Sportul Popular, noiembrie 1962 (Anul 17, nr. 4128-4143)

1962-11-01 / nr. 4128

Aspecte din munca secţiilor de fotbal­ În acţiu­nea de îmbunătăţire a calității fotbalului nostru, munca secţiilor de fotbal joacă un rol din cele mai importante. Problemele muncii educative, ale seriozităţii în antrenament, ale ridi­cării de noi cadre, precum şi toate celelalte aspecte ale activităţii fotbalistice îşi găsesc rezolvarea, în primul rînd, la nivelul secjiilor de fotbal ale clu­burilor şi asociaţiilor sportive. Cum se munceşte în secjii ? Cum aplică acestea indicaţiile federaţiei de specialitate ? Ce lipsuri se fac mai mult simţite în activitatea lor . La aceste întrebări vom căuta să răspundem, în coloanele ziarului nostru, abordînd pe rînd diferite teme din activitatea secţiilor de fotbal. In rîndurile de mai jos, publicăm unele aspecte legate de munca secţiilor de fotbal de la A. S. Cugir, Rulmentul Bîrlad şi Jiul Petrila. SUPORTERII SUNT NEMULŢUMIŢI La Cugir, ca pretutindeni de alt­fel, fotbalul are foarte mulţi prie­teni. Şi mare a fost bucuria lor în ziua în care echipa A.S. Cugir a ieşit învingătoare in barajul de la Mediaş şi a câştigat, astfel, dreptul de a acti­va în categoria B. Ea a cucerit a­­ceastă victorie ca urmare a unei pre­gătiri temeinice, fiecare jucător din lot dînd totul pentru culorile asocia­ţiei. S-a apropiat apoi timpul începerii campionatului categoriei B. Primul meci a însemnat şi prima satisfacţie. Dar, etapele următoare au adus suporterilor decepţii amare: patru înfrângeri în deplasare şi una pe teren propriu, in faţa unei alte nou promovate, Unirea Dej ! Echipa are un antrenor cu multă experienţă, în persoana lui N. Vlccov, care se ocupă de două luni de pregătirea ju­cătorilor. Şi totuşi, echipa merge slab. De ce? Consiliul asociaţiei sportive a ţi­nut, nu de mult, cîteva şedinţe de a­­naliză cu secţia de fotbal, dezbătind o serie de cauze care ar putea ex­plica intr-o oarecare măsură compor­tarea nesatisfăcătoare a echipei şi, deci, insuccesele sale. Printre altele s-a constatat că: 1. Echipa nu este suficient de pre­gătită, mai ales din punct de vedere moral şi de voinţă. 2. Consiliul asociaţiei şi secţia de fotbal perfectează prea multe meciuri amicale cu echipe mai slabe. 3. Fotbaliştii nu sunt suficient în­drumaţi şi controlaţi în activitatea lor. 4. Unii „mari specialişti“ care dau diferite „sugestii“, nu-l lasă pe an­trenor să alcătuiască formaţia după tem­a jucătorilor. Considerăm că o mare vină o are şi consiliul asociaţiei, care nu ia mă­surile ce se impun, ei se complace în diferite situaţii de compromis. Ba uneori se alunecă pe o pantă pericu­loasă, cum s-a îmtîmplat după meciul susţinut de A.S. Cugir la Arad, la 14 octombrie. Jucătorii, antrenorul şi delegatul secţiei au fost nevoiţi, în plină noapte, să parcurgă pe jos o distanţă de 12 km deoarece nu li s-a asigurat transportul, pe motiv că au pierdut meciul... Cu astfel de metode nu se poate duce o muncă temeinică, nu se poate răspunde la întrebarea pe care și-o pun iubitorii de fotbal din Cugir: pînă când vor continua fotbaliștii seria insuccese­lor? Este timpul ca echipa să fie adusă pe linia de plutire. Pentru aceasta se impun eforturi deosebite din partea consiliului asociaţiei, biroului secţiei şi mai ales din partea jucătorilor. A­­ceştia au de partea lor tinereţea şi puterea de luptă Nu trebuie decit puţină voinţă şi a­roga­ment faţă de cei care-i susţin cu atita înflăcărare pe teren. T. S1R10POL, coresp. LA JIUL, BIROUL SECŢIEI ACTIVEAZĂ SPORADIC In Jiul Petri­­, şedinţele biroului