Sportul Popular, august 1962 (Anul 17, nr. 4076-4092)

1962-08-28 / nr. 4091

re intensified activitatea competiţională internă Activitatea competiţională internă la nataţie se reia zilele acestea cu o in­tensitate mai mare decit in ultimele zile, astfel la sfirşitul acestei săptă­­mini cei mai buni Înotători, săritori şi jucători de polo, dintre elevi, vor par­ticipa, timp de trei zile, la finalele campionatelor republicane şcolare. La Baia Mare, unde se va desfăşura competiţia, vor participa aproape 400 de elevi. O altă competiţie importantă se va desfăşura la Arad, între 4 şi 9 sep­tembrie. Este vorba de turneul final al campionatului republican de polo, rezervat juniorilor, la care participă şase echipe calificate la turneele zo­nale. Acestea sunt: Rapid Bucureşti, Progresul Bucureşti, Ştiinţa Cluj, Mu­reşul Tg. Mureş, Voinţa Oradea şi Industria Linii din Timişoara. ★ Campionatele republicane de seniori sunt programate la Bucureşti, între­cerile se vor desfăşura la ştrandul Tineretului in zilele de 13, 14, 15 şi 16 septembrie. ★ In campionatul republican de polo pe apă au mai rămas de disputat cîte­­va jocuri restanţă din prima parte a campionatului. Aceste partide au fost programate astfel: la 8 septembrie: Ştiinţa Bucureşti—Ştiinţa Cluj; 9 sep­tembrie: Dinamo Bucureşti — Ştiinţa Cluj; 10 septembrie: Steaua — Ştiinţa Cluj. A fost stabilit şi programul primelor cinci etape din cadrul returului cam­pionatului republican. ETAPA I (16 sept.) J.C. Arad — Dinamo Bucureşti Steaua — Industria Linii Rapid Bucureşti — C.S. Mureşul Tg. M­ureş Ştiinţa Cluj — Progresul Buc. Crişana Oradea — Ştiinţa Buc. ETAPA A II-A (20 sept.) LC. Arad — C.S. Mureşul Progresul Buc. — Steaua Ştiinţa Cluj — Crişana Oradea Ştiinţa Buc. — Dinamo Buc. Ind. Linii — Rapid Buc. ETAPA A III-A (23 sept.) I.C. Arad — Steaua Rapid Buc. — Progresul Buc. Ştiinţa Cluj — C.S. Mureşul Crişana Oradea — Dinamo Buc. ETAPA A IV-A (30 sept.) I.C. Arad — Rapid Buc. Ştiinţa Buc. — Steaua Buc. Progresul Buc. — Dinamo Buc. Ştiinţa Cluj — Ind. Linii Crişana Oradea — C.S. Mureşul ETAPA A V-A (4 oct.) Steaua — C. S. Mureşul Rapid Buc. — Dinamo Buc. Ştiinţa Cluj — Ştiinţa Buc. Crişana Oradea — I.C. Arad Ind. Linii — Progresul Buc. Fază de poartă într-o partidă Steaua—Dinamo, disputată in turul campionatului ACTUALITĂȚI • La citeva zile după terminarea întrecerilor din cadrul campionatelor europene de la Belgrad, la 19 şi 20 septembrie, va avea loc pe Stadionul Republicii de Capitală cea de a XIV-a ediţie a tradiţionalelor campio­nate internaţionale de atletism ale R. P Romíno. In vederea acestui important con­curs federaţia noastră de atletism a trimis invitaţii de participare unora dintre cei mai valoroşi atleţi de pe continent. Cei mai mulţi dintre viito­rii noştri oaspeţi vor veni la Bucu­reşti direct de pe campionatele euro­• In zilele de 28, 29 şi 30 si pri­ m­­ăsura la Ankara intre­­s­­tadini­ celei de a XXI-a edi­ţii a Jocurilor Balcanice de atletism. Pentru a se comporta cit mai bine la Ankara, atleţii şi atletele noastre se pregătesc cu toată eliguinţa. Ei au posibilităţi certe — au dovedit-o doar în întilnirile cu echipele Greciei şi R.P. Bulgaria, doi dintre viitorii ad­versari — să realizeze rezultate din­tre cele mai bune şi să se lupte chiar pentru primul loc in clasamentul pe ţări. Pentru aceasta insă trebuie ca scurtul răgaz de timp rămas pînă le Balcaniadă să fie folosit cit mai bine, în aşa fel ca majoritatea membrilor echipei noastre masculine să deţină cea mai bună formă în partea a doua a lunii septembrie. Nu trebuie să se uite însă, că în calitatea lor de gazde a „europenelor“, atleţii iugoslavi (cîş­­tigătorii ultimelor două ediţii ale J.B.) s-au pregătit şi ei mai bine ca nici­­odată