Sportul Popular, decembrie 1961 (Anul 16, nr. 3938-3954)
1961-12-05 / nr. 3940
O CONDUCEREA ŞCOLII SPRIJINĂ ACTIVITATEA SPORTIVĂ lă de educaţie fizică la şcoala medie nr. 1 din Oradea... Două clase, a VIII-a, lucrează concomitent : grupa de fete cu profesoara Viviana Torjoc, cea de băieţi cu profesorul Iosif Barta. Cită armonie în exerciţiile de gimnastică ale fetelor! Cu dinamism în cursele de sprint ale băieţilor ! O oră de educaţie fizică deosebit de atractivă prin priceperea cu care cei doi profesori au reuşit să antreneze toţi elevii. Un adevărat moment de voie bună, de destindere, înaintea altor ore de studiu intens. Urmărind desfăşurarea lecţiei, ne gîndim ce fericiţi trebuie să fie elevii acestei şcoli ! Doar au la dispoziţie nu numai un local frumos îngrijit, cu clase mari, luminoase, ci şi o curte spaţioasă, in incinta căreia au fost amenajate terenuri de volei şi baschet (prevăzute şi cu instalaţie pentru întîlniri în nocturnă), sectoare, pentru aruncări, gropi de sărituri, pistă de atergări (în curs de terminare); în acelaşi timp, mai rămîne un spaţiu suficient pentru ca amatorii de handbal în 7 să se poată antrena în voie, în totul, un adevărat complex sportiv, cum sînt puţine în oraş. Aproape tot ce vedeţi aici, în curtea şcolii, ne spunea în recreaţie profesorul Barta, s-a realizat astă-vară, prin munca voluntară, entuziastă, a elevilor şi cadrelor didactice. Drept să vă spunem, fără această bază sportivă, nici nu ştiu cum ne am fi descurcat. Pînă atunci, orele de clasă şi cele de colectiv sportiv se desfăşurau in sala de sport, este adevărat foarte mare, bine amenajată. Dar, gindiţi-vă, şcoala noastră adăposteşte aproape 1.200 de elevi!... Acum, lucrurile stau cu totul altfel... In altă recreaţie, profesorul Barta, reluind povestirea, ne-a prezentat „actul de naştere“ al complexului sportiv: in primăvară, la terminarea anului de învăţămînt, din iniţiativa utemiştilor din şcoală s-au creat echipe de lucru. Obiectiv — întreaga curte a şcolii să fie transformată intr-o bază sportivă. Organizate de către colectivul catedrei de educaţie fizică, aceste echipe au realizat aproape 5.000 ore de muncă voluntară . Însăşi conducerea şcolii prin tovarăşii profesori Pavel Variu şi Gordana Blajovici au sprijinit acţiunea. Un amănunt interesant, aflîndu-se deseori în mijlocul tinerilor constructori, profesorul Variu a prins gust pentru sport. De atunci a fost nelipsit de la întrecerile sportive susţinute de elevii şcolii, iar recent, cu prilejul alegerii noului consiliu al asociaţiei sportive, profesorul Variu a fost ales preşedinte. Şi cu un preşedinte atît de entuziast, se înţelege că treburile nu pot merge decit foarte bine. Este lesne de ghicit — după numărul amenajărilor sportive — că pasiunea micilor sportivi de aici o constituie atletismul. Elevii şcolii au fost deseori fruntaşi în competiţiile organizate in localitate, cucerind titluri de campioni prin Ioan Duţu (înălţime), Tiberiu Bihari (suliţă şi disc), Ioan Boroş (lungime şi greutate), Elisabeta Moţica (100 şi 200 m plat), Doina Iecmnenciuc (înălţime şi probele de alergări peste garduri). Chiar în momentul vizitei noastre, asociaţia sportivă a şcolii primise o chemare la întrecere din partea atleţilor de la şcoala medie nr. 4, altă şcoală orădeană cu o bogată