Sportul Popular, august 1962 (Anul 17, nr. 4076-4092)
1962-08-28 / nr. 4091
re intensified activitatea competiţională internă Activitatea competiţională internă la nataţie se reia zilele acestea cu o intensitate mai mare decit in ultimele zile, astfel la sfirşitul acestei săptămini cei mai buni Înotători, săritori şi jucători de polo, dintre elevi, vor participa, timp de trei zile, la finalele campionatelor republicane şcolare. La Baia Mare, unde se va desfăşura competiţia, vor participa aproape 400 de elevi. O altă competiţie importantă se va desfăşura la Arad, între 4 şi 9 septembrie. Este vorba de turneul final al campionatului republican de polo, rezervat juniorilor, la care participă şase echipe calificate la turneele zonale. Acestea sunt: Rapid Bucureşti, Progresul Bucureşti, Ştiinţa Cluj, Mureşul Tg. Mureş, Voinţa Oradea şi Industria Linii din Timişoara. ★ Campionatele republicane de seniori sunt programate la Bucureşti, întrecerile se vor desfăşura la ştrandul Tineretului in zilele de 13, 14, 15 şi 16 septembrie. ★ In campionatul republican de polo pe apă au mai rămas de disputat cîteva jocuri restanţă din prima parte a campionatului. Aceste partide au fost programate astfel: la 8 septembrie: Ştiinţa Bucureşti—Ştiinţa Cluj; 9 septembrie: Dinamo Bucureşti — Ştiinţa Cluj; 10 septembrie: Steaua — Ştiinţa Cluj. A fost stabilit şi programul primelor cinci etape din cadrul returului campionatului republican. ETAPA I (16 sept.) J.C. Arad — Dinamo Bucureşti Steaua — Industria Linii Rapid Bucureşti — C.S. Mureşul Tg. Mureş Ştiinţa Cluj — Progresul Buc. Crişana Oradea — Ştiinţa Buc. ETAPA A II-A (20 sept.) LC. Arad — C.S. Mureşul Progresul Buc. — Steaua Ştiinţa Cluj — Crişana Oradea Ştiinţa Buc. — Dinamo Buc. Ind. Linii — Rapid Buc. ETAPA A III-A (23 sept.) I.C. Arad — Steaua Rapid Buc. — Progresul Buc. Ştiinţa Cluj — C.S. Mureşul Crişana Oradea — Dinamo Buc. ETAPA A IV-A (30 sept.) I.C. Arad — Rapid Buc. Ştiinţa Buc. — Steaua Buc. Progresul Buc. — Dinamo Buc. Ştiinţa Cluj — Ind. Linii Crişana Oradea — C.S. Mureşul ETAPA A V-A (4 oct.) Steaua — C. S. Mureşul Rapid Buc. — Dinamo Buc. Ştiinţa Cluj — Ştiinţa Buc. Crişana Oradea — I.C. Arad Ind. Linii — Progresul Buc. Fază de poartă într-o partidă Steaua—Dinamo, disputată in turul campionatului ACTUALITĂȚI • La citeva zile după terminarea întrecerilor din cadrul campionatelor europene de la Belgrad, la 19 şi 20 septembrie, va avea loc pe Stadionul Republicii de Capitală cea de a XIV-a ediţie a tradiţionalelor campionate internaţionale de atletism ale R. P Romíno. In vederea acestui important concurs federaţia noastră de atletism a trimis invitaţii de participare unora dintre cei mai valoroşi atleţi de pe continent. Cei mai mulţi dintre viitorii noştri oaspeţi vor veni la Bucureşti direct de pe campionatele euro• In zilele de 28, 29 şi 30 si pri măsura la Ankara intrestadini celei de a XXI-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism. Pentru a se comporta cit mai bine la Ankara, atleţii şi atletele noastre se pregătesc cu toată eliguinţa. Ei au posibilităţi certe — au dovedit-o doar în întilnirile cu echipele Greciei şi R.P. Bulgaria, doi dintre viitorii adversari — să realizeze rezultate dintre cele mai bune şi să se lupte chiar pentru primul loc in clasamentul pe ţări. Pentru aceasta insă trebuie ca scurtul răgaz de timp rămas pînă le Balcaniadă să fie folosit cit mai bine, în aşa fel ca majoritatea membrilor echipei noastre masculine să deţină cea mai bună formă în partea a doua a lunii septembrie. Nu trebuie să se uite însă, că în calitatea lor de gazde a „europenelor“, atleţii iugoslavi (cîştigătorii ultimelor două ediţii ale J.B.) s-au pregătit şi