Sportul Popular, martie 1962 (Anul 17, nr. 3987-4004)

1962-03-01 / nr. 3987

ARFA iţă va tre­­i in toate noştri să tiţiîle repu­blica Popu­le şi mai • din anul a cr­ă tinuă bui să se rului, gim­­. basche­ i cluburile muncii de i avansate le ştiinţei, amură de planificări ipiit­ con­du­­an şi ■ntelor. 0­r ocesul de Federaţiile or pe ra­­bună pr­­instructiv­•T pentru instituie o te ea de­­latelor va­dé selec­­­.S., îede­­leasc­ă cri- i ieri te ra­­ă indea­­nase şi a drul­eam­­riiori, pen­­iază, social ie să ramură de sport afi­­scă de la al sporti- 50.000. In­iţi , trebuie lui, 10.000 a 11-a şi vor trebui raioanele ortive, din linia de 7- 1 U.C.F.S. ari compe­­iparea re­lezvoltarea Rări, ştiin­­icest scop, •ietăţii sti­­constituire va ajuta ficarea in­­ire va tre­­anţială în eesului de i antrena­lingă Con- I se prep­­etodico­ştî­­i acestora i ale mis­'.S. se va ment, pre­­, vor per­si studii al antre­­î instruire schimb de iile regio­­constătuiri 'e. ua măsuri de regula­­gure tipă­­cu dezvol­ta­reior. In r asigura­re, pentru pe ramură ,r sportivi, ganelor și aborare cu iele și or­re o nun­­in spiritul muncă și ; a repre­­întrecerile lucere ale mbativitate, I lipsurilor timp pen­ tru a preveni abaterile de tot felul in asociaţiile şi cluburile sportive. Trebuie folosite în mai mare măsură formele colective de influenţare, să se dezbată în aso­ciaţii, cluburi şi secţii, precum şi in loturile re­publicane diferite probleme care privesc compor­tarea sportivilor. Presa şi emisiunile sportive să-şi aducă o contribuţie mai mare in dezvol­tarea opiniei de mase, împotriva delăsării în muncă, a atitudinilor uşuratice şi lipsite de răs­pundere la antrenament şi a comportării neco­respunzătoare pe terenul de sport. In desfăşurarea muncii educative cu sportivii, un rol deosebit revine antrenorului, care trebuie să constituie un exemplu de comportare şi să fo­losească cele mai corespunzătoare mijloace edu­cative, în funcţie de particularităţile sportivilor. Organele U.C.F.S. vor îndruma sportivii spre diferite forme de învăţămînt politic şi de stat, în vederea temeinicei lor pregătiri politice şi pro­fesionale, pentru a participa cu succes la munca de construire a socialismului. III. CU PRIVIRE LA MUNCA DE SELECŢIONARE ŞI PREGĂTIRE A CADRELOR NECESARE MIŞCĂRII SPORTIVE 1. O grijă deosebită va trebui să acordăm pre­gătirii cadrelor de specialitate şi activiştilor vo­luntari necesari mişcării de cultură fizică şi sport. In colaborare cu Ministerul Invăţămintului şi Culturii se va intensifica munca de pregătire de noi cadre de profesori de educaţie fizică, de antrenori şi alţi specialişti, organizindu-se noi cursuri pe lingă Institutul de Cultură Fizică şi facultăţile de educaţie fizică din cadrul institu­telor pedagogice. In anul 1965, numărul antre­norilor va trebui să ajungă la 3.500. De aseme­nea, se va asigura repartizarea şi folosirea mai raţională a cadrelor de specialitate existente. Consiliul General al U.C.F.S., în colaborare cu Ministerul Invăţămintului şi Culturii şi cu Mi­nisterul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, va or­ganiza in continuare cursurile de medici sportivi şi pregătirea în domeniul educaţiei fizice a unui număr cit mai mare de învăţători din mediul sătesc. Consiliile U.C.F.S. vor sprijini acţiunea de se­lecţionare a viitorilor studenţi pentru I.C.F. şi facultăţile de educaţie fizică, vor stimula şi în­druma pe sportivii fruntaşi să urmeze învăţămîn­­tul superior de specialitate, pentru a­ creşte din rindurile lor un număr sporit de profesori de educaţie fizică şi antrenori. 