Sportul Popular, martie 1962 (Anul 17, nr. 3987-4004)
1962-03-01 / nr. 3987
ARFA iţă va trei in toate noştri să tiţiîle republica Popule şi mai • din anul a cră tinuă bui să se rului, gim. basche i cluburile muncii de i avansate le ştiinţei, amură de planificări ipiit conduan şi ■ntelor. 0r ocesul de Federaţiile or pe rabună prinstructiv•T pentru instituie o te ea delatelor vadé selec.S., îedelească cri- i ieri te raă indeanase şi a druleamriiori, peniază, social ie să ramură de sport afiscă de la al sporti- 50.000. Iniţi , trebuie lui, 10.000 a 11-a şi vor trebui raioanele ortive, din linia de 7- 1 U.C.F.S. ari compeiparea relezvoltarea Rări, ştiinicest scop, •ietăţii sticonstituire va ajuta ficarea inire va treanţială în eesului de i antrenalingă Con- I se prepetodicoştîi acestora i ale mis'.S. se va ment, pre, vor persi studii al antreî instruire schimb de iile regioconstătuiri 'e. ua măsuri de regulagure tipăcu dezvoltareior. In r asigurare, pentru pe ramură ,r sportivi, ganelor și aborare cu iele și orre o nunin spiritul muncă și ; a repreîntrecerile lucere ale mbativitate, I lipsurilor timp pen tru a preveni abaterile de tot felul in asociaţiile şi cluburile sportive. Trebuie folosite în mai mare măsură formele colective de influenţare, să se dezbată în asociaţii, cluburi şi secţii, precum şi in loturile republicane diferite probleme care privesc comportarea sportivilor. Presa şi emisiunile sportive să-şi aducă o contribuţie mai mare in dezvoltarea opiniei de mase, împotriva delăsării în muncă, a atitudinilor uşuratice şi lipsite de răspundere la antrenament şi a comportării necorespunzătoare pe terenul de sport. In desfăşurarea muncii educative cu sportivii, un rol deosebit revine antrenorului, care trebuie să constituie un exemplu de comportare şi să folosească cele mai corespunzătoare mijloace educative, în funcţie de particularităţile sportivilor. Organele U.C.F.S. vor îndruma sportivii spre diferite forme de învăţămînt politic şi de stat, în vederea temeinicei lor pregătiri politice şi profesionale, pentru a participa cu succes la munca de construire a socialismului. III. CU PRIVIRE LA MUNCA DE SELECŢIONARE ŞI PREGĂTIRE A CADRELOR NECESARE MIŞCĂRII SPORTIVE 1. O grijă deosebită va trebui să acordăm pregătirii cadrelor de specialitate şi activiştilor voluntari necesari mişcării de cultură fizică şi sport. In colaborare cu Ministerul Invăţămintului şi Culturii se va intensifica munca de pregătire de noi cadre de profesori de educaţie fizică, de antrenori şi alţi specialişti, organizindu-se noi cursuri pe lingă Institutul de Cultură Fizică şi facultăţile de educaţie fizică din cadrul institutelor pedagogice. In anul 1965, numărul antrenorilor va trebui să ajungă la 3.500. De asemenea, se va asigura repartizarea şi folosirea mai raţională a cadrelor de specialitate existente. Consiliul General al U.C.F.S., în colaborare cu Ministerul Invăţămintului şi Culturii şi cu Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, va organiza in continuare cursurile de medici sportivi şi pregătirea în domeniul educaţiei fizice a unui număr cit mai mare de învăţători din mediul sătesc. Consiliile U.C.F.S. vor sprijini acţiunea de selecţionare a viitorilor studenţi pentru I.C.F. şi facultăţile de educaţie fizică, vor stimula şi îndruma pe sportivii fruntaşi să urmeze învăţămîntul superior de specialitate, pentru a creşte din rindurile lor un număr sporit de profesori de educaţie fizică şi antrenori. 