Sportul Popular, decembrie 1961 (Anul 16, nr. 3938-3954)

1961-12-05 / nr. 3940

O CONDUCEREA ŞCOLII SPRIJINĂ ACTIVITATEA SPORTIVĂ lă de educaţie fizică la şcoala medie nr. 1 din Oradea... Două clase, a VIII-a, lucrează conco­mitent : grupa de fete cu profesoara Viviana Torjoc, cea de băieţi cu pro­fesorul Iosif Barta. Cită armonie în exerciţiile de gimnastică ale fetelor! Cu­ dinamism în cursele de sprint ale băieţilor ! O oră de educaţie fizică de­osebit de atractivă prin priceperea cu care cei doi profesori au reuşit să an­treneze toţi elevii. Un adevărat mo­ment de voie bună, de destindere, înaintea altor ore de studiu intens. Urmărind desfăşurarea lecţiei, ne gîndim ce fericiţi trebuie să fie elevii acestei şcoli ! Doar au la dispoziţie nu numai un local frumos îngrijit, cu cla­se mari, luminoase, ci şi o curte spa­ţioasă, in incinta căreia au fost ame­najate terenuri de volei şi baschet (prevăzute şi cu instalaţie pentru în­­tîlniri în nocturnă­­), sectoare, pentru a­­runcări, gropi de sărituri, pistă de a­­tergări (în curs de terminare); în a­­celaşi timp, mai rămîne un spaţiu su­ficient pentru ca amatorii de handbal în 7 să se poată antrena în voie, în totul, un adevărat complex sportiv, cum sînt puţine în oraş. A­proape tot ce vedeţi aici, în­­ curtea şcolii, ne spunea în recreaţie profesorul Barta, s-a realizat astă-vară, prin munca vo­luntară, entuziastă, a elevilor şi ca­drelor didactice. Drept să vă spunem, fără această bază sportivă, nici nu ştiu cum ne am fi descurcat. Pînă a­­tunci, orele de clasă şi cele de colec­tiv sportiv se desfăşurau in sala de sport, este adevărat foarte mare, bine amenajată. Dar, gindiţi-vă, şcoala noastră adăposteşte aproape 1.200 de elevi!... Acum, lucrurile stau cu totul altfel... In altă recreaţie, profesorul Barta, reluind povestirea, ne-a prezentat „ac­tul de naştere“ al complexului sportiv: in primăvară, la terminarea anului de învăţămînt, din iniţiativa utemiştilor din şcoală s-au creat echipe de lucru. Obiectiv — întreaga curte a şcolii să fie transformată intr-o bază sportivă. Organizate de către colectivul cate­drei de educaţie fizică, aceste echipe au realizat aproape 5.000 ore de mun­că voluntară . Însăşi conducerea şcolii prin tovarăşii profesori Pavel Variu şi Gordana Blajovici au sprijinit acţiu­nea. Un amănunt interesant, aflîn­du-se deseori în mijlocul tinerilor con­structori, profesorul Variu a prins gust pentru sport. De atunci a fost nelipsit de la întrecerile sportive susţinute de elevii şcolii, iar recent, cu prilejul a­­legerii noului consiliu al asociaţiei sportive, profesorul Variu­ a fost ales preşedinte. Şi cu un preşedinte atît de entuziast, se înţelege că treburile nu pot merge decit foarte bine. E­ste lesne de ghicit — după nu­mărul amenajărilor sportive — că pasiunea micilor sportivi de aici o constituie atletismul. Elevii şco­lii au fost deseori fruntaşi în competi­ţiile organizate in localitate, cucerind titluri de campioni prin Ioan Duţu (înălţime), Tiberiu Bihari (suliţă şi disc), Ioan Boroş (lungime şi greuta­te), Elisabeta Moţica (100 şi 200 m plat), Doina Iecmnenciuc (înălţime şi probele de alergări peste garduri). Chiar în momentul vizitei noastre, a­­sociaţia sportivă a şcolii primise o chemare la întrecere din partea atle­ţilor de la şcoala medie nr. 4, altă şcoală orădeană cu o