şi variată activitate sportivă. In afara atletismului, elevii de aici practică, cu frumoase rezultate, voleiul — locul 2 pe ţară, anul trecut, la finalele şcolare feminine de la Constanţa, handbalul — locul 2 la zonă anul acesta, gimnastica. Inţelegînd să stimuleze elevii cu aptitudini spre diferite discipline sportive, conducerea şcolii, la propunerile catedrei de educaţie fizică şi a comitetului U.T.M. a îndrumat către Şcoala sportivă de elevi aproape 200 de tineri (40 la volei, 30 la handbal, 25 la atletism etc). Înainte de a părăsi şcoala am făcut cunoştinţă şi cu... magazia asociaţiei sportive. Curate, stivuite cu mult simţ gospodăresc, mingi de volei, baschet, oină, handbal, fotbal, alături de un bogat sortiment de materiale pentru atletism, de echipament sportiv reprezintă un adevărat îndemn către desfăşurarea unei activităţi sportive multilaterale. — Avem aici, aproape tot ce ne este necesar. Şi aceasta tot datorită conducerii şcolii care a răspuns totdeauna cu multă înţelegere la nevoile asociaţiei sportive, mai ales prin tovarăşul director Vasile Roşea... Concluzia ? Se desprinde de la sine. Vom adăuga numai că elevii de la Şcoala medie nr. I din Oradea — cu entuziasmul care îi caracterizează — promit să obţină succese şi mai frumoase, prilej de mîndrie pentru toţi şcolarii din idealitate TIBERIU STĂNIA Sportivii de la „Carbochim“ Duminica trecută, la Cluj. In sala sportiva a U.C.F.S. 6 băieţi, unul mai tînăr ca celălalt, se străduiau să obţină un rezultat cit mai bun în Întrecerea cu mai încercaţii lor parteneri de joc, voleibaliştii de la Flacăra roşie Bucureşti. Sunt debutanţi in prima categorie a ţării la volei, tineri care în timpul liber, după programul de producţie, desluşesc ore în şir tainele sportului pe care l-au îndrăgit. — Sunt muncitori ai uzinelor „Carbochim" — ţinu să nu-i prezinte unul din numeroşii lor suporteri. Uitaţi-vă la jucătorul cu nr. 5, căpitanul echipei. Andrei Mureşan este un apreciat bobinator, şef de brigadă şi in acelaşi timp un inovator. I. Szenkyrai este un bun strungar la atelierul mecanic. Apoi, priviţi-l pe trăgătorul acela brunet. El... Şi uite aşa, neaşteptatul interlocutor ne prezentă pe rînd întreaga echipă, o parte din tinerii sportivi ai „Carbochin“-ului, pe care a doua zi aveam să-i întîlnim la locurile lor de muncă. Ca fiecare întreprindere, uzina „Carbochim“-Cluj își are fruntașii săi. De pe panoul de la intrarea în uzină te privesc chipurile lui Aurel Coroiu, muncitor la secţia carbură, ale lui A. Fărăgău şi Ştefan Mureşan, muncitor la secţia electrozi. Aceşti harnici muncitori împreună cu întreg colectivul uzinei, au reuşit să obţină succese de seamă în producţie. Au contribuit cu toţii la îmbunătăţirea calităţii produselor, la realizarea de economii şi beneficii care în prezent se numără în milioane de lei. Hărnicia lor in muncă a făcut ca produsele uzinei să se bucure de aprecierea celor care le folosesc. Dar sportivii ? La această întrebare, oricui te-ai adresa, toţi vor răspunde la fel : la toate realizările obţinute de noi şi-au adus din plin contribuţia şi sportivii. Din rîndurile lor s au ridicat fruntaşi în producţie, cu care colectivul „Carbochim“-ului se mîndreşte. Alături de utemistul Andrei Mureşan, de la electrică, de care am mai vorbit, se află fotbaliştii