilor. Pen­tru ca mingea să fie valabil prinsă, la prinderea ei trebuie să concureze atît jucătorul care face pasa, cît şi jucătorul căruia i se pasează. Aceste pase contribuie la dinamizarea jocu­lui, creează un avantaj pentru echipa de la „prindere“ prin micşorarea dis­tanţei dintre jucătorii care vor efectua prinderea la mijloc, şi un dezavantaj pentru echipa de la bătaie, deoarece îngreunează organizarea apărării ju­cătorului prins. Executarea corectă a pasei consti­tuie în jocul de oină un factor im­portant. De aceea trebuie să acordăm „pasei“ o atenţie deosebită în timpul pregătirii jucătorilor de oină. A. RAFAILESCU Coiful specialistului Importanţa pasei în jocul de oină La sfîrşitul săptămînii trecute s-a desfăşurat etapa a doua a „Cupei re­giunilor", rezervată juniorilor. Proba pe echipe (contra cronometru) a avut loc sîmbătă după amiază pe şoseaua Bucureşti Urziceni (40 km.). Ea a pri­lejuit o dîrză dispută pe un timp complet nefavorabil (vînt puternic şi ploaie torenţială). Cele mai bune re­zultate le-au obţinut reprezentativele Ploieşti lhOO : 19, Bucureşti lhOl: 06 şi Cluj lhOl: 36. Duminică dimineaţa tinerii ciclişti şi-au disputat întîietatea pe distanţa de 50 km., cu plecare în bloc. Desele încercări de evadare a rutierilor din regiunile Cluj, Bucureşti şi Galaţi au fost anihilate de pluton, care s-a men­ţinut compact pînă la sosire. La sprin­tul final s-au prezentat 33 de alergă­tori. învingător: D. Dulu (Ploieşti) cronometrat cu lh22:02 urmat, în a­­celaşi timp, de N. Tacaci (Bucureşti) şi I. Sekely (Cluj). CLASAMENTUL GENERAL INDI­VIDUAL DUPĂ DOUA ETAPE: 1. D. Dulu (Ploieşti) 2­h 35:12; 2. H. Chelaidite (Buc.); 3. A. Toroş (Bra­şov); 4. Z. Guzbet (Braşov) ; 5. I. Sekely (Cluj)., toţi acelaşi timp cu liderul. ECHIPE: 1. Ploieşti 9h28:41; 2. Cluj 9h30 :06 ; 3. Bucureşti 9h30 :14 ; 4. Banat 9h32 : 54 ; 5. Ga­ laţi 9h33 : 34 ; 6. Braşov 9h35 : 01. Paralel cu desfăşurarea acestei com­petiţii au fost organizate duminică pe şoseaua Urziceni şi alte întreceri sol­date cu următoarele rezultate: avan­saţi (120 km.): 1. S. Duţă (C.C.A.) 3h06 : 35 ; 2. I. Braharu (C.C.A.); 3. C. Moiceanu (Victoria); 4. A­ţelaru (Di­namo); 5. A. Simion (Voinţa); 6. I. Neagoe (C.C.A.); 7. P. Neacşu (I.T.B.), toţi acelaşi timp cu învingătorul. Ti­neret (50 km.): A. Winterkorn (Voin­ţa) lh24 :49; juniori cat. 1 (50 km.): V. Manole (Metalul 23 August) lh24: 49 ; juniori categ. a Il-a (25 km.): Gh. Radu (Victoria) 41 : 48 ; semicurse (25 km) : M. Bardan (C.C.A.) 41 : 48 ; bici­clete oraș : D. Stoian Metalul 23 Au­gust). D. TANASESCU x eonvsnnn.