Sportul Popular, noiembrie 1961 (Anul 16, nr. 3921-3937)

1961-11-11 / nr. 3926

= UN GRUP DE STU-­­­­DEN­TI DE LA FACUL­­TA­TA­TEA DE MEDICINA EEFF DIN BUCURESTI.­­ Nu ~E știm cite goluri a înscris FEE Caricas în proprie poartă, ===== de cînd activează în ca­­=====­tegoria A. N-am putut EEF prevedea că va deveni In EEF direcţia aceasta un ade­­==­vă rat... performer. Altfel, 5E5 am fi tin­ut o... evidentă! =FE Măcar pentru „Posta Ma- EEE gazin" » in ce priveste == propunere» dv. ca antre­­ces norii Progresului «a-l fo­­== lo s cască pe Cari­cas la EFF înaintare, mărind r»oa*eîn === acest fel eficacitatea uniei EEF de atac« ea are, după cite == ne dăm seama, un carac­­­­ter glumeţ. E bine să == ştii. Insă că, în perioada == în care a jucat la C C.A., EEF Caricas a fost un bun... E=E înaintaş. A jucat aripă ^ dreapta si centru înain­­.•== las ! VAS.ILE ISPAS, RRCU­­FFE­RESTL— 1) Boxerul Gheor- EFF P de Negrea este originar == din Sibiu, unde a şi sus­­=== ţinut primele sale meciuri == de box. In 1951, la virsta =E= de 17 ani, antrenorul său = de-atunci fiind Victor A­­­­lexandru, i­cepind din al FEE 1955­, cînd a devenit FEE pentru prima oară cam­ EFF pion al tării la categoria =s semigrea, el a cîstîgat în == fiecare an acest titlu, cu 2§ excepția anului 195­9. cînd === n~a luat parte la campio- EEF nate. 2) Zeană nu s-a re­­­­tras din activitatea spor­­­­tivă d­e antrenor, m echi­­­­pa naţională A a jucat o == singură dată. = ION C­AB­RAN DE A. MA­­==■ MAIA. — cel mai mare stadion de fotbal din lume este stadionul „Maracan»“ din Rio de Janeiro. El are locuri de stat pentru 181.000 de spectatori, i­ar, cînd joacă pele brazilienii se mulțumesc și cu un loc în picioare... SILVIU IONIC­A COMU­NA PUI. ( 1) Portarul Dinu Niculescu, de la Di­namo Pitești, nu cere un nume nou. A apărat pînă în toamna aceasta poarta echipei Corvinul din Hu­nedoara. Vîrsta lui ? 31 de ani. 2) Cînd a avut fiul cea mai bună comportare în campionatul de fotbal al categoriei A ? In ediţia 1948^-1949, cind a ocupat locul al treilea, după I.C.O. si C.F.R. Bucureşti. DOINA CICEU. BEIUŞ.— Voleibaliştii Jean Ponova şi Nicolae Răducanu au abandonat sportul de per­­­formanță. Profesiunea lor, primul este medic, iar cel de al doilea profesor, TRAI­AN CRAMANIUC, CRAIOVA.­­ 1) Tomeş, noul inter-stînga al echi­pei C.C.A., a jucat înain­te la C.S.M. Crişana, la Oradea. 2) Arbitrul Al. Toth are 39 de ani. A ju­cat fotbal , a fost un bun portar de categorie a. Acum 10 ani apăra poar­ta echipei Libertatea din Oradea. A. ILIESCU, GALAŢI.­­ Ne scrieţi că în meciul de fotbal Voinţa Galaţi—Re­colta Măicăneşti, la o lo­vitură liberă indirectă la circa 2 metri de poartă, arbitrul nu a permis ju­cătorilor să facă .,zid“ şi astfel s-a marcat gol. Dacă lucrurile s-au petre­cut aşa cum spuneţi dv.* arbitrul a greşit. Echipa în apărare avea dreptul să fa­ ca „zid* pe linia porţii, la maximum de distanţ ă deci, de locul executării loviturii. Distanţa regula­mentară de 9,15 m nu mai poate fi respectată în a­­semenea cazuri, căci ar însemna ca „zidul“ să se găsească... în afara tere­nului de joc ! N. ROMAŞCU. IASI.­­ In 1960, cu prilejul con­cursurilor care se organi­zează la sfîrşit de an, Suarez a fost desemnat cel mai bun fotbalist al anului. Dar, firește, o a­­semenea alegere este foar­te relativă si ea trebuie luată doar ca o simplă curiozitate. Este imposibil de stabilit ierarhii precise intr-un sport de echipă. Ce comparaţie se poate face, de pildă, între Voi­­nescu, care e portar si Dridea, care joacă la înaintare ? 