Nicolae Popa, metrologul E. Bodea, mecanicul Nicolae Roşea, Petru Buzaş, un bun canotor, controlor tehnic la finisaj-polizoare. Aceştia sunt doar cîţiva din sportivii care reprezintă uzina sau C.S.M. Cluj în competiţiile oficiale la fotbal, volei (categ. A), şah sau tenis de masă, fruntaşi în producţie, inovatori, ale căror sarcini de plan sunt mereu depăşite. Mai trebuie totuşi adăugaţi şahiştii ing. N. Ştefănescu, I. Covaci, de la serviciul financiar, remarcaţi cu ocazia campionatelor pe asociaţie, tinerii fotbalist din echipa de juniori, cîştigători ai unei frumoase cupe cu care a fost dotată o recentă competiţie orăşenească, după ce se află in vitrina de la intrarea în uzină. Aceştia sunt sportivii de la „Carbochim“, reprezentanţi ai celor 1000 de membri U.C.F.S. pe care-i are asociaţia sportivă Dacia. Fruntaşi în producţie, băieţi harnici, care se străduiesc, ca împreună cu întregul colectiv al uzinei, să întimpine anul 1962 cu cît mai frumoase realizări în muncă. Iar sportivii, bineînţeles, cu rezultate bune... şi în sport. C. ALEXE Fotocritica noastră Cind antrenorul uită de obligaţiile sale... Hősekéiből stele de la Voinţa Braşov au jucat duminică la Cluj şi au pierdut meciul cu Ştiinţa. Au pierdut datorită greşelilor lor, în parte şi arbitrajuu prestat de Ionescu-Oradea. Dar au pierdut şi pentru că, în momentele de dificultate, antrenorul Voinţei Braşov, prof. Gh. Roşu, în loc să-şi stăpînească, să-şi calmeze elevele, să le organizeze jocul, s-a ridicat de la locul său, contestind deciziile arbitrului, creînd atmosferă şi împiedicînd prin aceasta buna desfăşurare a meciului... Iotoreporterul Ionel Danid l-a surprins pe prof. Gh. Roşu într-un moment in care jucătoarea din Braşov, llanfiore Kraus încearcă să-l... tempereze ! ? Să recunoaştem : un moment penibil pentru un antrenor... „Cuptin Decembtrie" la ciclocroi. Ca în plină primăvară... „Cupa 13 Decembrie“, ultima com- I petiţie a actualului sezon de ciclocros, i s-a desfăşurat duminică dimineaţa în- I tr-un cadru... primăvăratic. Organiza- I torii concursului (asociaţia sportivă Tipograful) s-au orientat bine, alegînd un traseu cu porţiuni specifice curselor desfăşurate, de obicei, pe şosea în zilele călduroase. Astfel, cei aproape 90 de concurenţi au luat startul, în diferitele probe, din faţa întreprinderii poligrafice „13 Decembrie 1918“ (tot aici au fost marcate şi sosirile) parcurgînd mulţi kilometri sub privirile miilor de cetăţeni ai Capitalei. Dar mai bine să vă redăm, pe scurt, filmul celei mai interesante probe, care a reunit pe tinerii alergători şi cicliştii seniori (la sfirşitul întrecerii însă s-au făcut clasamente separate). Au plecat în cursă 24 de concurenţi. Pe calea Dorobanţi, în drum spre stadionul Voinţa (capătul tramvaiului 5— şos. Pipera) plutonul rula compact (o „fază“ puţin obişnuită întrecerilor de acest gen). La stăvilarul Floreasca, unde începuse terenul accidentat, plutonul s-a înşiruit pe cîteva sute de metri. In frunte se instalase tînărul S. Revenco, urmat de P. Simion, C. Stanciu, N. Niculescu, D. Rotaru, I. Vlaicu ş. a. li urmărim în continuare, împreună cu numeroşi spectatori, mulţi dintre ei postaţi ocazional pe marginea gropii de lingă stadionul Voinţa cea mai dificilă porţiune a traseului pe care cicliştii aveau să o