2. Organele şi organizaţiile U.C.F.S. trebuie să desfăşoare o activitate mai susţinută pentru selecţionarea şi pregătirea unui număr tot mai mare de instructori voluntari şi arbitri din rindurile muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor care îndrăgesc şi doresc să sprijine activitatea sportivă in timpul lor liber. Pină în anul 1965 fiecare asociaţie sportivă din întreprinderi şi instituţii va trebui să aibă cite 5—7 instructori, iar cere săteşti cite 3—5 instructori. Se vor lua măsuri pentru creşterea numărului de arbitri la toate disciplinele sportive, in aşa fel incit pină in anul 1965 numărul acestora să ajungă la 25.000. IV. CU PRIVIRE LA ÎNTĂRIREA MUNCII ORGANELOR Şl ORGANIZAŢIILOR U.C.F.S. 1. In domeniul muncii organizatorice, in faţa organelor şi organizaţiilor noastre stă sarcina ca o dată cu creşterea continuă a rîndurilor membrilor U.C.F.S., să se creeze asociaţii sportive pretutindeni unde trăiesc şi muncesc cetăţenii patriei noastre, să se asigure activizarea tuturor membrilor U.C.F.S., desfăşurarea unei activităţi vii şi continue în toate asociaţiile, in vederea îndeplinirii rolului pentru care au fost create. Pentru aceasta este necesar, în primul rînd, să se îmbunătăţească stilul şi metodele de muncă ale organelor şi organizaţiilor U.C.F.S. Consiliul General şi birourile federaţiilor sportive vor trebui să organizeze mai bine controlul îndeplinirii sarcinilor şi să acorde un ajutor mai calificat şi sistematic organelor locale, asociaţiilor şi cluburilor, să asigure rezolvarea mai operativă a problemelor ce se ridică in activitatea lor. Este de datoria tuturor cadrelor organizaţiei noastre, incepind cu cele de conducere, să desfăşoare cea mai mare parte a activităţii lor in asociaţii şi cluburi, pentru a le sprijini concret in organizarea muncii, in creşterea numărului membrilor U.C.F.S. şi mai ales in activizarea lor, să răspindească pretutindeni experienţa pozitivă a asociaţiilor şi cluburilor fruntaşe. Este necesar să întărim disciplina, exigenţa şi răspunderea fiecărui membru al U.C.F.S., activist şi tehnician sportiv in îndeplinirea sarcinilor încredinţate. Orgatele şi organizaţiile noastre vor trebui să acorde o atenţie mai mare muncii de selecţionare a cadrelor de conducere şi de lărgire a activului obştesc. Trebuie promovaţi in funcţii de conducere oameni pasionaţi pentru educaţie fizică şi sport, ataşaţi cauzei socialismului, organizatori energici şi capabili, care se bucură de autoritate şi prestigiu in rîndul maselor. 2. Organelor şi organizaţiilor U.C.F.S. le revine sarcina de a acorda o atenţie deosebită muncii de organizare şi desfăşurare a propagandei sportive, care trebuie să devină mai eficientă în acţiunea de convingere a maselor despre necesitatea practicării exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării armonioase a organismului şi întăririi sănătăţii. Ziarul „Sportul popular", publicaţiile şi cartea sportivă vor trebui să-şi îmbunătăţească conţinutul ideologic, nivelul publicistic şi grafica de prezentare, să realizeze o legătură mai strînsă cu viaţa, să publice materiale vii, interesante, convingătoare. Presa sportivă va trebui să organizeze dezbateri largi, pe teme importante, la care să participe oameni de ştiinţă, antrenori, profesori de educaţie fizică, sportivi şi iubitori ai sportului, devenind astfel un important mijloc de popularizare a educaţiei fizice, o adevărată tribună de generalizare a experienţei înaintate. Trebuie ridicat nivelul de combativitate al presei sportive. Este necesar ca organele U.C.F.S. să contribuie în mai mare măsură la îmbunătăţirea propagandei prin radio, televiziune, cinema. Vor trebui editate mai multe conferinţe, afişe etc. în scopul popularizării activităţii sportive. Editura U.C.F.S. se va îngriji de tipărirea unei colecţii de broşuri de popularizare a principalelor probleme ale culturii fizice. 