2) Rugbiul în 13 are, „în mare“ aceleaşi reguli ca si cel în 15. Dar există si deosebiri, care nu tin numai de numărul jucătorilor care participă la meci : 13 in loc de 15. La rugbiul in 13, printre alte diferente, nu se joa­că tuşa. La o minge ieşi­tă afară din teren se a­­cordă „grămadă", iar dacă trimiterea în aur s-a fă­cut cu intenţie, se dă lo­vitură de pedeapsă. IO­AN BOND­OR, TIMI­ŞOARA.­­ 1) Birtaşu a fost selecţionat de 3 ori în prima reprezentativă a ţării. Acum joacă la C.F.R. Roşiori, în categoria B. 2) Gheor­ghe Var­zi este antrenor. A jucat de 11 ori în echipa naţională A. 2) Petschovschi antrenează o echipă din Cugir. El a împlinit in iulie 40 de ani. A fost selecţionat de 30­ de ori în echipa naţiona­lă A. I. savulescu, brăi­la.­­ 1) Rom­ân­ia­ nu s-a întîlnit niciodată pînă a­­cum, la fotbal, cu Brazi­lia. 2) Înainte de a veni la Progresul, Stoicescu a jucat la Academia Mili­tară. 3) Rominia a parti­cipat la campionatul mon­dial din 1958. Am ratat însă calificarea în tur­neul final, făcînd joc e­­gal la București (1-1) și pierzind cu 2-0 la Bel­grad în fața Iugoslaviei. £aacă învingeam la Bucu­rești — unde am dominat — ne calificam indiferent de rezultatul în depla­sare. 101V POŞTAŞU = Moment sportiv cu Florin Piersic A fost Florin Piersic la noi în redacţie, îm­preună cu alţi actori. In ajun de 7 Noiembrie. Pentru o seară literară în­chinată gloriosului Octom­brie. In dreapta mesei cu catifea roşie şi cu cri­zanteme albe, primul s-a aflat Florin Piersic. ...Imnul de 7 Noiembrie al lui Dan Deşliu izbuc­neşte din pieptul actoru­lui . Versurile urcă în vîr­­ful sondelor, apoi co­boară treptele nevăzute ale minelor, se înalţă ver­tiginos spre piscurile ca­targelor, ca să privească valurile uriaşe stîrnite de Revoluţia cea Mare şi revin incandescente, la gura furnalelor, mîngiind statuile vii ale oțelarilor. Ultimele cuvinte se con­topesc cu aplauze. Flo­rin Piersic se strecoară în „cabina“... secretaria­tului. E oare momentul? O scurtă șovăială și reporte­rul fringe rapid rezisten­ța spectatorului. — Spune-mi, te rog, tovarășe Piersic, faci față unui interviu fulger pe teme sportive ? Actorul rule îti gura mare : — Mai e vorbă ? Sínt d-ai voștri, d-ai sportivi­lor... Sau poate credeai că sínt un romantic în­­tîrziat ?... — Stai o clipă... — Stau. Am jucat bas-s­ehet și volei în echipa liceului, la Cluj. Nu chiar ca Novacek, dar cine știe, poate că pînă la urmă... S-a întîm­plat însă că m-am lovit la genun­chi... De pe urma unui plonjon gratuit, pentru galeria cu fete... Nu scrie asta. — Cine se supără ? Ac­torul ? — Nu, dar nu m-ar ierta unul din prietenii mei oțelari de la Hu­nedoara. — Bine. Nu scriu. — In schimb, te rog, să aminteşti că m-am antrenat ca un halterofil, ca să pot fi un adevărat oţelar în „Aproape de soare**. In cele din urmă, eroii autentici ai Hune­doarei m-au cinstit cu o diplomă onorifică de o­­ţelar­i, una din cele mai frumoase distincţii din viaţa mea. Nici nu ştiu cum aş fi scos-o la ca­păt, trei luni în faţa fur­nalelor, dacă n-aş fi iu­bit din copilărie sportul şi mai ales înotul. — înoţi şi astăzi ? — Bineînţeles, dar pe primul plan e scrima. Ţine şi de profesie. In filmul lui Gopo, „O po­veste ca-n basme­ am căutat să mă ridic la ni­velul lui... Tăpălagul, ser­­­mend. Acum am reluat an­trenamentele. Cu Angelo Pellegrini. Ce vrei ? Mai rar Shakespeare fără spa­dă. Şi cum, probabil, am să devin curînd Henrik al VIea în... „Henrik al IV-lea, ţin-le bine Flo­rine ! — Cum stai cu fotba­lul? — Ca orice clujean. .,Hai Ştiinţa!