străbată de 3 ori. In primul tur, la o coborire, S. Revenco se dezechilibrează şi cade. Neputînd frîna, P. Simion, care îl secunda, se răstoarnă şi el, dar se ridică mai repede şi preia conducerea astfel că, la urcuşul unde concurenţii sunt nevoiţi să descalece de pe biciclete, ordinea este următoarea : P. Simion, C. Stanciu, S. Revenco, I. Vlaicu, D. Rotaru, N. Niculescu, C. Slobozeanu, A. Zin, A. Hîrju etc. Tot in acest loc, la turul II, notăm următoarea trecere: P. Simion, secundat de S. Revenco, I. Vlaicu, C. Stanciu, C. Slobozeanu, A. Hîrju şi N. Niculescu, ultimii cinci despărţiţi de distanţe mai mari. In ultimul tur, tinerii P. Simion şi S. Revenco (antrenorul pri- mului alergător, I. Gociman, ne-a spus că şi-a înscris „elevul" la seniori pentru că i-a inspirat mai multă încredere decit colegii lui mai mari) s-au distanţat serios. Comportarea lor frumoasă ne-a determinat să urmărim duelul dintre ei pînă la sosire. După ultimul obstacol (escaladarea tribunelor stadionului Dinamo), cei doi ciclişti se studiază — aşa cum fac „evadaţii“ în cursele de fond pentru sprintul final. Cu circa 200 metri înainte de sosire, P. Simion îşi surprinde adversarul cu un demaraj sec şi cîştigă detaşat. Cîteva cuvinte şi despre cîştigătorii celorlalte probe. Scundul M. Tacaci a fost din nou la... înălţime. Cu o duminică în urmă el a întrecut pe campionul ţării, H. Chelaidite, iar acum a cîştigat fără drept de apel, concursul juniorilor din prima categorie. De asemenea, Gh. Radu şi D. Dobrescu şi-au reeditat victoriile, confirmind astfel bunele aprecieri. Nu putem încheia fără a aminti lăudabila iniţiativă a organizatorilor de a include in programul concursului o probă nouă, rezervată cicloturiştilor. Astfel,, aceia care făceau pină acum numai plimbări recreative pe bicicletă au făcut duminică primii paşi în activitatea competiţională. Şi acum iată rezultatele. Seniori: 1. P. Simion (Steaua), 2. C. Stanciu (Dinamo), 3. C. Slobozeanu (I.T.B.), 4. A. Mitei (Voința), 5. N. Niculescu (Steaua); tineret: 1. S. Revenco, (I.T.B.), 2. A. Hîrju (Steaua), 3. E. Sima (Steaua), 4. N. Chiriacescu (Steaua), 5. C. Popescu (I.T.B.); jun. cat. 1: 1. M. Tacaci (FI. r.), 2. N. Danielopol (I.T.B.), 3. Șt. Toader (Met.); jun. cat. II : 1. Gh. Radu (FI. r.), 2. E. Dumitrescu (C.S.S.), 3. V. Alexin (I.T.B.); biciclete oraș: 1. D. Dobrescu (Cîmpina), 2. T Dobre (Met.), 3. M. Mutică (Met.); cicloturiști: 1. S. Curea (Sc. sp. elevi nr. 2), 2. M. Dumitru (Şc. sp. elevi nr. 2), 3 . Trandafir (individual) TR. IOANIŢESCU Vă întrebaţi, poate, de ce aceşti ciclişti aleargă alături de biciclete pe un traseu plat ? Pentru cine nu ştie, menţionăm că în competiţiile de ciclocros, concurenţii iau astfel startul în cursă. Fasă de la startul în proba rezervată juniorilor din categoria a ll-a. Foto: T. Koibu Pe urmele materialelor nepublicate VINOVAŢII AU FOST ÎNLĂTURAŢI Cu cîtva timp în urmă, tov. I. Bazil din Oradea şi-a însoţit echipa favorită de fotbal, C.S.M. Crişana-Oradea, la Timişoara, pentru a vedea jocul cu C.F.R. „în trenurile speciale, ne scrie cititorul nostru, care au dus la Timişoara foarte mulţi orădeni, s-au pus in vînzare bilete pentru peluză la preţul de 8 lei bucata, in care era inclus şi preţul de 1 leu al unei şepci de hirtie care trebuia luată o dată cu biletul. La Timişoara am văzut însă că un bilet la peluză costa numai 4,50 lei! Mă întreb: de ce oare pe orădeni il costă acelaşi bilet mai mult decit pe timişoreni?