şi că deţin o formă superioară. In ceea ce priveşte întrecerea echi­pelor feminine, in mod normal, orien­­tindu­­te după rezultatele realizate în acest sezon, atletele noastre deţin şi in 1962 prima şansă la cucerirea locu­lui 1. Dar pentru aceasta şi ele trebuie să se antreneze, în continuare, cu a­­ceeaşi seriozitate de pînă acum, în special în direcţia omogenizării forma­ţiei. • In luna octombrie cea mai impor­tantă competiţie a atleţilor noştri va fi, fără îndoială, concursul republican pe echipe reprezentative de regiuni. După cum se ştie această competiţie se va desfăşura în două etape : prima (6—7 octombrie) — întreceri pe zone la Bacău, Constanţa, Cluj, Timişoara şi Bucureşti şi a doua (13—14 octom­brie) — finala de Bucureşti, la care vor participa echipele de regiuni câş­tigătoare ale celor cinci zone. Dată fiind importanţa acestei com­petiţii consiliile regionale ale UCFS au datoria să se preocupe îndeaproape de selecţionarea şi de pregătirea echi­pelor. Mai tie mult, vorb­ind­ despre legătura dintre sport şi cultură, maestrul Tudor Arghezi scria în coloanele ziarului nostru : „Mulţi tineri neştiuţi, din cite un colţ de ţară şi veniţi, poate, în iţari şi catrinţe, la oraş, pleacă acum din uzine, din fabrici şi şcoli prin toată Europa şi mai departe, cu cîntecele, cu jocurile şi cu sporturile. Merg şt ţări cu vechi tra­diţii curt­unde şi sportive şi bat, întorşi acasă, ei îşi vini mai departe de trebu­rile lor... Poate că n-ar strica o dată, aceşti feri­ciţi călători să ia tocul şi cerneala şi să scrie cite ceva...“. Asoicitînd acest îndemn, cunoscutul antrenor de fotbal Constantin Teaşcă, „rivalul“ nostru în ale scrisului sportiv şi unul din ce­i mai activi colabo­ratori ai paginii noastre de fotbal, a făcut de cur­în­d un spectaculos salt din co­loanele ziarului în... vitri­nele librăriilor, unde îl găsim cue o valoroasă şi atractivă culegere de im­presii de călătorie „FOT­*) Constantin Teaşcă, „Fotbal şi fotbalişti la di­ferite meridiane“ în Editu­ra U.C.F.S. BAL ŞI FOTBALIŞTI LA DIFERITE MERIDIANE4*. A spune însă că lucrarea lui Teaşcă este doar o cu­legere de impresii de călă­torie înseamnă după a­­tenta lectură a celor 300 de pagini ale cărţii, a uita că Teaşcă nu e numai un priceput povestitor ci, în primul rînd, antrenor de fotbal, un apreciat specia­list al acestei discipline sportive. Element esenţial, care-şi pune sensibil am­prenta pe paginile cărţii, în care un meci, un turneu, un fotbalist, celebru sau o problemă de actualitate a fotbalului mondial ne sunt prezentate d­e o manieră care dezvăluie imediat ochiul analitic şi compe­tent al specialistului. Aşa incit, cartea lui C. Teaşcă se adresează în egală mă­sură amatorului de litera­tură de călătorii cit și celui de literatură fotbalistică, fapt care explică succesul de librărie repurtat de lu­crarea apărută acum cîte­­va săptămîni. Un loc important în an­samblul lucrării îl ocupă turneele de juniori UEFA la care Teașcă a participat ani la rînd, în calitate de antrenor al echipei noastre. Amintiri şi comentarii a­­tractive sunt legate însă şi de alte meciuri internaţio­na­le ale echipelor noastre, de juniori, de tineret, re­prezentative A sau B, pe care le-a urmărit autorul. Deosebit de interesante sînt şi impresiile lui Teaş­că de la diverse meciuri ale unor echipe străine pe care a avut ocazia să le vadă la antrenament sau în joc, cu ocazia peregri­nărilor sale prin peste 40 de oraşe europene. Facem astfel cunoştinţă cu echipe de renume ca Dinamo Kiev, Manchester United, F. C. Barcelona, TDNA Sofia, Racing Club Paris, Steaua roşie Belgrad, Újpest Budapesta ş.a., ne găsim in apropierea lui Di Ste­­fano, Hidegkuti, Bozsik, Ocwinck, Milutinovicz, Sua­rez, Masopust, Skoglund, Greaves, etc. şi