ei mai bine ca niciodată şi că deţin o formă superioară. In ceea ce priveşte întrecerea echipelor feminine, in mod normal, orientindute după rezultatele realizate în acest sezon, atletele noastre deţin şi in 1962 prima şansă la cucerirea locului 1. Dar pentru aceasta şi ele trebuie să se antreneze, în continuare, cu aceeaşi seriozitate de pînă acum, în special în direcţia omogenizării formaţiei. • In luna octombrie cea mai importantă competiţie a atleţilor noştri va fi, fără îndoială, concursul republican pe echipe reprezentative de regiuni. După cum se ştie această competiţie se va desfăşura în două etape : prima (6—7 octombrie) — întreceri pe zone la Bacău, Constanţa, Cluj, Timişoara şi Bucureşti şi a doua (13—14 octombrie) — finala de Bucureşti, la care vor participa echipele de regiuni câştigătoare ale celor cinci zone. Dată fiind importanţa acestei competiţii consiliile regionale ale UCFS au datoria să se preocupe îndeaproape de selecţionarea şi de pregătirea echipelor. Mai tie mult, vorbind despre legătura dintre sport şi cultură, maestrul Tudor Arghezi scria în coloanele ziarului nostru : „Mulţi tineri neştiuţi, din cite un colţ de ţară şi veniţi, poate, în iţari şi catrinţe, la oraş, pleacă acum din uzine, din fabrici şi şcoli prin toată Europa şi mai departe, cu cîntecele, cu jocurile şi cu sporturile. Merg şt ţări cu vechi tradiţii curtunde şi sportive şi bat, întorşi acasă, ei îşi vini mai departe de treburile lor... Poate că n-ar strica o dată, aceşti fericiţi călători să ia tocul şi cerneala şi să scrie cite ceva...“. Asoicitînd acest îndemn, cunoscutul antrenor de fotbal Constantin Teaşcă, „rivalul“ nostru în ale scrisului sportiv şi unul din cei mai activi colaboratori ai paginii noastre de fotbal, a făcut de curînd un spectaculos salt din coloanele ziarului în... vitrinele librăriilor, unde îl găsim cue o valoroasă şi atractivă culegere de impresii de călătorie „FOT*) Constantin Teaşcă, „Fotbal şi fotbalişti la diferite meridiane“ în Editura U.C.F.S. BAL ŞI FOTBALIŞTI LA DIFERITE MERIDIANE4*. A spune însă că lucrarea lui Teaşcă este doar o culegere de impresii de călătorie înseamnă după atenta lectură a celor 300 de pagini ale cărţii, a uita că Teaşcă nu e numai un priceput povestitor ci, în primul rînd, antrenor de fotbal, un apreciat specialist al acestei discipline sportive. Element esenţial, care-şi pune sensibil amprenta pe paginile cărţii, în care un meci, un turneu, un fotbalist, celebru sau o problemă de actualitate a fotbalului mondial ne sunt prezentate de o manieră care dezvăluie imediat ochiul analitic şi competent al specialistului. Aşa incit, cartea lui C. Teaşcă se adresează în egală măsură amatorului de literatură de călătorii cit și celui de literatură fotbalistică, fapt care explică succesul de librărie repurtat de lucrarea apărută acum cîteva săptămîni. Un loc important în ansamblul lucrării îl ocupă turneele de juniori UEFA la care Teașcă a participat ani la rînd, în calitate de antrenor al echipei noastre. Amintiri şi comentarii atractive sunt legate însă şi de alte meciuri internaţionale ale echipelor noastre, de juniori, de tineret, reprezentative A sau B, pe care le-a urmărit autorul. Deosebit de interesante sînt şi impresiile lui Teaşcă de la diverse meciuri ale unor echipe străine pe care a avut ocazia să le vadă la antrenament sau în joc, cu ocazia peregrinărilor sale prin peste 40 de oraşe europene. Facem astfel cunoştinţă cu echipe de renume ca Dinamo Kiev, Manchester United, F. C. Barcelona, TDNA Sofia, Racing Club Paris, Steaua roşie Belgrad, Újpest Budapesta ş.a., ne găsim in apropierea lui Di Stefano, Hidegkuti, Bozsik, Ocwinck, Milutinovicz, Suarez, Masopust, Skoglund, Greaves, etc. şi