“ In răspunsul său, clubul sportiv muncitoresc Crişana-Oradea ne scrie: „Intr-adevăr, la meciul cu C.F.R. Timişoara din returul campionatului 1960—1961, o parte din excursionişti au avansat bani pentru a li se procura biletul de intrare. Mai mulţi activişti voluntari organizatori din cadrul clubului au încasat sumele necesare, dar nu au restituit in toate cazurile diferenţa de preţ excursioniştilor, fapt pentru care au fost sancţionaţi, renunţindu-se definitiv la serviciile lor. De asemenea, este reală şi sesizarea că tot aceste persoane au pus în vînzare şepci apărătoare de soare, insă nu în mod obligator, ci numai la cei care solicitau. In urma măsurilor de reorganizare s-a pus capăt acestor metode neprincipiale. In viitor, conducerea clubului va verifica cu atenţie toate aspectele legate de organizarea şi vînzarea legală a biletelor la toate manifestaţiile sportive“. La aceeaşi sesizare ni s-a răspuns şi consiliul regional U.C.F.S. Crişana, care scrie în încheiere: „Pentru aceste abateri arătate de cititorul dv. ca şi pentru altele, biroul consiliului regional U.C.F.S. Crişana a hotărit înlăturarea unor conducători din cadrul conducerii C.S.M. Crişana- Oradea şi a secţiei de fotbal care au aprobat sau au trecut cu vederea aceste abateri“. ZIARUL AJUNGE DIN NOU LA DESTINAŢIE Neagu Ignat din comuna Gheorghe Doja, raionul Slobozia, regiunea Bucureşti, ne-a scris despre un necaz al prietenului său Vasile Botiş, directorul şcolii din comună . „Din cauza unor defecţiuni, „Sportul popular" se difuzează neregulat in comuna noastră. în plus, de multe ori, în zilele în care ziarul apare în 8 pagini, abonatul primeşte doar... patru pagini! Noi ie-am interesat la cei în drept, am făcut reclamaţii verbale, ni s-au promis luarea unor măsuri eficiente, dar nimic. De aceea ne-am adresat redacţiei“. Scrisoarea cititorului nostru a fost îndrumată oficiului raional P.T.T.R. Slobozia pentru cercetarea cazului. „Din constatările făcute de noi a rezultat că cele sesizate de Iov. Ignat sunt juste. Noi am luat măsurile corespunzătoare împotriva celor care se fac vinovaţi de nedistribuirea ziarului abonaţilor şi de dispariţia paginilor de mijloc. Salariatul in cauză a fost sancţionat“. Răspunsul este semnat de tov. I. Prangic, dirigintele oficiului, raionul P.T.T.R. Slobozia. DESPRE OBSERVATORII FEDERALI LA FOTBAL Tov. V. Săsăranu, corespondent regional al ziarului nostru în regiunea Maramureş, ne-a scris mai de mult despre „obiectivitatea“ unor observatori delegaţi de F.R. Fotbal la meciurile de categorie B. La această scrisoare, F.R. Fotbal ne-a răspuns următoarele: „Sesizarea este foarte justă Ea este valabilă nu numai pentru regiunea Maramureş, ci şi pentru alte regiuni. Constatind acest lucru, Colegiul Central de Arbitri a propus şi F.R. Fotbal a aprobat formarea unui corp de observatori proveniţi din foştii arbitri, care vor fi şcolarizaţi şi apoi folosiţi în alte localităţi şi regiuni decit acelea din care provin. In asemenea condiţiuni se vor realiza observări competente şi obiective. Mulţumim corespondentului dv. pentru sesizarea făcută". SPORTUL POPULAR Pag. a 3-a Nr. 394Q 1