Sportul Popular, mai 1962 (Anul 17, nr. 4023-4040)

1962-05-01 / nr. 4023

JUNIORII ROMÍN! PE PRPIlIc LOC IN EUROPAI Turneul şi finala U.E.F.A în... declaraţii MIHAI DAPHINOV (R. P. Bulga­ria), secretar general adjunct al U.E.F.A. : „TURNEUL U.E.F.A. A CUNOSCUT LA BUCUREŞTI UN ADEVĂRAT TRIUMF" Un vechi proverb, care există în mai toate limbile pământului, spune că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Şi, în­­tr-adevăr, de succesul pe care urma să-l obţină Turnelul de juniori U.E.F.A. la cea de-a 15-a ediţie a sa, mi-am dat seama încă de la sosirea pe aeroportul Rămasa, unde ni s-a făcut o primire călduroasă, şi de la prima noastră şe­dinţă de lucru ţinută la Bucureşti, cînd am constatat că toate detaliile de orga­nizare fuseseră din vreme şi cu meti­culozitate puse la punct. Primele noastre impresii, excelente, au fost apoi zi de z­i confirmate. Turneul de juniori U.E.F.A. o competiţie care se bucură de mult succes de la an la an, a cunoscut, la Bucureşti, un adevărat triumf. In mod deosebit am fost impresionat de marele număr de spectatori prezenţi la meciuri, precum şi de obiectivitatea, com­pieten­ţa şi entuziasmul acestora. Rezultatul final al competiţiei reflectă un mori just superiorii ifi ea generală a echipei române, care — deşi a abordat turneul parcă cu o oarecare timiditate — a mers apoi cu paşi siguri spre laurii finali. Aveţi o echipă de juniori de mare viitor. Dacă cu toţi juniorii dv. se lucrează la fel cum s-a lucrat cu cei pe care i-am văzut în această competiţie, puteţi privi cu încredere viitorul fotbalului dv. pe plan conti­nental“. JULIUS BLAZER (Austria): „CLIPE DEOSEBIT DE FRU­MOASE" „Şederea noastră în România a fost cît se poate de plăcută. Am fost în­­tîmpinaţi cu multă căldură de organi­zatori, de spectatori şi am avut condiţii minunate pentru a urmări desfăşurarea Turneului. Cît am stat la Braşov am vizitat localităţile învecinate, unde am văzut multe lucruri de neuitat, în numele întregii noastre delegaţii, mulţumesc pe această cale forurilor or­ganizatoare române, care ne-au făcut să petrecem clipe deosebit de frumoase, îi felicit pe fotbaliştii români pentru meri­tatul succes obţinut, Ie doresc frumoase succese în activitatea viitoare, iar între­gului popor român îi doresc un viitor strălucit“. ELEK SCHWARTZ, antrenor (O­­landa) : „BUCUREŞTIUL ESTE DE-A DREPTUL DE NERECU­NOSCUT" „Sînt aproape 30 de ani de cînd n-am mai văzut Capitala Român­iei. Acum, pentru mine acest oraş a fost de-a dreptul de nerecunoscut. Am admirat clădirile noi şi moderne, bogăţia de sta­dioane. Toate sunt construcţii monumen­tale. Am făcut excursii la Sinaia, la Cota 1100, la Braşov — şi pretutindeni am rămas încîntat de frumuseţea na­turală pe care o are Rom­ân­ia. Minunata vale a Prahovei poate fi asemănată cu cele mai pitoreşti peisaje din lume. Organizarea Turneului U.E.F.A. a fost excepţională, întâlnirile au fost de bună calitate, iar numărul mare de spectatori a fo­st d­e-a­ dreptul o surpriză plăcută. Tinerii fotbalişti români practică un fotbal bun , joc în viteză, combinaţii derutante, preferă atacul şi au cîştigat pe merit ediţia a 15-a a Turneului U.E.F.A. Sincere felicitări“. OLEG KUCERENKO, ziarist la „Soveîski sport" - Moscova : „ÎNAINTAREA P­OMÎNĂ A A­­VUT... ARIPI" „A cîştigat clar echipa cea mai va­loroasă, echipa care a jucat mai bine de la un meci la altul, ajungând