“ — Mergi des la fotbal ? Sau poate rămîi la tele­vizor ? — Niciodată la televi­zor. Nu-mi place fotbalul de studio. Fotbalul pe întuneric, cu sent mi­er­ea în faţă, e ca nunta fără lăutari. In tribună bucu­ria e mai mare, iar de­cepţia mai mică. Asta am simţit-o m­ai ales în cele trei luni petrecute la Hu­nedoara. Trei luni în care am uitat de... Ştiinţa. ...Din sală se aud iar aplauze. Pentru Coca E­­nescu. E jindul lui Cris­­tea Avram. Hai, Florine, poate mai găsim un loc la... „galerie“. LOAN CHIRILA Moment sportiv din legenda „O poveste ca-n basme" transpusă pe ecran de Gopo. Ciobanul (Florin Piersic) înfruntă într-un palpitant duel pe fiorosul Zmeu. Pînă la urmă îl va doborî... ÎN 4 RÎNDURI Fotbalistul Boboc de la C.S.M. Brăila a fost eliminat de ne teren pentru purtare nespor­tivă. Cind o să mai fii in loc, Ai atit de retinut: Chiar nunaindu-te Boboc. Poţi să fi bine... crescut ! Echipa de fotbal Pro­gresul Bucureşti trece printr-o eclipsă de formă. Unii spun: .. doar o lipsă, Alții, că sunt în... eclipsă. Sperăm toți, fară-mdoială Cu eclipsa-i... parțială ! V. D. POPA iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Miiiiuiiiiiuiiiiiiiuuiiuuiiiii ...prima şcoală de scrimă din ţara noastră a luat fiinţă în Bucureşti, în în anul 1863, după cum pomenesc hrisoavele ? Pri­mul concurs mai important s-a desfăşurat in anul 1875, în organizarea „So­cietăţii române de arme, gimnastică şi dare la semn „Tirul“, al cărei preşedin­te era dr. V. A. Ureche. ...ciclistul francez J­osé Meiffert, care a stabilit joi un nou record mondial de viteză pe bicicletă (176,557 km pe oră) a trecut de mult de vîr­­sta tinereţii, el având acum 49 de ani? Meiffert a rea­lizat această performanţă folosind o bicicletă de o construcţie specială şi a­­lergînd în spatele unei mo­tociclele de asemenea a­­mime construită. ...Gyula Grosics, renumi­tul portar al reprezentati­vei maghiare de notb­il, este şi un bun... sprinter ? După cum a declarat cu prilejul celui de al 75-lea meci internaţional la care a participat (numărul lor s-a ridicat acum la 77), el aleargă „suta“ in 11,2—11,4 secunde. ...titlul de campion mon­­dial pe anul acesta la tra­gerea cu arcul a fost câş­­tigat de Joe Th­orton, care aparţine unui trib de in­dieni (pieile roşii) din A­­merica de Nord ? —la prima finală de Cupă din U.R.S.S., dis­putată în 1936, au asistat 22.500 de spectatori ? Nu­mărul iubitorilor de fotbal a crescut an de an, ast­fel că la finala Cupei din 1958 pe Stadionul Lenin din Moscova au fost pre­zenţi 106.000 spectatori! liliüMililüiiÜillUiiillIiiljiiUiiílllUliilliiimijiííiUiil liliilillilliiillllll Pe cine va alege fata ? (Cei doi căpitani ai echipelor care se întîlnesc mîine în finala „Cupei R.P.R.* la fotbal: Ursu—Arieşul Turda şi Macii—Rapid Bucureşti) PREGĂTIRI PENTRU... CHILE Cei doi aşi ai fotbalu­lui sud-american, Pele şi Didi joacă fotbal nu nu­mai pe gazonul verde al stadionului, ci şi la masa de... joc. Puţină tactică nu strică — pare, ar spu­ne cei doi fotbalişti bra­zilieni. Turneul final din Chile nu va fi de loc uşor... Nu exista limite în performanţe! Lumea sportului a cu­noscut, în anii din urmă, o serie de performanţe uluitoare. Piotr Bolotni­kov a întrecut cu peste 11 secunde faimosul re­cord pe 10.000 de metri al formidabilului Kat, care a uimit pe specia­lişti şi a... speriat pe toţi ceilalţi alergători pe această distanţă. Ju­ru­ Vlasov a spulberat pur şi simplu un alt mare record, cel al colosului american Paul Anderson, adăugîn­­du-i, dintr-o dată, la tota­lul celor trei stiluri, nu mai puţin de 25 de ki­lograme. Iolanda Balaş şi Valeri Brumei se „joa­­că“ cu înălţimi care pă­reau înainte vreme de do­meniul fanteziei... Aceste perforenţe, ca şi multe altele înregis­trate în diverse discipli­ne, au readus în actua­litate întrebarea : există o limită a pe­rf­ormi­sţelor sportive? Comentatorii sportivi din Occident s-au grăbit să tragă conclu­zia că o