bogată şi va­riată activitate sportivă. In afara atletismului, elevii de aici practică, cu frumoase rezultate, vo­leiul — locul 2 pe ţară, anul trecut, la finalele şcolare feminine de la Con­stanţa, handbalul — locul 2 la zonă anul acesta, gimnastica. Inţelegînd să stimuleze elevii cu ap­titudini spre diferite discipline sporti­ve, conducerea şcolii, la propunerile catedrei de educaţie fizică şi a comi­tetului U.T.M. a îndrumat către Şcoala sportivă de elevi aproape 200 de ti­neri (40 la volei, 30 la handbal, 25 la atletism etc). έnainte de a părăsi şcoala am fă­cut cunoştinţă şi cu... magazia asociaţiei sportive. Curate, sti­vuite cu mult simţ gospodăresc, mingi de volei, baschet, oină, handbal, fot­bal, alături de un bogat sortiment de materiale pentru atletism, de echipa­ment sportiv reprezintă un adevărat îndemn către desfăşurarea unei activi­tăţi sportive multilaterale. — Avem aici, aproape tot ce ne este necesar. Şi aceasta tot datorită con­ducerii şcolii care a răspuns totdea­una cu multă înţelegere la nevoile a­­sociaţiei sportive, mai ales prin tova­răşul director Vasile Roşea... Concluzia ? Se desprinde de la sine. Vom adăuga numai că elevii de la Şcoala medie nr. I din Oradea — cu entuziasmul care îi caracterizează — promit să obţină succese şi mai fru­moase, prilej de m­îndrie pentru toţi şcolarii din idealitate TIBERIU STĂNI­A Sportivii de la „Carbochim“ Duminica trecută, la Cluj. In sala sportiva a U.C.F.S. 6 băieţi, unul mai tînăr ca celălalt, se străduiau să ob­ţină un rezultat cit mai bun în Între­cerea cu mai încercaţii lor parteneri de joc, voleibaliştii de la Flacăra roşie Bucureşti. Sunt debutanţi in prima ca­tegorie a ţării la volei, tineri care în timpul liber, după programul de pro­ducţie, desluşesc ore în şir tainele sportului pe care l-au îndrăgit. — Sunt muncitori ai uzinelor „Car­bochim" — ţinu să nu-i prezinte unul din numeroşii lor suporteri. Uitaţi-vă la jucătorul cu nr. 5, căpitanul echi­pei. Andrei Mureşan este un apreciat bobinator, şef de brigadă şi in acelaşi timp un inovator. I. Szenkyrai este un bun strungar la atelierul mecanic. Apoi, priviţi-l pe trăgătorul acela bru­net. El... Şi uite aşa, neaşteptatul in­terlocutor ne prezentă pe rînd întreaga echipă, o parte din tinerii sportivi ai „Carbochin“-ului, pe care a doua zi aveam să-i întîlnim la locurile lor de muncă. Ca fiecare întreprindere, uzina „Car­­bochim“-Cluj își are fruntașii săi. De pe panoul de la intrarea în uzină te privesc chipurile lui Aurel Coroiu, mun­citor la secţia carbură, ale lui A. Fără­­gău şi Ştefan Mureşan, muncitor la secţia electrozi. Aceşti harnici munci­tori împreună cu întreg colectivul uzi­nei, au reuşit să obţină succese de seamă în producţie. Au contribuit cu toţii la îmbunătăţirea calităţii produ­selor, la realizarea de economii şi be­neficii care în prezent se numără în milioane de lei. Hărnicia lor in muncă a făcut ca produsele uzinei să se bu­cure de aprecierea celor care le folo­sesc. Dar sportivii ? La această întrebare, oricui te-ai adresa, toţi vor răspunde la fel : la toate realizările obţinute de noi şi-au adus din plin contribuţia şi sportivii. Din rîndurile lor s au ridicat fruntaşi în producţie, cu care colecti­vul „Carbochim“-ului se mîndreşte. A­­lături de utemistul Andrei Mureşan, de la electrică, de care am mai vorbit, se