la pla­fonul posibilităţilor sale şi meciul cel mai important. Deci, o perfectă gradare. Minunat spectacolul oferit de înaintarea română, purtată spre victorie de cele două aripi de Matei şi Ilajdu. Valoa­rea d­e­osebită a juniorilor români i-a scu­tit pe antrenori de căutarea diferitelor ,,aşezări“ şi scheme-cheie. F­aţă de lotul valoros de care au dispus, antrenorii ro­mâni n-au fost nevoiţi să cumpere „la­căte“ elveţiene, să angajeze „mătură­tori“ sau să aducă „betoniere“ pe fru­mosul gazon al stadionului „23 August“. In ceea ce ne priveşte, noi am cu­les destulă experienţă în acest lumen. Jucătorii noştri, dintre care unii sunt foarte talentaţi, nu formează încă o echipă. Dar m­ai sînt a­ti­tea şi atîtea Turnee U.E.F.A.“. FEKETE PAL (R­­. Ungară), zia­rist la „Népsport" Budapesta : „ECHIPA CEA MAI BUNĂ A CÎŞTIGAT" „La sfîrşitul meciului Român­ia — Iugoslavia, în timp ce transmiteam cro­nica partidei la Budapesta, am fost în­trebat în ce a constat secretul succesu­lui echipei române. Am răspuns : echipa romina a fost foarte bine alcătuită şi pregătită. Ea a practicat un fotbal mo­dern, cu acţiuni rapide din apărare în atac. înaintaşii au jucat în continuă mişcare, inventiv, cu schimburi de locuri datorită cărora au produs panică în rândul masivilor apărători iugoslavi. Apărarea română nu a lăsat atacul iugoslav să-şi desfăşoare jocul. Partida a avut momente critice. De pildă, atunci cînd iugoslavii au deschis scorul, echipa gazdă nu şi-a pierdut capul, fiind ani­mată de o puternică dorinţă de a învinge. Tinerii fotbalişti au vrut c­a în aceste zile, cînd s-a întrunit Marea Adunare Naţională în istorica sa şedinţă, să-şi aducă contribuţia la atmosfera sărbă­torească care a domnit în capitala Ro­mân­iei. Turneul U.E.F.A. a fost cîştigat pe merit de echipa cea mai bună, cea mai omogenă. Ea a fost echipa de ju­niori a Român­iei, care a cucerit campio­natul european al juniorilor“. Arbitrul J. CASTELEYN (Belgia) : „ROMÍNIA JOACĂ UN FOTBAL MODERN" „Sincer vă spun că după ce i-am ar­bitrat de două ori pe juniorii iugoslavi, eram convins că ei vor cîştiga turneul. Am asistat apoi la meciul România — Turcia şi a trebuit să-mi schimb părerea, nu­­a­m mai văzut alt favorit decît pe români. Această părere mi-a fost con­firmată chiar de antrenorul echipei iu­goslave, care, la rîndul lui, a fost în­cîntat de jocul fotbaliştilor ţării gazde şi înainte de finală mi-a spus că ro­mânii vor cîştiga la două puncte diferen­ţă. Romînii joacă un fotbal modern, aşa cum aş dori să văd ju­cînd şi echi­pele noastre. Ei nu se pierd în acţiuni laterale, ci caută drumul cel mai scurt spre poartă. Aceasta formaţie de juniori s-ar clasa printre cele mai bune echipe de prima categorie în ţara noastră. Mi-au plăcut foarte mult jucătorii cu numărul 7 (Matei), numărul 2 (Pal) şi numărul 10 (Gergeli). De altfel ulti­mul e, după părerea mea, alături de jucătorul cu numărul 6 (Serbiei) de la iugoslavi cel mai bun dintre toţi pe cei care i-am văzut la... „lucru“ în par­tidele la care am asistat. Despre orga­nizare o singură apreciere : totul a fost magnific cu Antrenorul R. CRSTICI (Iugosla­­via) : „ROMÂNIA - CEA" MAI v£iOMPLETĂ ECHIPĂ A TUR­NEULUI" „Este indiscutabil că românii s-au prezentat cu cea mai bună şi cea mai completă echipă la acest turneu. Nu pot dorit să-i felicit pe antrenorii români pentru buna pregătire a echipei. S-a