stăm de vorbă cu specialişti ca Paul Nicolas, Pibarot, Vydacil, Soloviev. O menţiune pentru dibăcia autorului, care a ştiut să presare de-a lungul lucrării observaţii pline de spirit, mici divagaţii divertizante şi care fac plăcută lectura cărţii, pe care o recomandăm cu căldură cititorilor noştri. RADU URZICEANU Recenzii O carte originală de literatură fotbalistică*^ Jocul modem al liniilor de trersferturi cere rugbistului-aripă o serie întreagă de calităţi fizice şi moral-volitive. Prima calitate fizică de bază a jucătorului-aripă este viteza. Caracteris- I tic jocului de rugbi este că „aripa“ nu aleargă aproape niciodată in linie I dreaptă, ci face o serie de ocoliri, frinări, schimbări de ritm, fente şi , sărituri prin care caută să scape de adversar sau îşi pregăteşte un nou spaţiu de acţiune. Jucătorul-aripă nu trebuie să uite că propria-i linie de treisferturi este interesată să-l pună într-o poziţie cit mai bună pentru a marca. Pentru aceasta sunt folosite diferite acţiuni colective şi in final, linia de treisferturi primeşte chiar placajul dur al unor jucători din formaţia adversă, lăsind astfel „aripa“ cît mai liberă şi asigurindu-i un teren cit mai larg către spaţiul de ţintă. Poziţia „aripii“ faţă de adineimea celorlalţi jucători din linia de treisferturi nu este totdeauna fixă. In unele fraze se aşează mai înainte în raport cu centrul doi, în special atunci cind 1/2 la deschidere şutează pe colţ. De asemenea şi din necesitatea de a avea , un spaţiu de rezervă pentru eventua- I lele schimbări de direcţie, căci una I din principalele arme în atac a „ari- I pii“ este schimbarea de direcţie. Aceasta se poate realiza in diferite forme, în toate cazurile scopul rămînînd acelaşi: depăşirea adversarului. O dată aflat in posesia balonului, jucătorul „aripă“ trebuie să-şi menţină culoarul rămas sau eventual să-l lărgească. Prima sa grijă după recepţionarea balonului este trecerea acestuia în mina de pe partea marginii apropiate şi fixarea lui între mină, antebraţ şi torace. Din acest moment urmează pregătirea pentru depăşirea primului adversar care, de obicei, este „aripa“ adversă şi în acest scop el aleargă cît mai perpendicular pe linia terenului de ţintă advers şi direct spre adversarul său. In felul acesta „aripa*4 îşi obligă adversarul direct să alerge către el, deci îl fixează şi apoi îşi creează două posibilităţi de schimbare a direcţiei - spre stingă sau spre dreapta. Ajuns în apropierea adversarului său direct, urmează schimbarea de direcţie pe care jucătorii-aripă o realizează în raport cu situaţia creată sau cu pregătirea sa anterioară. Cea mai des folosită este schimbarea obişnuită, cu aşezarea unui picior pe noua direcţie şi săritură laterală. Această schimbare de direcţie impune încetinirea vitezei (adversarul — implicit — acţionează în mod asemănător) după care urmează împingerea puternică pe piciorul de sprijin opus noii direcţii (ex. impuls pe stingul pentru schimbarea direcţiei spre dreapta). In sfirşit, urmează trecerea în alergare maximă. Tot aici, „aripa“ trebuie să folosească tamponul (cel mai uzitat procedeu de a se apăra de placaj) bineînţeles în cazul în care „aripa“ adversă se afla in imediata apropiere a fazei. Folosirea tamponului nu se face pornind, iniţial, cu braţul întins — cum deseori se observă la jucatoriiaripă, ceea ce ar determina adversarul să sesizeze intenţia şi să-l apuce de mină trăgîndu-l în placaj — ci trebuie folosit momentul cind urmăritorul ei apleacă şi întinde braţele să-l cuprindă de mijloc. In clipa aceea, „aripa“ se întinde ca un resort impingind în umărul sau chiar capul celui care intenţionează să-l oprească din cursă, asociind