2. Organele şi organizaţiile U.C.F.S. trebuie să desfăşoare o activitate mai susţinută pentru selecţionarea şi pregătirea unui număr tot mai mare de instructori voluntari şi arbitri din rindu­rile muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor care îndrăgesc şi doresc să sprijine activitatea spor­tivă in timpul lor liber. Pină în anul 1965 fie­care asociaţie sportivă din întreprinderi şi insti­tuţii va trebui să aibă cite 5—7 instructori, iar cere săteşti cite 3—5 instructori. Se vor lua măsuri pentru creşterea numărului de arbitri la toate disciplinele sportive, in aşa fel incit pină in anul 1965 numărul acestora să ajungă la 25.000. IV. CU PRIVIRE LA ÎNTĂRIREA MUNCII ORGANELOR Şl ORGANIZAŢIILOR U.C.F.S. 1. In domeniul muncii organizatorice, in faţa organelor şi organizaţiilor noastre stă sarcina ca o dată cu creşterea continuă a rîndurilor membrilor U.C.F.S., să se creeze asociaţii spor­tive pretutindeni unde trăiesc şi muncesc cetă­ţenii patriei noastre, să se asigure activizarea tuturor membrilor U.C.F.S., desfăşurarea unei activităţi vii şi continue în toate asociaţiile, in vederea îndeplinirii rolului pentru care au fost c­rea­te. Pentru aceasta este necesar, în primul rînd, să se îmbunătăţească stilul şi metodele de muncă ale organelor şi organizaţiilor U.C.F.S. Consiliul General şi birourile federaţiilor sportive vor trebui să organizeze mai bine controlul înde­plinirii sarcinilor şi să acorde un ajutor mai calificat şi sistematic organelor locale, asocia­ţiilor şi cluburilor, să asigure rezolvarea mai operativă a problemelor ce se ridică in activi­tatea lor. Este de datoria tuturor cadrelor organizaţiei noastre, incepind cu cele de conducere, să des­făşoare cea mai mare parte a activităţii lor in asociaţii şi cluburi, pentru a le sprijini concret in organizarea muncii, in creşterea numărului membrilor U.C.F.S. şi mai ales in activizarea lor, să răspindească pretutindeni experienţa pozitivă a asociaţiilor şi cluburilor fruntaşe. Este necesar să întărim disciplina, exigenţa şi răspunderea fiecărui membru al U.C.F.S., activist şi tehnician sportiv in îndeplinirea sarcinilor încre­dinţate. Orgatele şi organizaţiile noastre vor trebui să acorde o atenţie mai mare muncii de selec­ţionare a cadrelor de conducere şi de lărgire a activului obştesc. Trebuie promovaţi in funcţii de conducere oa­meni pasionaţi pentru educaţie fizică şi sport, ataşaţi cauzei socialismului, organizatori ener­gici şi capabili, care se bucură de autoritate şi prestigiu in rîndul maselor. 2. Organelor şi organizaţiilor U.C.F.S. le re­vine sarcina de a acorda o atenţie deosebită muncii de organizare şi desfăşurare a propagan­dei sportive, care trebuie să devină mai eficientă în acţiunea de convingere a maselor despre ne­cesitatea practicării exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării armonioase a organismului şi întă­ririi sănătăţii. Ziarul „Sportul popular", publicaţiile şi cartea sportivă vor trebui să-şi îmbunătăţească conţi­nutul ideologic, nivelul publicistic şi grafica de prezentare, să realizeze o legătură mai strînsă cu viaţa, să publice materiale vii, interesante, convingătoare. Presa sportivă va trebui să orga­nizeze dezbateri largi, pe teme importante, la care să participe oameni de ştiinţă, antrenori, profe­sori de educaţie fizică, sportivi şi iubitori ai spor­tului, devenind astfel un important mijloc de popularizare a educaţiei fizice, o adevărată tri­bună de generalizare a experienţei înaintate. Trebuie ridicat nivelul de combativitate al presei sportive. Este necesar ca organele U.C.F.S. să contribuie în mai mare măsură la îmbunătăţirea propagandei prin radio, televiziune, cinema. Vor trebui editate mai multe conferinţe, afişe etc. în scopul popularizării activităţii sportive. Editura U.C.F.S. se va îngriji de tipărirea unei colecţii de broşuri de popularizare a principalelor pro­bleme ale culturii fizice. 