văzut că cu această formaţie s-a lucrat mult. Ea a fost omogenă şi a ştiut ce vrea pe teren. Mi-a plăcut întreaga înain­tare şi în mod special aripa stingă (Ger­geli — Hajdú), care a organizat câte­va atacuri de-a dreptul debordante, intr-o viteză uluitoare. Dacă ar fi să fac o listă cu cei mai buni jucători pe care i-am văzut la Cluj (grupă la care am fost trimis ca observator) şi la Bucureşti, în frunte i-aş pune pe Hajdú şi Gergeli, apoi pe următorii : Ab­du­rai­mov (U.R.S.S.), Zigoni (Italia), Knebort (Cehoslovacia), Seb­unim și Ohm (R.D.G.). Cuvintul rostit de dl. Har! Zimmermann, memorii in Comisia de juniori IU. EA.: Azi după-amiază am trăit punctul culminant al celei de a 15-a ediţii a Turneului de juniori U.E.F.A., a cărui ciştigătoare a fost reprezentativa Ro­­mîniei. Ea a obţinut CUPA CHALLAN­­GE A­­U.E.F.A. pe anul 1902, care se va disputa in anul 196­3 in Anglia. In amintirea acestei mari victorii in competiţia de azi, devenită atit de tra­diţională şi populară in întreaga Eu­ropă, permiteţi mi să inminez echipei ciştigatoare această miniatură a Cupei, care să-i aducă aminte întotdeauna de frumoasa performanţă realizată azi. Vă felicit pentru acest succes şi mulţumesc ambelor echipe pentru jo­cul lor excepţional şi comportarea spor­tivă de pe teren. Miine ne vom întoarce cu toţii în patriile noastre şi sunt convins că fie-­l care îşi va aduce aminte cu plăcere de şederea în România. Mie îmi revine sarcina ca in nume­le U.E.F.A. să mulţumesc Federaţiei Române de Fotbal pentru frumoasa organizare a acestui turneu. Trebuie să felicit cu acest prilej F.R.F. pentru excepţionala organizare, care merită toată aprecierea noastră. Activul larg pe care l-aţi folosit a fă­cut totul pentru a re face no­i, oaspe­ţilor, şederea cit mai placută la Ro­mân­ia. Sintem­ impresionaţi de co­piala os­pitalitate pe care aţi acordat-o tutu­ror participanţilor, pr cu­m şi de en­tuziasmul cu care iubitorii fotbalului din Ror­inia au part­cipat la această competiţie. Prin organizarea acestui turneu, aţi făcut ca U.E.F.A. să devină populară şi turneu­­ să se transforme intr-un succes al U.E.F.A.! Nouă, oaspeţilor, ne aţi dat prilejul să constatăm nivelul inait al fotbalu­lui din ţara dv. şi popularitatea de care el se bucură. In acelaşi timp am­ văzut şi eforturile mari pe care fara dv. I o face pentru a asigura o viaţă fericită poporului său. Urăm poporului român prosper date, intr-o lume paşnică ! Un succes de prestigiu al fotbalului nostru (Urmare din [mg. I) — ne-a spus arbitrul francez Marcel Bois. Intr-adevăr, federaţia noastră de fotbal, comisia de organizare, s-au achitat, în modul cel mai înalt, de importanta sarcină ce le revenea. In fond, Turneul U.E.F.A. — 1962 a în­semnat o confirmare a priceperii şi capacităţii organizatorice a mişcării noastre sportive. Cît despre public, trebuie spus că el şi-a adus o importantă contribuţie la reuşita acestei competiţii, dar şi la realizarea victoriei echipei noastre, pe care a ştiut de fiecare dată să o încurajeze cu toată căldura, ajutînd-o să treacă d­e momentele dificile şi apoi purtînd-o spre victorie. Iar în final, eforturilor depuse de juniori ei le-au răspuns cu o impresionantă ma­nifestaţie de dragoste şi bucurie. Desigur că toţi cei care au urmărit cu pasiune desfăşurarea Turneului U.E.F.A. sunt de acord cu noi că e­­chipa noastră de juniori a adus