îpnt lÂHIHEBCTÎi SîmDâtă și duminică, pe şos. Bucureşti — Urziceni Juniorii s-au întrecut în etapa a Il-a a ..Cimei renimnilor“ Concursuri de călărie la Slobozia şi Turda 3000 de spectatori au urmărit cu viu interes întrecerile desfăşurate în cadrul etapei raionale a concursului hipic republican sătesc organizat de consiliul raional U.C.F.S. Slobozia. La cele zece probe, cuprinse în pro­gram, au luat parte călăreţi din gos­podăriile agricole colective „Gheor­ghe Lazăr“, Albeşti, Amara, Poiana, Perieşti, Gimbăşani, Mîşteanu şi de la I.C.Z. Slobozia. S-au remarcat în mod deosebit Gh. Frăţilă, Gh. Po­­pescu, V. Soare, I. Vizireanu, D. Dă­­noaica, Iordache Bondoc, I. Muşat şi C. Arghiroiu care au cîştigat probele disputate. In clasamentul pe echipe primele locuri au fost ocupate în or­dine de asociaţiile sportive Munca I.C.Z. Slobozia, Recolta „Gheorghe Lazăr‘ şi Recolta G.A.C. Albeşti. STAN CRISTEA coresp. Iubitorii sportului călare din ora­şul Turda au asistat la un interesant concurs hipic organizat de consiliul regional U.C.F.S. Cluj. La întreceri au luat startul călăreţi de la I.C.Z. Juc, C.S.A. Cluj şi Clubul sportiv Ştiinţa. Probele au revenit lui Petre Pop (I.C.Z. Juc), Vasile Moraru (C.S.A. Cluj), Emil Olteanu (Ştiinţa Cluj) şi Elena Moraru (C.S.A. Cluj). IOSIF PATAKI coresp. ACTIVITATEA LA ZI • Iată cum arată clasamentele cam­ handbal in 7 feminin Dionatelor republicane, după etapa Buc. 13 8 4 , 102. K­M • Astăzi se dispută la Timişoara restanța C.S.S. Banatul — Progresul Bucureşti din campionatul feminin. „ Joi va avea loc o nouă etapă în cadrul campionatului feminin, care programează următoarele meciuri'': Rapid Bucureşti — Progresul Bucu­reşti ; C.S.M. Sibiu — Mureşul Tg. Mureş; C.S. Oradea — Şt­inţa Bucu­reşti ; C.S. Banatul Timişoara — Şti­inţa Timişoara ; Tractorul Braşov —­­ C.S.M. Mediaş, desfaşurată duminica : 2. ştiinţa buc. usn 86. so 1» HANDBAL IN U MASCULIN *• S,tUnta Timisoara 13 8 1 4 94: 63 17 r r a M 4• Progresul Buc. 12 7 2 3 92: 59 16­­• L.C.A. 14 12 4 0 222,141 26 5. C.S.M Sibiu 13 7 0 6 31* 82 14 i A S*5 îl 8 0 tllV'lllll LC.sr?Uk^tulM­ 13 6 0 7 6517712 ?SMa Resi?.fille li 6 2 6 160*169 14 Timisoara 12 5 1 6 56: 58 11 tvSi,.“.». i.SISi&iS“ *,■ Sîîî 827 ' [•KSK.«ar* s 5Î4S88S . HANDBAL IN 7 MASCULIN SERIA I * 1. Dinamo Buc. 14 12 1 1 293:179 15 2 Rapid Buc. 14 8 2 4 243:207 18 3. Dinamo Bacău 14 6 2 6 203:272 14 4. petrolul Teleajen 14 6 1 7 191:206 13 5. Ştiința București 14 5 2 7 255:247 12 6. C.C.A. 14 5 2 7 250:253 12 r 7. Ştiinţa Galaţi 14 4 1 9 226:262 9 , 8. C.S.M.S. Iaşi 14 4 1 9 207:242 9 SERIA A I-A 1. Tehnometal Tim. 14 10 1 3 273:227 21 2. Ştiinţa Timişoara 14 10 0 4 281:190 20 3. Dinamo Tg. Mureş 14 8 0 6 242:208 16 4. Ştiinţa Craiova 14 7 1 6 224:237 15 5. Dinamo Braşov 13 6 2 5 201:172 14 8. Ştiinţa Petroşani 13 6 1 6 211:199 13 7. Voința Sibiu 14 5 1 8 220:227 11 8. Rapid Oradea 14 0 0 14 154:346 0 1

Next