3. Organele U.C.F.S., cluburile şi asociaţiile sportive vor acorda o atenţie deosebită creşterii veniturilor mişcării sportive, prin încasarea la timp a cotizaţiilor U.C.F.S., prin organizarea unor întreceri atractive, care să se bucure de in­teresul unui număr crescind de spectatori. In a­­celaşi timp, este necesar să se asigure o mai judicioasă folosire a fondurilor mişcării sportive, să se întărească controlul asupra modului cum se minuiesc mijloacele financiare şi materiale, in scopul prevenirii încălcării disciplinei financiare, a actelor de necinste şi pentru a asigura ca mijloacele materiale să fie îndreptate spre dez­voltarea tuturor ramurilor de sport şi, in primul rînd, a celor mai importante şi accesibile maselor largi. 4. Consiliile regionale şi raionale ale U.C.F.S. vor lua măsuri pentru o mai raţională utilizare a tuturor bazelor sportive, pentru folosirea lor de către toate asociaţiile şi cluburile din ace­eaşi localitate, în raport cu capacitatea lor. Con­siliile regionale şi raionale ale U.C.F.S. trebuie să ia parte activă la discutarea planurilor de dezvoltare şi sistematizare a oraşelor, pentru ca in aceste planuri să fie prevăzute suprafeţe des­tinate construcţiilor sportive ce vor fi ridicate in viitor pe măsura posibilităţilor de care va dis­pune mişcarea sportivă. Cu ajutorul sindicatelor, al organizaţiilor U.T.M., prin mobilizarea mai ales a tineretului, folosin­­du-se din plin resursele locale, va trebui să se asigure o mai bună întreţinere a bazelor spor­tive şi amenajarea de cît mai multe terenuri sportive simple. Tradiţionala „Lună a construc­ţiilor sportive“ trebuie să devină un mijloc şi mai eficace de atragere a tineretului in amena­jarea de terenuri de volei, baschet, handbal, te­nis, sectoare de aruncări şi sărituri, piste de atletism şi altele. Prin aceleaşi mijloace, in curţile şcolilor trebuie să fie amenajate baze sportive. Organele şi organizaţiile U.C.F.S. vor trebui să ajute sfaturile populare pentru amenajarea unor locuri turistice dotate cu terenuri de sport in parcurile naturale,­in păduri, pe malurile lacu­rilor şi riurilor din apropierea oraşelor, unde oa­menii muncii şi familiile lor să-şi poată petrece plăcut şi cu folos timpul liber. ■ Consiliul General al U.C.F.S. va trebui să ma­nifeste o mai mare preocupare şi să ajute mi­nisterele de resort in planificarea producţiei de materiale sportive în raport cu nevoile mişcării de cultură fizică, precum şi în stabilirea carac­teristicilor acestora, in vederea îmbunătăţirii ca­lităţii lor. 5. In vederea îmbunătăţirii întregii sale activităţi, Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va trebui să conlucreze şi mai strîns c­u sindicatele, Uni­unea Tineretului Muncitor, sfaturile populare şi celelalte organizaţii de stat şi obşteşti care au un rol important in mobilizarea maselor la acti­vitatea sportivă şi în îmbunătăţirea condiţiilor necesare permanentei sale dezvoltări. 6. Consiliul General al U.C.F.S. va trebui să ia măsuri pentru dezvoltarea continuă a rela­ţiilor sportive internaţionale, contribuind astfel la întărirea prieteniei dintre poporul român şi popoarele celorlalte ţări, in interesul menţinerii şi consolidării păcii in lume. Conferinţa pe ţară îşi exprimă convingerea că organele şi organizaţiile U.C.F.S. vor lupta cu şi mai mult elan pentru traducerea in viaţă a sarcinilor trasate de partid şi guvern mişcării de cultură fizică, aducind o contribuţie şi mai mare la lupta întregului popor pentru îndeplinirea gran­diosului plan de desăvirșire a construirii socia­lismului in scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina. Din cuvîntul participanţilor la Conferinţa pe ţară a Uniunii de Cultură Fizică şi Sport Iolanda Balaş maestră emerită a sportului Referindu-ne la