3. Organele U.C.F.S., cluburile şi asociaţiile sportive vor acorda o atenţie deosebită creşterii veniturilor mişcării sportive, prin încasarea la timp a cotizaţiilor U.C.F.S., prin organizarea unor întreceri atractive, care să se bucure de interesul unui număr crescind de spectatori. In acelaşi timp, este necesar să se asigure o mai judicioasă folosire a fondurilor mişcării sportive, să se întărească controlul asupra modului cum se minuiesc mijloacele financiare şi materiale, in scopul prevenirii încălcării disciplinei financiare, a actelor de necinste şi pentru a asigura ca mijloacele materiale să fie îndreptate spre dezvoltarea tuturor ramurilor de sport şi, in primul rînd, a celor mai importante şi accesibile maselor largi. 4. Consiliile regionale şi raionale ale U.C.F.S. vor lua măsuri pentru o mai raţională utilizare a tuturor bazelor sportive, pentru folosirea lor de către toate asociaţiile şi cluburile din aceeaşi localitate, în raport cu capacitatea lor. Consiliile regionale şi raionale ale U.C.F.S. trebuie să ia parte activă la discutarea planurilor de dezvoltare şi sistematizare a oraşelor, pentru ca in aceste planuri să fie prevăzute suprafeţe destinate construcţiilor sportive ce vor fi ridicate in viitor pe măsura posibilităţilor de care va dispune mişcarea sportivă. Cu ajutorul sindicatelor, al organizaţiilor U.T.M., prin mobilizarea mai ales a tineretului, folosindu-se din plin resursele locale, va trebui să se asigure o mai bună întreţinere a bazelor sportive şi amenajarea de cît mai multe terenuri sportive simple. Tradiţionala „Lună a construcţiilor sportive“ trebuie să devină un mijloc şi mai eficace de atragere a tineretului in amenajarea de terenuri de volei, baschet, handbal, tenis, sectoare de aruncări şi sărituri, piste de atletism şi altele. Prin aceleaşi mijloace, in curţile şcolilor trebuie să fie amenajate baze sportive. Organele şi organizaţiile U.C.F.S. vor trebui să ajute sfaturile populare pentru amenajarea unor locuri turistice dotate cu terenuri de sport in parcurile naturale,in păduri, pe malurile lacurilor şi riurilor din apropierea oraşelor, unde oamenii muncii şi familiile lor să-şi poată petrece plăcut şi cu folos timpul liber. ■ Consiliul General al U.C.F.S. va trebui să manifeste o mai mare preocupare şi să ajute ministerele de resort in planificarea producţiei de materiale sportive în raport cu nevoile mişcării de cultură fizică, precum şi în stabilirea caracteristicilor acestora, in vederea îmbunătăţirii calităţii lor. 5. In vederea îmbunătăţirii întregii sale activităţi, Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va trebui să conlucreze şi mai strîns cu sindicatele, Uniunea Tineretului Muncitor, sfaturile populare şi celelalte organizaţii de stat şi obşteşti care au un rol important in mobilizarea maselor la activitatea sportivă şi în îmbunătăţirea condiţiilor necesare permanentei sale dezvoltări. 6. Consiliul General al U.C.F.S. va trebui să ia măsuri pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor sportive internaţionale, contribuind astfel la întărirea prieteniei dintre poporul român şi popoarele celorlalte ţări, in interesul menţinerii şi consolidării păcii in lume. Conferinţa pe ţară îşi exprimă convingerea că organele şi organizaţiile U.C.F.S. vor lupta cu şi mai mult elan pentru traducerea in viaţă a sarcinilor trasate de partid şi guvern mişcării de cultură fizică, aducind o contribuţie şi mai mare la lupta întregului popor pentru îndeplinirea grandiosului plan de desăvirșire a construirii socialismului in scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina. Din cuvîntul participanţilor la Conferinţa pe ţară a Uniunii de Cultură Fizică şi Sport Iolanda Balaş maestră emerită a sportului Referindu-ne la activitatea