află fotbaliştii Nicolae Popa, metrolo­­gul E. Bodea, mecanicul Nicolae Roş­ea, Petru Buzaş, un bun canotor, con­trolor tehnic la finisa­j-polizoare. Aceş­tia sunt doar cîţiva din sportivii care reprezintă uzina sau C.S.M. Cluj în competiţiile oficiale la fotbal, volei (categ. A), şah sau tenis de masă, fruntaşi în producţie, inovatori, ale că­ror sarcini de plan sunt mereu depăşite. Mai trebuie totuşi adăugaţi şahiştii ing. N. Ştefănescu­, I­. Covaci, de la serviciul financiar, remarcaţi cu ocazia campio­natelor pe asociaţie, tinerii fotbalist din echipa de juniori, cîştigători ai unei frumoase cupe cu care a fost do­tată o recentă competiţie orăşenească, după ce se află in vitrina de la intra­rea în uzină. Aceştia sunt sportivii de la „Carbochim“, reprezentanţi ai celor 1000 de membri U.C.F.S. pe care-i are asociaţia sportivă Dacia. Fruntaşi în producţie, băieţi harnici, care se stră­duiesc, ca împreună cu întregul colectiv al uzinei, să întimpine anul 1962 cu cît mai frumoase realizări în muncă. Iar sportivii, bineînţeles, cu rezultate bune... şi în sport. C. ALEXE Fotocritica noastră Cind antrenorul uită de obligaţiile sale... Hősekéiből stele de la Voinţa Braşov au jucat duminică la Cluj şi au pierdut meciul cu Ştiinţa. Au pierdut datorită greşelilor lor, în parte şi arbitraju­u­ prestat de Ionescu-Oradea. Dar au pierdut şi pentru că, în momentele de dificultate, antrenorul Voinţei Braşov, prof. Gh. Roşu, în loc să-şi stăpînească, să-şi calmeze elevele, să le organizeze jocul, s-a ridicat de la locul său, contestind deciziile arbitrului, creînd atmosferă şi împiedi­­cînd prin aceasta buna desfăşurare a meciului... I­otoreporterul Ionel Danid l-a surprins pe prof. Gh. Roşu într-un moment in care jucătoarea din Braşov, llanfiore Kraus încearcă să-l... tempereze ! ? Să recunoaştem : un moment penibil pentru un antrenor... „Cupti­n Decembtrie" la ciclocroi. Ca în plină primăvară... „Cupa 13 Decembrie“, ultima com- I petiţie a actualului sezon de ciclocros, i s-a desfăşurat duminică dimineaţa în- I tr-un cadru... primăvăratic. Organiza- I torii concursului (asociaţia sportivă Tipograful) s-au orientat bine, alegînd un traseu cu porţiuni specifice curse­lor desfăşurate, de obicei, pe şosea în zilele călduroase. Astfel, cei aproape 90 de concurenţi au luat startul, în diferitele probe, din faţa întreprinde­rii poligrafice „13 Decembrie 1918“ (tot aici au fost marcate şi sosirile) parcurgînd mulţi kilometri sub privi­rile miilor de cetăţeni ai Capitalei. Dar mai bine să vă redăm, pe scurt, filmul celei mai interesante probe, care a reunit pe tinerii alergători şi cicliştii seniori (la sfirşitul întrecerii însă s-au făcut clasamente separate). Au plecat în cursă 24 de concurenţi. Pe calea Dorobanţi, în drum spre sta­dionul Voinţa (capătul tramvaiului 5— şos. Pipera) plutonul rula compact (o „fază“ puţin obişnuită întrecerilor de acest gen). La stăvilarul Floreasca, unde începuse terenul accidentat, plu­tonul s-a înşiruit pe cîteva sute de metri. In frunte se instalase tînărul S. Revenco, urmat de P. Simion, C. Stan­­­ciu, N. Niculescu, D. Rotaru­, I. Vlai­­­­cu ş. a. li urmărim în continuare, îm­­­­preună cu numeroşi spectatori, mulţi­­ dintre ei postaţi ocazional pe margi­­­nea gropii de lingă stadionul Voinţa cea mai dificilă porţiune a traseului pe care cicliştii