secţiei de fotbal nu se ţin cu regu­laritate, ci doar atunci cind se ivesc probleme deosebit de importante. De altfel, numai 3—4 tovarăşi din birou activează cu adevărat. In schimb, o serie de tovarăşi din conducerea secţiei şi asociaţiei găsesc de cuviin­ţă să se amestece în treburile antre­norului, venind la pauza meciurilor şi cerindu-i să schimbe pe cutare sau ine­r­mi­tă satisfacţie. In ac­eta privinţă greşeşte în speciali­tor. ing. Stoica, preşedintele consilului asocia-Conducerea asociaţiei nu contribuie nici la întărirea prestigiului antreno­rului, nici, la Instaurarea unei atmos­­derase, plină, de muncă serioasă, şi fineturile echipei, în această di­recţie cităm Următorul exemplu : La începerea antrenamentei­or pen­tru actualul campionat, jucătorul Ciomoavă s-a prezentat cu multă în­­târziere. Pentru aceasta, antrenorul Eugen Barta a cerut sancţionarea lui. Dar... preşedintele asociaţiei n-a fost de acord cu această sancţionare. Ur­marea? Ciomoavă a continuat să afi­şeze aere vedetiste, să joace după toane. Indicaţiile date de federaţie în pri­vinţa intensităţii antrenamentelor sunt respectate, dar­­se folosesc foarte rar aparatele ajutătoare. Biroul secţiei de fotbal de la Jiul are unele realizări frumoase. Preocu­parea pentru ca jucătorii să-şi com­pleteze studiile sau să-şi ridice cali­ficarea profesională (Melinte, Racoţi, Martinovici, Horja, Şerban, Ciomoară, Frank, Tîlvescu), frecventarea regula­tă de către jucători a lecţiilor de în­văţământ politic (la care se remarcă Ramoşan, Martinovici, Crisnic), preo­cuparea pentru echipa de juniori care are bune condiţii de pregătire etc. dovedesc că biroul acestei secţii are posibilităţi şi capacitate de muncă. Cu mai multă atenţie, cu un efort sporit, suntem­ convinşi că şi lipsu­rile arătate mai s­us vor putea fi cu­rând înlăturate. -S. BALOI şi I. ZAMORA, coresp. NEPĂSARE FAŢĂ DE JUNIORI In repetate rându­ri, consiliul aso­ciaţiei sportiv© Rulmentul Birlad şi biroul secţiei de fotbal au avut o condamnabilă atitudine de nepăsare faţă de creşterea şi promovarea cadrelor proprii de jucători. Deşi în decursul anilor în formaţiile de ju­niori ale Rulmentului au activat ele­mente talentate, de nu şi-au putut a­­f­rma în formaţia MARE, deoarece nu aveau nume sonore şi nici cărţi de vizită pe care să figureze ştampi­le de voiaj prin mai multe asociaţii sportive. Şi când spun aceasta mă gindesc la toţi cei ce s-au perindat pe­­« Rulmentul după căpătuială, ca de pildă Oprea Dumitru — in prezent la C.S.C. Galaţi—, Iordache Nicolae — actualmente la Ceahlăul P. Neamţ — Agavritoaed — acum pe la Moineşti sau Ologu, Brucrea şi Rusu, veniţi toamna aceasta de la Mangalia. Bine­înţeles că au fost primiţi cum se cuvine şi li s-a asigurat o şedere foarte plăcută la Bîrlad, fără să ducă lipsă de ceva... Rezultatele acestei vechi „politici“ le-a resimţit în primul rînd echipa Rulmentul. Acum doi ani a retro­gradat din categoria B şi de atunci nu a mai reuşit să recîştige locul pierdut. ..... . Cartea exemplificăm „grija" consi­liului asociaţiei faţă­ de tinerii ju­cători (credem că Rulmentul deţine recordul, în acest domeniu...) In anul 1960, consiliul asociaţiei a desfiinţat echipa de juniori, formată în majoritate din ucenici de la şcoa­la profesională a fabricii. Juniorii s-au împrăştiat: unii la IRTA, alţii la C.F.R. şi Confecţia... In felul a­­cesta, asociaţia a scăpat de o... obli­gaţie care cerea cât de cu­ muncă, preocupare. Anul acesta, cind fede­raţia a anunţat organizarea campio­natului republican de juniori, în care era admisă şi