activitatea atletică desfăşurată în ţara noastră după 23 August 1944 —­ a spus vorbitoarea — constatăm cu bucurie obţinerea unor rezultate deosebite, atît în ceea ce pri­­veşte dezvoltarea bazei de mase, cît şi a nivelului performanţelor. Zi de zi creşte numărul femeilor an­­grenate în activitatea secţiilor de at­letism din cluburi şi asociaţii. Numai în anul 1961, peste 48.000 de tinere atlete au participat la diferitele com­petiţii de atletism. Faptul că echipa reprezentativă fe­minină de atletism a Republicii Popu­lare Române reprezintă astăzi o valoare în ierarhia mondialii, se explică şi prin numărul mereu crescînd de tinere an­grenate în aceasta activitate. Totuşi —­ a arătat Iolanda Balaş — aşa cum reiese şi din darea de sea­mă, numărul femeilor cuprinse în acti­vitatea sportivă nu este încă­­ nive­lul posibilităţilor. Lipsa de preocupare pentru o muncă de conţinut în ceea ce priveşte mobi­lizarea, selecţia şi pregătirea sistema­tică a tinerelor fete în secţiile de at­letism se manifestă încă destul de des în activitatea unor asociaţii sportive din multe întreprinderi mari. Tinerele fete din şcoli şi facultăţi nu sînt suficient atrase în activitatea sportivă recreativă de pe stadion. Cadrele didactice, profesorii de edu­caţie fizică din şcoli şi facultăţi, des­făşoară — în mare parte — o muncă fără obiective precise. Iată de ce consider că organele şi organizaţiile sportive, cadrele de con­ducere şi tehnice vor trebui să acorde o şi mai mare atenţie atragerii elemen­tului feminin în activitatea sportivă de mase şi de performanţă. Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva aspecte privind activitatea echipei noastre reprezentative feminine de atletism, la rezultatele obţinute şi la valoarea ei pe plan internaţional. Datorită condiţiilor optime de pre­gătire create, echipa feminină de at­letism a K. P. Romíne se situează astăzi printre cele mai bune din lume. Atletele ţării noastre au realizat per­formanţe valoroase, dintre care citez: 2 medalii olimpice, de 5 ori consecutiv campioane balcanice pe echipe, de 2 ori consecutiv campioane balcanice de cros. Cu toate acestea, în atletismul fe­minin, la nivelul echipei reprezentative se mai manifestă încă o seamă de lipsuri. Stăm foarte slab la probele de sprint, alergarea de garduri și să­ritura în lungime. Ridicarea rezultatelor acestor probe la nivelul celorlalte, ar situa desigur ech­ipa noastră pe un loc şi mai bun în lume. Slabe sunt, de asemenea, la unele probe, rezultatele celei de a doua at­lete din echipă, din care cauză există un nefiresc decalaj. Acest lucru face să se reducă valoarea în ansamblu a echipei şi să se piardă puncte preţioase în întrecerile interţări. De exemplu : Rez. I Rez. II 400 m 56, 9 58, 8 800 m 2,06, 8 2:13, 0 greutate 15,97­­,49 suliţă 56,64 47,34 lată doar cîteva exemple, suficient de edificatoare. O situaţie şi mai dificilă există în cadrul echipei noastre masculine. Nu este permis, faţă de condiţiile create, ca băieţii să obţină la majo­ritatea probelor atletice rezultate foarte slabe. Noi, fetele, nu ii vom aştepta. Nu vom sta pe loc. Acesta este un angajament al echipei feminine pe car© îl exprim în faţa Conferinţei. Perso­nal caut să ridic elemente de valoare dintre copiii şi fetele din cartierul Militari unde mă antrenez zi de zi. Sper ca aceste fete tinere talentate să mă înlocuiască cît de curind cu mult succes. Vasile Ionescu preşedintele Federaţiei Române de Scrimă Criticile aduse federaţiei noastre sunt cu totul îndreptăţite. Ne vom mo­biliza toate forţele pentru a lichida cît mai repede lipsurile care au fost semnalate. Este adevărat că noi am obţinut în ultimii ani multe rezultate sportive deosebit de valoroase, care au situat ţara noastră printre primele din