aveau să o străbată de 3 ori. In primul tur, la o coborire, S. Revenco se dezechilibrează şi cade. Neputînd frîna, P. Simion, care îl se­cunda, se răstoarnă şi el, dar se ri­dică mai repede şi preia conducerea astfel că, la urcuşul unde concurenţii sunt nevoiţi să descalece de pe bici­clete, ordinea este următoarea : P. Si­mion, C. Stanciu, S. Revenco, I. Vlaicu, D. Rotaru­, N. Niculescu, C. Slobozeanu, A. Zin, A. Hîrju etc. Tot in acest loc, la turul II, notăm urmă­toarea trecere: P. Simion, secundat de S. Revenco, I. Vlaicu, C. Stanciu, C. Slobozeanu, A. Hîrju şi N. Nicu­­lescu, ultimii cinci despărţiţi de distan­ţe mai mari. In ultimul tur, tinerii P. Simion şi S. Revenco (antrenorul pri-­­ mului alergător, I. Gociman, ne-a spus că şi-a înscris „elevul" la seniori pen­tru că i-a inspirat mai multă încre­dere decit colegii lui mai mari) s-au distanţat serios. Comportarea lor fru­moasă ne-a determinat să urmărim duelul dintre ei pînă la sosire. După ultimul obstacol (escaladarea tribune­lor stadionului Dinamo), cei doi ci­clişti se studiază — aşa cum fac „e­­vadaţii“ în cursele de fond­­ pentru sprintul final. Cu circa 200 metri înainte de sosire, P. Simion îşi sur­prinde adversarul cu un demaraj sec şi cîştigă detaşat. Cîteva cuvinte şi despre cîştigătorii celorlalte probe. Scundul M. Tacaci a fost din nou la... înălţime. Cu o du­­minică în urmă el a întrecut pe cam­pionul ţării, H. Chelaidite, iar acum a cîştigat fără drept de apel, concursul juniorilor din prima categorie. De a­­semenea, Gh. Radu şi D. Dobrescu şi-au reeditat victoriile, confirmin­d astfel bunele aprecieri. Nu putem în­cheia fără a aminti lăudabila iniţiati­vă a organizatorilor de a include in programul concursului o probă nouă, rezervată cicloturiştilor. Astfel,, aceia care făceau pină acum numai plim­bări recreative pe bicicletă au făcut duminică primii paşi în activitatea competiţională. Şi acum iată rezultatele. Seniori: 1. P. Simion (Steaua), 2. C. Stanciu (Dinamo), 3. C. Slobozeanu (I.T.B.), 4. A. Mitei (Voința), 5. N. Niculescu (Steaua); tineret: 1. S. Revenco, (I.T.B.), 2. A. Hîrju (Steaua), 3. E. Sima (Steaua), 4. N. Chiriacescu (Steaua), 5. C. Popescu (I.T.B.); jun. cat. 1: 1. M. Tacaci (FI. r.), 2. N. Danielopol (I.T.B.), 3. Șt. Toader (Met.); jun. cat. II : 1. Gh. Radu (FI. r.), 2. E. Dumitrescu (C.S.S.), 3. V. Alexin (I.T.B.); biciclete oraș: 1. D. Dobrescu (Cîmpina), 2. T Dobre (Met.), 3. M. Mutică (Met.); ciclo­­turiști: 1. S. Curea (Sc. sp. elevi nr. 2), 2. M. Dumitru (Şc. sp. elevi nr. 2), 3 . Trandafir (individual) TR. IOANIŢESCU Vă întrebaţi, poate, de ce aceşti ciclişti aleargă alături de biciclete pe un traseu plat ? Pentru cine nu ştie, menţionăm că în competiţiile de ciclocros, concurenţii iau astfel startul în cursă. Fasă de la startul în proba rezervată juniorilor din categoria a ll-a. Foto: T. K­oibu Pe urmele materialelor nepublicate VINOVAŢII AU FOST ÎNLĂTURAŢI Cu cîtva timp în urmă, tov. I. Bazil din Oradea şi-a însoţit echipa favo­rită de fotbal, C.S.M. Crişana-Oradea, la Timişoara, pentru a vedea jocul cu C.F.R. „în trenurile speciale, ne scrie cititorul nostru, care au dus la Timişoara foarte mulţi orădeni, s-au pus in vînzare bilete pentru peluză la preţul de 8 lei bucata, in care era inclus şi preţul de 1 leu al unei şepci de hirtie care trebuia luată o dată cu biletul. La Timişoara am văzut însă că un bilet la peluză costa numai 4,50 lei! Mă întreb: de ce oare pe orădeni il costă acelaşi bilet mai mult decit pe timişoreni?