asemenea limită există şi că dacă se mai produc unele (noi am spune... frecvente) excep­ţii, acestea sînt datorate unor sportivi ca călită li cu totul ieşite din co­mun. Discutînd pe aceast­ă temă în paginile revistei „Nouvelles de Moscou“ şi deci avin­du-se hotă­rit îm­potriva unui asemenea fel de a privi lucrurile, maestrul emerit al spor­tului Sem­­ion Axelrod şi Iurîi Kirakov ajung la concluzia că extraordina­rele recorduri din ultimii ani nu sunt datorate apa­riţiei unor „supersportivi“, ci se explică In felul ur­mător: 1. In numeroase ţări sportul a luat o mare dezvoltare, iar în ţările socialiste a căpătat un caracter de masă ceea ce, între altele, permite des­coperirea de noi talente remarcabile. 2. Contactele interna­ţionale tot mai dese din­tre sportivi şi antrenori favorizează schimbul de experienţă. 3. Pregătirea fizică ge­nerală şi specializarea sportivilor încep de tim­puriu. 4. Se pun la punct şi se aplică noi metode de antrenament. 5. Participarea medici­lor şi savanţilor din dife­rite specialităţi la pregă­tirea sportivilor, ca şi existenţa unor şcoli spe­ciale de înaltă calificare pen­tt formarea cadrelor de antrenori şi profesori de educaţie fizică, creea­ză activităţii sportive o bază ştiinţifică. 6. S-au realizat progre­­se însemnate In domeniul fabricării materi­a­lel­or sportive şi al amenajă­rii bazelor sportive. — B. — Cum se pregătesc pentru sezonul de iarnă— Un bober întrebat de pregăteşte Pentru lamă vreo fcvravă A cerut­­ modest­­ fireşte. Pin-atunci un... bob zăbavă I I­n cari­rist — Nu stai mulţumit si pace ! Iama, sportul nu imi place Căci la schi adeseori Trebuie să »i... cobori I Un amator de„ hochei — Deocamdată evident. Fac și eu s-antrenament* Pentru geruri mari, adică M-antrenez eu— „seca­rică* I ION COSMIN CA SA NU MAI AIBĂ... SURPRIZE Echipa francezi de fot­bal V.S. Haricourt era '--'i partener cit se poate de... plăcut, deoarece în de­plasările pe care le fă­cea nu venea niciodată cu mina goală, cum se spune. De fiecare dată, cei de la V.S. Haricourt aduceau pentru gazde co­şuri mari, pline de fruc­te, roşii şi ceapă. Gestul nu era chiar dezinteresat, ci avea un substrat. U.S. Haricourt îşi făcea in fe­lul acesta reclamă produ­selor proprii, cunoscut fi­ind faptul că locuitorii acestui oraş trăiesc mai mult din grădinarie... De la un timp insă, fotbaliştii din Haricourt au încetat de a mai duce cadouri adversarilor lor. De ce ? Fiindcă in repe­tate rindun suporterii e­­chipelor gazdă au dat o destinaţie cu totul nepre­văzută darurilor celor din Haricourt, folosindu-le ca... proiectile in timpul meciurilor împotriva ju­cătorilor... oaspeți. In această situaţie, con­ducerea echipei a hotă­ri ca în loc de legume si fructe, un văi or să fie oferite gazdelor­ pros­pecte de reclamă, care p­lingă că nu costă atit, sunt şi mai puţin­, peri­culoase... 13 atleţi neinvinşi in acest an! Treisprezece atleţi din întreaga lume se pot mmdri cu faptul de a nu fi cu­noscut infrîngerea — în probele lor favorite — în acest an. Aceştia sînt : Valeri Brumei (U.R.S.S.), Frank Budd (S.U.A .),Piotr Bolotnikov (U.R.S.S.), Danis Joimson (Indiile de Vest), Ro­bert Hayes (S.U.A.), Murray Hallberg (Noua Zeelandă),Salvat­ore Morale (Ita­lia), Otis Davis (S.U.A.), Hayes Jones (S.U.A.), Livio Berruti (Italia), Ar­tur Rowe (Anglia), Dallas Irmg (S.U.A). şi Ian Kutenko (U.R.S.S.). Un cal in­teresant îl prezintă su­îţaşul Michel Macquet (Franţa), campion internaţional al R.P.R. în acest an. Macquet şi-a învins absolut toţi adversarii străini (şi nu au fost puţini aceştia) pe care i-a întîlnit anul acesta, singura înfringere fiindu-i pricinuită de conaţionalul său AL Syrovatski !

Next