echipa Rulmentul Bîrlad, conducerea asociaţiei a fost împotriva participării şi n-a luat nici o măsură pentru reînfiinţarea echi­pei. Abia in săptămina primului meci s-au făcut formele de legitimare ale juniorilor şi aceasta numai datorită instructorului voluntar Petre Burtea, care, singur, ca să nu afle cum­va... consiliul asociaţiei şi să se su­pere, şi-a strins juniori de unde ai f­ putut şi a făcut cîteva antrenamente cu ei. In fine, a început şi campionatul de juniori. Totul a mers bine (vor­ba vine!...) pină în momentul în care echipa a trebuit să joace în alte oraşe. Cu primele două deplasări au mai scos-o la cap juniorii. Mul­ţumită intervenţiei consiliului orăşe­nesc UCFS Bîrlad au primit bani de drum. Dar la al treilea meci la P. Neamţ, deplasarea a fost compromisă pînă in ultimul moment, pentru că asociaţia n-a dat banii necesari. Nu­mai iniţiativa preşedintelui consiliului orăşenesc UCFS Birlad, tov. Petre O­­prea, care a înlesnit această deplasare, a salvat echipa de juniori de la o ne­­prezentare iminentă. Nici nu mai vorbesc de peripeţiile acestei depla­sări, în cursul căreia juniorii au dat dovadă de multă dragoste pentru cu­lorile asociaţiei, de mult spirit de sacrificiu şi au şi câştigat meciul la care se prezentaseră cu câteva mi­nute înainte de începere! Asemenea gesturi merită multă pre­ţuire din partea cons­olului asociaţiei Rulmentul şi a biroului de secţie Din păcate însă, aceştia sânt mai grijulii faţă de „păsările călătoare“ decât faţă de propriile cadre. Această stare de lucruri trebuie să înceteze. Consiliul asociaţiei Rulmen­tul şi secţia de fotbal trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de tinerele demente, să le asigure toate condi­ţiile necesare unei activităţi cores­punzătoare. S. ELIADE, paresp. Antrenorul : — Tovarăşe, cind o să fac eu singur echipa ? Preşedintele: — Cifid o să fii In conducerea asociaţiei sportive ! Desen de Neagu Rădulescu De ce se trage atît de puţin la poartă? MAI MULTĂ ATENŢIE PREGĂTIRII INDIVIDUALE Dacă avem în vedere evolutia fotba­lului in ultimii ani se poate observa că acest joc a avut, în ceea ce priveşte tactica, o alternanţă: cu ani în urmă au dominat înaintările, iar acum apără­rile. Acelaşi lucru s-a petrecut în ultimii ani şi cu fotbalul nostru. Este limpede că înaintările au ajuns în această si­tuaţie de inferioritate şi prin faptul că jucătorii acestui compartiment nu mai încearcă poarta cum o făceau în trecut. Iată care sunt cau­zele care au dus — după părerea mea — la această situaţie: — nu se pasează în momentele cele mai potrivite în zo­na de finalizare; — se driblează exagerat la mijlocul terenului, ceea ce duce la o stare de oboseală în faţa porţii; — se aglomerează jocul în zona careu­lui de 16 m, fapt care duce la imposibi­litatea atacurilor frontale pe direcţia porţii; — în majoritatea cazurilor avem de-a face cu o tehnică defectuoasă, de unde şi neputinţa de a alege cel mai potrivit procedeu necesar finalizării; — o altă cauză foarte importantă o constituie factorul psihologic, deficitar chiar la unii jucători fruntaşi. Acest factor este generat de particularităţile individuale, precum şi de condiţiile di­ferite (joc „acasă“, în deplasare, timp, teren, miză etc.), toate acestea ducînd în ultimă instanţă la o stare de inhi­biţie, de intîrziere în găsirea celei mai bune soluţii, în alegerea celui mai bun procedeu. Aşa se explică de ce şutu­rile pe poartă sunt imprecise, lipsite de forţă, întâmplătoare, într-un cuvînt ine­ficace. Cum văd eu rezolvarea problemei , învăţarea şi repetarea