stăm de vorbă cu specialişti ca Paul Nicolas, Pibarot, Vyd­acil, Soloviev. O menţiune pentru dibă­cia autorului, care a ştiut să presare de-a lungul lu­crării observaţii pline de spirit, mici divagaţii di­vert­izante şi care fac plăcu­tă lectura cărţii, pe care o recomandăm cu căldură cititorilor noştri. RADU URZICEANU Recenzii O carte originală de literatură fotbalistică*^ Jocul modem al liniilor de trersfer­­turi cere rugbistului-aripă o serie în­treagă de calităţi fizice şi moral-voli­tive. Prima calitate fizică de bază a ju­­cătorului-aripă este viteza. Caracteris- I tic jocului de rugbi este că „aripa“ nu­­ aleargă aproape niciodată in linie I dreaptă, ci face o serie de ocoliri,­­ frinări, schimbări de ritm, fente şi , sărituri prin care caută să scape de adversar sau îşi pregăteşte un nou spaţiu de acţiune. Jucătorul-aripă nu trebuie să uite că propria-i linie de treisferturi este interesată să-l pună într-o poziţie cit mai bună pentru a marca. Pentru a­­ceasta sunt folosite diferite acţiuni co­lective şi in final, linia de treisferturi primeşte chiar placajul dur al unor jucători din formaţia adversă, lăsind astfel „aripa“ cît mai liberă şi asi­­­­gurindu-i un teren cit mai larg către spaţiul de ţintă. Poziţia „aripii“ faţă de adineimea celorlalţi jucători din linia de treisfer­­turi nu este totdeauna fixă. In unele fraze se aşează mai înainte în raport­­ cu centrul doi, în special atunci cind 1­­/2 la deschidere şutează pe colţ. De­­ asemenea şi din necesitatea de a avea , un spaţiu de rezervă pentru eventua- I lele schimbări de direcţie, căci una I din principalele arme în atac a „ari- I pii“ este schimbarea de direcţie. A­­ceasta se poate realiza in diferite for­me, în toate cazurile scopul rămînînd acelaşi: depăşirea adversarului. O dată aflat in posesia balonului, jucătorul „aripă“ trebuie să-şi men­ţină culoarul rămas sau eventual să-l lărgească. Prima sa grijă după recep­­ţionarea balonului este trecerea aces­tuia în mina de pe partea marginii apropiate şi fixarea lui între mină, antebraţ şi torace. Din acest moment urmează pregătirea pentru depăşirea primului adversar care, de obicei, este­­ „aripa“ adversă şi în acest scop el aleargă cît mai perpendicular pe linia terenului de ţintă advers şi direct spre adversarul său. In felul acesta „aripa*4 îşi obligă adversarul direct să alerge către el, deci îl fixează şi apoi îşi creează două posibilităţi de schim­bare a direcţiei - spre stingă sau spre dreapta. Ajuns în apropierea adversa­rului său direct, urmează schimbarea de direcţie pe care jucătorii-aripă o realizează în raport cu situaţia crea­tă sau cu pregătirea sa anterioară. Cea mai des folosită este schimbarea obişnuită, cu aşezarea unui picior pe noua direcţie şi săritură laterală. A­­ceastă schimbare de direcţie impune încetinirea vitezei (adversarul — implicit — acţionează în mod asemănător) după care urmează împingerea puternică pe piciorul de sprijin opus noii direc­ţii (ex. impuls pe stingul pentru schimbarea direcţiei spre dreapta). In sfirşit, urmează trecerea în alergare maximă. Tot aici, „aripa“ trebuie să folosească tamponul (cel mai uzitat procedeu de a se apăra de placaj) bineînţeles în cazul în care „aripa“ ad­versă se afla in imediata apropiere a fazei. Folosirea tamponului nu se face pornind, iniţial, cu braţul întins — cum deseori se observă la jucatorii­­aripă, ceea ce ar determina adversarul să sesizeze intenţia şi să-l apuce de mină trăgîndu-l în placaj — ci trebuie folosit momentul cind urmăritorul ei apleacă şi întinde braţele să-l cuprindă de mijloc. In clipa aceea, „aripa“ se întinde ca un resort impingind în u­­mărul sau chiar capul celui care inten­ţionează să-l oprească din cursă, aso­ciind aceasta