atletică desfăşurată în ţara noastră după 23 August 1944 — a spus vorbitoarea — constatăm cu bucurie obţinerea unor rezultate deosebite, atît în ceea ce priveşte dezvoltarea bazei de mase, cît şi a nivelului performanţelor. Zi de zi creşte numărul femeilor angrenate în activitatea secţiilor de atletism din cluburi şi asociaţii. Numai în anul 1961, peste 48.000 de tinere atlete au participat la diferitele competiţii de atletism. Faptul că echipa reprezentativă feminină de atletism a Republicii Populare Române reprezintă astăzi o valoare în ierarhia mondialii, se explică şi prin numărul mereu crescînd de tinere angrenate în aceasta activitate. Totuşi — a arătat Iolanda Balaş — aşa cum reiese şi din darea de seamă, numărul femeilor cuprinse în activitatea sportivă nu este încă nivelul posibilităţilor. Lipsa de preocupare pentru o muncă de conţinut în ceea ce priveşte mobilizarea, selecţia şi pregătirea sistematică a tinerelor fete în secţiile de atletism se manifestă încă destul de des în activitatea unor asociaţii sportive din multe întreprinderi mari. Tinerele fete din şcoli şi facultăţi nu sînt suficient atrase în activitatea sportivă recreativă de pe stadion. Cadrele didactice, profesorii de educaţie fizică din şcoli şi facultăţi, desfăşoară — în mare parte — o muncă fără obiective precise. Iată de ce consider că organele şi organizaţiile sportive, cadrele de conducere şi tehnice vor trebui să acorde o şi mai mare atenţie atragerii elementului feminin în activitatea sportivă de mase şi de performanţă. Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva aspecte privind activitatea echipei noastre reprezentative feminine de atletism, la rezultatele obţinute şi la valoarea ei pe plan internaţional. Datorită condiţiilor optime de pregătire create, echipa feminină de atletism a K. P. Romíne se situează astăzi printre cele mai bune din lume. Atletele ţării noastre au realizat performanţe valoroase, dintre care citez: 2 medalii olimpice, de 5 ori consecutiv campioane balcanice pe echipe, de 2 ori consecutiv campioane balcanice de cros. Cu toate acestea, în atletismul feminin, la nivelul echipei reprezentative se mai manifestă încă o seamă de lipsuri. Stăm foarte slab la probele de sprint, alergarea de garduri și săritura în lungime. Ridicarea rezultatelor acestor probe la nivelul celorlalte, ar situa desigur echipa noastră pe un loc şi mai bun în lume. Slabe sunt, de asemenea, la unele probe, rezultatele celei de a doua atlete din echipă, din care cauză există un nefiresc decalaj. Acest lucru face să se reducă valoarea în ansamblu a echipei şi să se piardă puncte preţioase în întrecerile interţări. De exemplu : Rez. I Rez. II 400 m 56, 9 58, 8 800 m 2,06, 8 2:13, 0 greutate 15,97,49 suliţă 56,64 47,34 lată doar cîteva exemple, suficient de edificatoare. O situaţie şi mai dificilă există în cadrul echipei noastre masculine. Nu este permis, faţă de condiţiile create, ca băieţii să obţină la majoritatea probelor atletice rezultate foarte slabe. Noi, fetele, nu ii vom aştepta. Nu vom sta pe loc. Acesta este un angajament al echipei feminine pe car© îl exprim în faţa Conferinţei. Personal caut să ridic elemente de valoare dintre copiii şi fetele din cartierul Militari unde mă antrenez zi de zi. Sper ca aceste fete tinere talentate să mă înlocuiască cît de curind cu mult succes. Vasile Ionescu preşedintele Federaţiei Române de Scrimă Criticile aduse federaţiei noastre sunt cu totul îndreptăţite. Ne vom mobiliza toate forţele pentru a lichida cît mai repede lipsurile care au fost semnalate. Este adevărat că noi am obţinut în ultimii ani multe rezultate sportive deosebit de valoroase, care au situat ţara noastră printre primele din lume. Aşa