elementelor teh­­nico-tactice după o metodică unitară care să respecte caracteristicile fotbalului mo­dern adaptabile la specificul poporului nostru. Să se ţină cont şi de particu­larităţile fiecărei echipe ca şi de cel­ ale fiecărui jucător. Să se creeze o în­­demînare generală şi specială d­e mijloace specifice şi nespeci­­fice în condiţii apro­piate de joc şi chiar de joc, element im bază pentru jucăto­rii de fotbal şi mai ales pentru componenţii liniei de stoc-Să se exerseze de un număr foarte mare de ori fiecare procedeu în parte, cu ambele picioare. Foarte multe jocuri cu adversari di­feriţi, şi mai ales necunoscuţi, pentm a se putea crea aceeaşi răspundere, a­­ceeaşi încredere în cunoştinţele lor, * libertate psihică individuală nu sprijină­ jocului colectiv. Se recomandă exerciţii tehnico-tactice specifice fiecărei echipe şi fiecărui ju­cător în funcţie de orientarea de joc a echipei. In sfîrşit, o colaborare mai strinsă între antrenori- jucători, medici va avea ca rezultat găsirea celor mai bune mijloace, necesare ridicării calita­tive a fotbalului nostru. prof. VICTOR STĂNCULESCU antrenor la clubul Rapid REPETĂRI... REPETĂRI...! Pentru a se crea o situaţie de gol, de obicei munceşte întreaga echipă. Cîte eforturi se depun intr-un meci pentru ca unul dintre înaintaşi să poată fi servit în apropierea careului sau chiar în suprafaţa de pedeapsă ! Totuşi în majoritatea cazurilor înaintaşii greşesc şi trimit balonul departe de ţintă, sau chiar ezită să tragă şi apărătorii inter­vin... Desigur, trebuie să te pregăteşti pen­tru ca să finalizezi o acţiune, deoarece în acel moment iei asupra ta răspunde­rea în faţa echipei şi a spectatorilor şi dacă ai irosit o acţiune bine închegată auzi reproşuri. Ca să-ţi asumi însă răs­punderea trebuie să ai siguranţă şi forţă în şat, elemente care lipsesc la foarte mulţi înaintaşi de la noi. Ca jucător din apărare deseori am simţit că inima mi se face cît un... purice văzând că atacantul din apropierea mea are un culoar liber în faţă. Dar de obicei, înaintaşii ezită să tragă, permi­­ţîndu-mi să intervin. Nu mă bucur însă văzînd şi pe coechipierii mei de la înain­tare că ratează ocazii cît... roata carului. Ce e de făcut pentru remedierea situa­ţiei ? Repetări, repetări şi iarăşi repe­tări la antrenamente în condiţii apropiate de joc. Numai de noi jucătorii depinde însuşirea şi automatizarea procedeelor tehnice. Eu cred că dacă atacanţii defi­citari în trasul la poartă ar exersa chiar şi în afara programului de pregătire şuturile din orice poziţii, dacă cu coarda de şut şi-ar găsi, în sfîrşit, întrebuin­­ţarea justă, dacă ar creşte simţul de răspundere faţă de pregătirea individua­lă, am asista mai rar la scene ridicola ca acelea cind, după o ratare, jucăto­rul se uită cu reproş la bocanc, parcă acesta şi nu... el ar fi de vină ! GH. STAICU jucător la echipa Steaua În campionatul de tineret Rapid—Ştiu­­aţa (2—2). Jocul a fost, în general, de factură modestă. Stu­denţii au deschis scorul prin Bruitan (min. 4), apoi stoperul clujean Szenes a deviat balonul în propria poartă, aducând egalarea. Ştiinţa a luat din nou conducerea (Tanasi în min. 57) dar Rapid a egalat prin Chiru (min. 71). (1. Rădulescu, coresp.). Viitorul—Ştiinţa Timişoara (3—4). Oaspeţii au repurtat o victorie pe de­plin meritată. La un moment dat au condus cu 3—0, după care au slăbit ritmul de joc. Au marcat: Sugar (miin. 12), Seţu (min. 17 şi 75), Vîl­­cov (min. 23) pentru Ştiinţa, respec­tiv Nunweiller VI (mit. 35 şi 70) şi Ltungu (mia 