“ In răspunsul său, clubul sportiv muncitoresc Cri­şana-Oradea ne scrie: „Intr-adevăr, la meciul cu C.F.R. Timişoara din returul campionatului 1960—1961, o parte din excursionişti au avansat bani pentru a li se procura biletul de intrare. Mai mulţi activişti volun­tari organizatori din cadrul clubului au încasat sumele necesare, dar nu au restituit in toate cazurile dife­renţa de preţ excursioniştilor, fapt pentru care au fost sancţionaţi, re­­nunţindu-se definitiv la serviciile lor. De asemenea, este reală şi sesizarea că tot aceste persoane au pus în vîn­zare şepci apărătoare de soare, insă nu în mod obligator, ci numai la cei care solicitau. In urma măsurilor de reorganizare s-a pus capăt acestor metode neprincipiale. In viitor, con­ducerea clubului va verifica cu aten­ţie toate aspectele legate de organi­zarea şi vînzarea legală a biletelor la toate manifestaţiile sportive“. La aceeaşi sesizare ni s-a răspuns şi consiliul regional U.C.F.S. Crişana, care scrie în încheiere: „Pentru aceste abateri arătate de cititorul dv. ca şi pentru altele, biroul consiliului regional U.C.F.S. Crişana a hotărit înlăturarea unor conducători din ca­drul conducerii C.S.M. Crişana- Oradea şi a secţiei de fotbal care au aprobat sau au trecut cu vederea aceste abateri“. ZIARUL AJUNGE DIN NOU LA DESTINAŢIE Neagu Ignat din comuna Gheorghe Doja, raionul Slobozia, regiunea Bucureşti, ne-a scris despre un necaz al prietenului său Vasile Botiş, di­rectorul şcolii din comună . „Din cauza unor defecţiuni, „Sportul popu­lar" se difuzează neregulat in comuna noastră. în plus, de multe ori, în zilele în care ziarul apare în 8 pa­gini, abonatul primeşte doar... patru pagini! Noi i­e-am interesat la cei în drept, am făcut reclamaţii verbale, ni s-au promis luarea unor măsuri eficiente, dar nimic. De aceea ne-am adresat redacţiei“. Scrisoarea cititorului nostru a fost îndrumată o­ficiului raional P.T.T.R. Slobozia pentru cercetarea cazului. „Din constatările făcute de noi a re­zultat că cele sesizate de Iov. Ignat sunt juste. Noi am luat măsurile co­respunzătoare împotriva celor care se fac vinovaţi de nedistribuirea ziaru­lui abonaţilor şi de dispariţia pagi­nilor de mijloc. Salariatul in cauză a fost sancţionat“. Răspunsul este semnat de tov. I. Prangic, dirigintele oficiului, raionul P.T.T.R. Slobozia. DESPRE OBSERVATORII FEDERALI LA FOTBAL Tov. V. Săsăranu, corespondent re­gional al ziarului nostru în regiunea Maramureş, ne-a scris mai de mult despre „obiectivitatea“ unor observa­tori delegaţi de F.R. Fotbal la me­ciurile de categorie B. La această scrisoare, F.R. Fotbal ne-a răspuns următoarele: „Sesizarea este foarte justă Ea este valabilă nu numai pen­tru regiunea Maramureş, ci şi pentru alte regiuni. Constatind acest lucru, Colegiul Central de Arbitri a propus şi F.R. Fotbal a aprobat formarea unui corp de observatori proveniţi din foştii arbitri, care vor fi şcolarizaţi şi apoi folosiţi în alte localităţi şi re­giuni decit acelea din care provin. In asemenea condiţiuni se vor realiza observări competente şi obiective. Mulţumim corespondentului dv. pen­tru sesizarea făcută". SPORTUL POPULAR Pag. a 3-a Nr. 394Q 1

Next