cum s-a arătat în darea de seamă, nici nu se pot compara rezultatele realizate în ultimii ani, de către sportivii noştri, cu cele din trecut şi sunt cu totul de acord cu aprecierea că nu am epuizat toate posibilităţile şi că putemii să obţinem în viitor succese şi mai mari. Avem sportivi care au atins măiestria şi nivelul celorlalţi scrimeri fruntaşi, cunoscuţi pe plan mondial. Aceştia însă sunt în număr mic, iar băieţii au rămas în urma fetelor. Totuşi, consider că a început să dea roade măsura pe care federaţia noastră o aplică consecvent: întinerirea echipelor noastre. Pentru lărgirea bazei de mase şi repartizarea mai judicioasă a secţiilor de scrimă în toată ţara, am pus bazele practicării scrimei la Craiova, Ploieşti, Constanţa, Târgovişte, Iaşi şi Galaţi. Am avut şi mai avem însă greutăţi cu unii antrenori care s-au rutinat şi nu aplică metode ştiinţifice la nivelul cerinţelor actuale în pregătirea sportivilor. Multă vreme aceştia au neglijat pregătirea fizică şi moral-volitivă a trăgătorilor, motivînd că scrima se bazează mai mult pe execuţie tehnică şi că ei sunt chemaţi să facă numai acest lucru. „Teoria“ şi poziţia acestora au urmat obţinerea unor rezultate pe măsura calităţilor naturale ale tineretului nostru. Cu ajutorul conducerii Uniunii de Cultură Fizică şi Sport am trimis un schimb de experienţă în U.R.S.S. un antrenor, care la rîndul său, a instruit pe ceilalţi, iar rezultatele nu au întirziat să se arate. In ultimii ani, am îndrumat spre Institutul de Cultură Fizică mai mulţi sportivi fruntaşi care, incepind chiar din anul acesta, vor absolvi institutul devenind cadre cu calificare superioară în scrimă. In încheiere, vreau să asigur Conferinţa că activul obştesc şi sportivii scrimeri îşi vor intensifica eforturile şi munca lor pentru a corespunde exigenţelor poporului nostru şi condiţiilor care ne-au fost create de partid şi guvern. Ne luăm angajamentul ca, pină la Jocurile Olimpice de la Tokio, să progresăm neîncetat, în aşa fel ca la J.O. să putem obţine cel puţin 2-3 medalii Gheorghe Tatu secretar al C.S.M.S. Iaşi Cu trei ani în urmă la Iaşi a luat fiinţă Clubul sportiv al muncitorilor şi studenţilor. La constituire, clubul avea 8 secţii. Azi sunt 13, în care activează 400 de sportivi fruntaşi din oraşul Iaşi. Iaşul are în prezent 7 echipe care activează în campionatele republicane de categoria A şi B, precum şi 10 secţii cu activitate la nivelul competiţiilor republicane, cu rezultate bune în special la tir, box, aeromodelism, planorism etc. Noi avem în vedere mai ales viitorul şi pentru aceasta ne ocupăm intens, în cursuri special organizate, de pregătirea copiilor şi a juniorilor, asigurînd o selecţie corespunzătoare, pentru a putea creşte în scurt timp cadre de valoare. In activitatea clubului sunt totuşi o serie de lipsuri mari, care frînează dezvoltarea sportului de mase în oraşul Iaşi. Nu s-a asigurat o bază de mase la unele discipline de bază, cum ar fi atletismul, voleiul, baschetul şi altele. Antrenarea studenţilor în activitatea sportivă s-a făcut defectuos. Am putea da ca exemplu faptul ca în anul 1961 din 10.000 de studenţi nici unul nu şi-a trecut normele complexului sportiv. O deficienţă manifestată de vechea conducere a clubului a fost orientarea greşită a activităţii sportive în cadrul C.S.M.S. Nu se selecţionau tineri cu perspectivă, iar îmorii existenţi erau ţinuţi pe tuşă, în timp ce se căutau „păsări călătoare“, care să poposească şi la Iaşi măcar pentru un an-doi. Noua conducere a C.S.M.S. laşi este hotărîtă să lichideze aceste lipsuri şi se angajează în faţa Conferinţei să muncească în aşa fel încît sportul din oraşul Iaşi să fie la nivelul condiţiilor create de partid şi guvern.