aceasta cu săritura in lateral pentru schimbarea direcţiei. In general, jucătorii-aripă fac schimbarea de direcţie către tuşa cea mai apropiată, acolo unde spaţiul este mai liber, dar totodată pierd şi din terenul atit de preţios pentru următoarea schimbare. Deci, urmează ca „aripa“ să-şi refacă culoarul pierdut sau eventual să şi-l mărească. In acest sens, el îşi continuă alergarea printr-o curbă largă ce se îndreaptă pe cit posibil spre terenul de ţintă către o axă imaginară care ar tăia terenul in două, după care işi reia linia de alergare. Procedind astfel, jucătorul-aripă obligă adversarul ce vine din teren să ezite de a se îndrepta cu aceeaşi viteză de alergare către el şi să rămină către centrul terenului... O dată râmas liber, „aripa“ trebuie să se îndrepte decis spre spaţiul de ţintă, fără a mai privi înapoi (ceea ce ar contribui la reducerea vitezei de alergare). In unele cazuri poate execută chiar o alergare şerpuită tot cu scopul de a scăpa de placaj. In afară de procedeul aratat mai sus, în care aripa ţine balonul într-o mină iar cu cealaltă execută apărarea de placaj, aripa de s/4 mai poate utiliza, ţinind balonul în ambele mîini* o fentă de pasă spre interiorul terenului, asociată cu schimbarea direcţiei spre margine. De aci, jucătorularipă îşi poate continua acţiunea ţinînd balonul fie în două miini, fie într-un* Singură. Deosebit de important pentru jucătorul-aripă este să posede cit mai bine schimbarea de direcţie, asociată cu tamponul, şi fenta, procedee care, bine însuşite, contribuie la realizarea a numeroase depăşiri ale adversarilor, deci „încercări“ marcate şi implicit victorie. AUREL BARBU maestru al sportului Coltul specialistului Jocul „aripii“ troi sferturi in atac Progresul București a cucerit titlul de campioană republicană feminină la handbal in 11 REŞIȚA 27 (prin telefon). — Sîmbătă a început în localitate turneul final al campionatului republican feminin de handbal în 11. La această întrecere finală urmau să participe patru echipe, calificate din etapa interregională: Progresul Bucureşti, Mureşul Tg. Mureş, C.S.S. Cluj şi Minerul Vulcan. Mureşul însă, nu s-a prezentat (din motive organizatorice, se spune în telegrama trimisă), astfel că turneul final s-a disputat în trei echipe. Sâmbătă, Progresul a dispus cu 16—2 (9—2) de C.S.S. Cluj, iar duminică Progresul a obţinut o nouă victorie la scor, 13—3 (8—2), de data aceasta asupra echipei Minerul Vulcan, ca urmare a unei superiorităţi nete manifestate în cursul ambelor întîlniri. Astfel că Progresul a cucerit titlul de campioană republicană pe 1961-62. Pe locul 2 s-a clasat Minerul Vulcan, care a dispus luni de C.S.S. Cluj cu 6—5 (3—3). După disputarea acestei întîlniri a avut loc festivitatea de prenudere a echipei campioane, Progresul București. O reuşită demonstraţie pugilistică la Tirnăveni Recent, a avut loc pe stadionul „23 August" din Tirnăveni, o gală de box cu participarea celor mai buni sportivi din lotul de juniori şi de tineret Reuniunea a satisfăcut pe cei 2000 de spectatori, întilnirile fiind de un bun nivel tehnic. Au plăcut îndeosebi tinerii C. Gruescu, C. Buzuluc, A. Iliescu, Z. Pazmanyi şi I. Hodoşan. Rezultate tehnice: categ. muscă — C. Gruescu bate la puncte pe A. Simion, C. Huzuluc b. p. C. Ştefan; cat. cocoş — A. Iliescu, b. p. M. Croitorii, F. Paraschiv b. p. I. Sabău; cat. pană — Z. Pazmanyi meci nul cu P. Prunea; cat. semi-uşoară — P. Angliei cîştigă prin abandon în fața lui V. Tudose; cat. uşoară — I Hodoşan b. p. Gh. Picior; cat. semimijlocie — N. Inga b. p. C. Mihai ; cat. mijlocie-uşoară — V. Dobre b.p. I. lordache, N. Moţ meci nul cu T. Mitrea. I. HASASIU-coresp. SPORTUL POPULAR Nr. 4091 Pag. a 2-4