40). (Gh. Cioranu, co­resp.) . ------**........................... Progresul—U.T.A. (4­1). Au marcat pentru învingători: Penzes (în pro­prie poartă, min. 11), Sandu (min. 49), Popescu (min. 83) şi Maior (mini. 88) iar pentru arădeni Uni (min. 76). De remarcat că la scorul de 2-1 U.T.A a ratat un 11 m, prin Hui care a tras în bară. (Traian Negreanu, coresp.). • C.S.M.S. Iași—Dinamo Bacău (3-3). Joc plăcut, disputat cu multă ardoa­re. Au înscris: Mangalagiu (mini. 13), Corobană (min. 51) şi Panait, din 11 m (min. 88) pentru Dinamo, respectiv Comănescu (mia. 61), Teodosiu (mia. 70) şi Humă, din 11 m. (min. 83) pentru GSJVLS. Rezultat echitabil. (1. Ch.). Crişana — Dinamo Bucureşti (1-1). Ambele echipe au practicat un fotbal bun, simplu, cu faze interesante, ter­minate cu şuturi pe poartă. Rezultatul nedreptăţeşte pe gazde care au domi­nat mai mult, dar au şi ratat mai mult Au marcat: Tóth (min. 24) pentru Crişana şi Niculescu (mia 48) pen­tru Dinamo. (C. A.). Minerul—Steaua 3-4 (0-0). Joc e­chilibrat Au marcat: Stănoaie (2), Stoia şi Donciu pentru Steaua, res­pectiv Maziclu (din 11 m.), Hada şi Cărare pentru Minerul . CLASAMENTUL 1 1. Dinamo Buc. 9 6 1 2 23:12 13 2. Rapid 10 5 3 2 24:13 13 3. Crişana 9 5 3 1 22:15 13 4. Steaua 9 5 2 2 33:20 12 5. C.S.M.S. 9 5 1 3 25:20 11 6. Ştiinţa Tun. 10 3 5 2 22:24 11 7. Petrolul 9 4 2 3 18:15 10 8. St. roşu 7 3 2 2 15:12 8 9. Farul 9 3 2 4 14:16 8 10. Ştiinţa Cluj 7 2 3 2 10:11 7 11. Minerul­­ 9 3 1 5 15:18 7 12. Progresul 10 3 1 6 18:21 7 13. Dinamo Bacău 9 2 2 5 13:12 6 14. Viitorul 7 2 0 5 11:12 4 15. U.TA. 9 0 2 7 9:31 2 ­ ŞTIRI... ŞTIRI... ALTE REZULTATE DIN CAMPIONATUL REPUBLICAN DE JUNIORI Flamura roşie Tecuci — Rapid Fec­ni 2-1 (1-0), Carpaţi Sinaia—Lucef­­ărul Braşov 3-1 (1-1), Textila SL Gheorghe—Flacăra Moreni 1-1 (0-0), Dinamo Obor — Farul Constanţa 3-0 (0-0), Ştiinţa Bucureşti — Metalul Bucureşti 1-0 (1-0), S.S. Nr. 2 Bucu­reşti—S.S. Nr. 1 Bucureşti 3-0 (0-0), Progresul Alexandria — C.F R. Ro­şiori 3-1 (1-1), Unirea Rm. Vilcea— Progresul Caracal 3-0 (0-0), C.S.C. Craiova —­ Dinamo Piteşti 1-0 (0-0), Minerul Cimpulung — Asetalul Tirgo­­vişte 3-2 (1-1), Steaua Bucureşti — Rapid Bucureşti­­4-2 (1-1), Banatul Timişoara — Ştiinţa Timişoara 2-2 (1-0), Minerul Lupeni — Drobeta Tr. Severin 8-1 (3-0), C.S.O. Timişoara— Progresul Timişoara 4-1 (0-1), Stă­ruinţa Salonta — C.S.O. Baia Mare 1-0 (0-0), CS.S. Cluj—Voinţa Tg. Mureş 1-2 (0-1), Gloria Bistriţa—Pro­gresul Reghin 4-4 (2-2), Topitorul Baia Mare — Unirea Dej 1-1 (0-0), Textila Sf. Gheorghe—Flacăra Mo­reni 1-1 (0-1). LA SFIRSITUL SAPTAMlNII, IN CAPITALA Sîmbătă, stadionul Repiblicii ora 16: Ştiinţa Bucureşti — Drobeta Tr. Severin (cat. B), ora 18: Dinamo O­­bor — Metalul Bucureşti (cat. B). Duminică , stadionul 23 August, ora 13: Steaua — CS.M.S. Iaşi (cat. A), ora 15 : Dinamo Bucureşti—Selecţio­nat« Olimpică a R.P. Bulgaria (ami­cal). Teren Steaua, ora 9.30: Steaua— C.SJVL S. Iaşi (tineret). RESTANŢA IN CATEGORIA B TR. SEVERIN. 31 (prin telefon).— Meciul restanţă din cadrul categoriei B, seria a 11-a, dintre Drobeta Tr. Se­verin şi CS.M. Sibiu a prilejuit o dis­pută spectaculoasă, dîrză, terminată cu un scor egal 3-3 (0-2). Localnicii au început slab, au greşit multe pase şi au jucat nervos timp îndelungat, neregăsindu-se decit în ultimele 35 de minute. Oaspeţii au jucat mai legat şi mai calm, dar nu au rezistat in fi­nalul partidei. Au marcat Baban (min. 18), Cherciu (min. 44), Dombrovski (min. 56) pentru C.S.A. şi Ghinea (min. 60), Cristescu (mi­­. 85), Hi­­chiş (min. 89 — autogol) n­entru Dru­beta. (GH. MANAFU-coresp.).

Next