lume. Aşa cum s-a arătat în darea de seamă, nici nu se pot compara re­zultatele realizate în ultimii ani, de către sportivii noştri, cu cele din tre­cut şi sunt cu totul de acord cu apre­cierea că nu am epuizat toate posi­bilităţile şi că putemii să obţinem în viitor succese şi mai mari. Avem sportivi care au atins măies­tria şi nivelul celorlalţi scrimeri frun­taşi, cunoscuţi pe plan mondial. A­­ceştia însă sunt în număr mic, iar bă­ieţii au rămas în urma fetelor. Totuşi, consider că a început să dea roade măsura pe care federaţia noas­tră o aplică consecvent: întinerirea e­­chipelor noastre. Pentru lărgirea bazei de mase şi repartizarea mai judicioasă a secţiilor de scrimă în toată ţara, am pus ba­zele practicării scrimei la Craiova, Ploieşti, Constanţa, Târgovişte, Iaşi şi Galaţi. Am avut şi mai avem însă greutăţi cu unii antrenori care s-au rutinat şi nu aplică metode ştiinţifice la nive­lul cerinţelor actuale în pregătirea sportivilor. Multă vreme aceştia au neglijat pregătirea fizică şi moral-voli­­tivă a trăgătorilor, motivînd că scri­ma se bazează mai mult pe execuţie tehnică şi că ei sunt chemaţi să facă numai acest lucru. „Teoria“ şi poziţia acestora au urm­at obţinerea unor rezul­tate pe măsura calităţilor naturale ale tineretului nostru. Cu ajutorul conducerii Uniunii de Cultură Fizică şi Sport am trimis un schimb de experienţă în U.R.S.S. un antrenor, care la rîndul său, a ins­truit pe ceilalţi, iar rezultatele nu au întirziat să se arate. In ultimii ani, am îndrumat spre In­stitutul de Cultură Fizică mai mulţi sportivi fruntaşi care, incepind chiar din anul acesta, vor absolvi institutul devenind cadre cu calificare superi­oară în scrimă. In încheiere, vreau să asigur Conferinţa că activul obştesc şi spor­tivii scrimeri îşi vor intensifica efortu­rile şi munca lor pentru a corespunde exigenţelor poporului nostru şi con­diţiilor care ne-au fost create de partid şi guvern. Ne luăm angajamentul ca, pină la Jocurile Olimpice de la Tokio, să pro­gresăm neîncetat, în aşa fel ca la J.O. să putem obţine cel puţin 2-3 medalii Gheorghe Tatu secretar al C.S.M.S. Iaşi Cu trei ani în urmă la Iaşi a luat fiinţă Clubul sportiv al muncitorilor şi studenţilor. La constituire, clubul avea 8 secţii. Azi sunt 13, în care ac­tivează 400 de sportivi fruntaşi din oraşul Iaşi. Iaşul are în prezent 7 echipe care activează în campionatele republicane de categoria A şi B, precum şi 10 secţii cu activitate la nivelul competi­ţiilor republicane, cu rezultate bune în special la tir, box, aeromodelism, pla­norism etc. Noi avem în vedere mai ales viitorul şi pentru aceasta ne ocupăm intens, în cursuri special organizate, de pre­gătirea copiilor şi a juniorilor, asigu­­rînd o selecţie corespunzătoare, pentru a putea creşte în scurt timp cadre de valoare. In activitatea clubului sunt totuşi o serie de lipsuri mari, care frînează dezvoltarea sportului de mase în ora­şul Iaşi. Nu s-a asigurat o bază de mase la unele discipline de bază, cum ar fi atletismul, voleiul, baschetul şi altele. Antrenarea studenţilor în activitatea sportivă s-a făcut defectuos. Am putea da ca exemplu faptul ca în anul 1961 din 10.000 de studenţi nici unul nu şi-a trecut normele complexului sportiv. O deficienţă manifestată de vechea conducere a clubului a fost orientarea greşită a activităţii sportive în cadrul C.S.M.S. Nu se selecţionau tineri cu perspectivă, iar îm­­orii existenţi erau ţinuţi pe tuşă, în timp ce se căutau „păsări călătoare“, care să poposească şi la Iaşi măcar pentru un an-doi. Noua conducere a C.S.M.S. laşi este hotărîtă să lichideze aceste lipsuri şi se angajează în faţa Conferinţei să muncească în aşa fel încît sportul din oraşul Iaşi să fie la nivelul condiţiilor create de partid şi guvern.

Next