cu săritura in lateral pentru schimbarea direcţiei. In general, jucătorii-aripă fac schim­barea de direcţie către tuşa cea mai apropiată, acolo unde spaţiul este mai liber, dar totodată pierd şi din te­renul atit de preţios pentru urmă­­toarea schimbare. Deci, urmează ca „aripa“ să-şi refacă culoarul pierdut sau eventual să şi-l mărească. In a­­cest sens, el îşi continuă alergarea printr-o curbă largă ce se îndreaptă pe cit posibil spre terenul de ţintă către o axă imaginară care ar tăia terenul in două, după care işi reia linia de alergare. Procedind astfel, jucătorul-aripă obligă adversarul ce vine din teren să ezite de a se îndrep­ta cu aceeaşi viteză de alergare către el şi să rămină către cen­trul terenului... O dată râmas liber, „aripa“ trebuie să se în­drepte decis spre spaţiul de ţintă, fără a mai privi înapoi (ceea ce ar contribui la reducerea vitezei de aler­gare). In unele cazuri poate execută chiar o alergare şerpuită tot cu scopul de a scăpa de placaj. In afară de procedeul aratat mai sus, în care aripa ţine balonul într-o mină iar cu cealaltă execută apărarea de placaj, aripa de s/4 mai poate uti­liza, ţinind balonul în ambele mîini* o fentă de pasă spre interiorul tere­nului, asociată cu schimbarea direc­ţiei spre margine. De aci, jucătorul­­aripă îşi poate continua acţiunea ţinînd balonul fie în două miini, fie într-un* Singură. Deosebit de important pentru jucă­torul-aripă este să posede cit mai bine schimbarea de direcţie, asociată cu tamponul, şi fenta, procedee care, bine însuşite, contribuie la realizarea a numeroase depăşiri ale adversari­lor, deci „încercări“ marcate şi impli­cit victorie. AUREL BARBU maestru al sportului Coltul specialistului Jocul „aripii“ troi sferturi in atac Progresul București a cucerit titlul de campioană republicană feminină la handbal in 11 REŞIȚA 27 (prin telefon). — Sîm­­bătă a început în localitate turneul final al campionatului republican fe­minin de handbal în 11. La această întrecere finală urmau să participe pa­tru echipe, calificate din etapa inter­regională: Progresul Bucureşti, Mure­şul Tg. Mureş, C.S.S. Cluj şi Mine­rul Vulcan. Mureşul însă, nu s-a pre­zentat (din motive organizatorice, se spune în telegrama trimisă), astfel că turneul final s-a disputat în trei e­­chipe. Sâmbătă, Progresul a dispus cu 16—2 (9—2) de C.S.S. Cluj, iar du­minică Progresul a obţinut o nouă victorie la scor, 13—3 (8—2), de data aceasta asupra echipei Minerul Vulcan, ca urmare a unei superiori­tăţi nete manifestate în cursul ambe­lor întîlniri. Astfel că Progresul a cu­cerit titlul de campioană republicană pe 1961-62. Pe locul 2 s-a clasat Minerul Vulcan, care a dispus luni de C.S.S. Cluj cu 6—5 (3—3). După disputa­rea acestei întîlniri a avut loc festi­vitatea de prenudere a echipei cam­pioane, Progresul București. O reuşită demonstraţie pugilistică la Tirnăveni Recent, a avut loc pe stadionul „23 August" din Tirnăveni, o gală de box cu participarea celor mai buni spor­tivi din lotul de juniori şi de tineret Reuniunea a satisfăcut pe cei 2000 de spectatori, întilnirile fiind de un bun nivel tehnic. Au plăcut îndeosebi ti­nerii C. Gruescu, C. Buzuluc, A. Ilies­cu, Z. Pazmanyi şi I. Hodoşan. Rezultate tehnice: categ. muscă — C. Gruescu bate la puncte pe A. Si­­mion, C. Huzuluc b. p. C. Ştefan; cat. cocoş — A. Iliescu, b. p. M. Croitorii, F. Paraschiv b. p. I. Sabău; cat. pană — Z. Pazmanyi meci nul cu P. Pru­­nea; cat. semi-uşoară — P. Angliei cîştigă prin abandon în fața lui V. Tu­dose; cat. uşoară — I Hodoşan b. p. Gh. Picior; cat. semimijlocie — N. Inga b. p. C. Mihai ; cat. m­ijlocie-u­­şoară — V. Dobre b.p. I. lordache, N. Moţ meci nul cu T. Mitrea. I. HASASIU-coresp. SPORTUL POPULAR Nr. 4091 Pag. a 2-4

Next