fotba­lului nostru cea mai mare perfor­manţă reuşită pictă azi: cucerirea lo­cului 1 intr-o competiţie internaţio­nală de mare anvergură, cum este acest Turneu. Fără îndoială că echi­pele noastre de fotbal au mai repur­tat succese in întreceri internaţionale, cu­m a fost acel al Steagului roşu in turneul balcanic. Dar aceste compe­tiţii au avut un cadru restrins. Pe cînd Turneul Internaţional de Juniori întruneşte participanţi de pe un în­treg continent şi, în fond, constituie un veritabil campionat de juniori al Europei. Valoarea victoriei juniorilor noştri - care­ întotdeauna au lăsat o impre­sie frumoasă în diferitele ediţii ale Turneului - este şi mai mult subli­niată şi de faptul că întrecerea a avut anul acesta un coeficient mai mare de dificultate. Şi cînd spunem aceasta ne gindim atit la numărul mare de reprezentative, cit şi la nivelul lor tehnic, ridicat. Să luăm în sprijinul acestor afirmaţii doar exemplul oferit de jocurile grupei A, unde după două etape, toate cele patru echipe işi dis­putau cu aceleaşi şanse calificarea în semifinale ! A fost evident, mai ales pentru specialişti, că jocul reprezentativelor a purtat amprenta diferitelor şcoli naţionale de fotbal şi că în orice caz, unele dintre ele au reflectat direcţia orientării fotbalului modern. In aceas­tă privinţă merită să fie citate echi­pele Iugoslaviei, Italiei, Turciei, R.F. Germane şi Bulgariei. Comparindu-le, concluziile referitoa­re la stilul de joc al echipei noastre sunt îmbucurătoare. Nu puţini au fost spe­cialiştii străini care au remarcat faptul că jocul arătat de juniorii români se apropie mei mult de cerinţele fotbalu­lui modern. Organizarea mai bună a jocului in c­ivin, varietatea acţiunilor, folosirea din plin a extremelor, atacul pe front larg, fără înflorituri inutile, în adincime, direct pe poartă — iată caracteristicile tehnico-tactice care, bazate pe o excelentă pregătire fizici (ritm ridicat şi menţinut aproape tot timpul) şi morală (combativitate, am­biţie, dirzenie), au dus la realizarea unui fotbal spectaculos dar — mai ales — eficace. Juniorii au dovedit, cu fiecare meci disputat, tot mai multă maturitate în joc şi mai multă în­credere în forţele lor. Echipa noastră, care s-a prezentat din ce în ce mai omogenă şi cu un stil de joc bine conturat, constituie o realizare reuşită. Ea cuprinde nume­roase individualităţi cu o valoare care dau multe speranţe. Aceste valori, care reprezintă un ciştia pentru fotba­lul nostru (Petescu, Gergeli, Suciţii Matei, K­aidu, Dumitriu, Pal), nu tre­buie, lăsate să se piardă, cum in­­timplat in trecut cu unii juniori la fel de talentaţi. E de o problemă de mş­tţ, importantă, ce­re trebuie privită cu toată seriozitatea şi ele federaţie şi de cluburi şi antrenori. Aceşti ju­cători trebuie urmăriţi îndeaproape la cluburile lor şi folosiţi cu încredere şi curaj în primele formaţii ca şi in reprezentative. Instruirea lor viitoare, căreia trebuie să i se acorde mare atenţie, să fie făcută in aşa fel incit să-i ducă la progresul la care le dă dreptul talentul lor. In cinstea lui 1 Mai: locul I De la stinga: Popescu, Voine­t, Mateu­ Gergeli, Răpelescu, Petescut Jamgischi, Hajdua lăumitriu, Pal fi St­ciu După meciul /?. P Romimi — R.P.F. Ittfoslntin (4—1), prof. dr. Karl Zimmerm(Mu îmnînează Cu­pi lui Petescu, capi nuni echipei noastre de juniori. SPORTUL POPULAR Nr. 4023 _ Eng. a­u

Next