Sportul Popular, noiembrie 1962 (Anul 17, nr. 4128-4143)
1962-11-01 / nr. 4128
Aspecte din munca secţiilor de fotbal În acţiunea de îmbunătăţire a calității fotbalului nostru, munca secţiilor de fotbal joacă un rol din cele mai importante. Problemele muncii educative, ale seriozităţii în antrenament, ale ridicării de noi cadre, precum şi toate celelalte aspecte ale activităţii fotbalistice îşi găsesc rezolvarea, în primul rînd, la nivelul secjiilor de fotbal ale cluburilor şi asociaţiilor sportive. Cum se munceşte în secjii ? Cum aplică acestea indicaţiile federaţiei de specialitate ? Ce lipsuri se fac mai mult simţite în activitatea lor . La aceste întrebări vom căuta să răspundem, în coloanele ziarului nostru, abordînd pe rînd diferite teme din activitatea secţiilor de fotbal. In rîndurile de mai jos, publicăm unele aspecte legate de munca secţiilor de fotbal de la A. S. Cugir, Rulmentul Bîrlad şi Jiul Petrila. SUPORTERII SUNT NEMULŢUMIŢI La Cugir, ca pretutindeni de altfel, fotbalul are foarte mulţi prieteni. Şi mare a fost bucuria lor în ziua în care echipa A.S. Cugir a ieşit învingătoare in barajul de la Mediaş şi a câştigat, astfel, dreptul de a activa în categoria B. Ea a cucerit această victorie ca urmare a unei pregătiri temeinice, fiecare jucător din lot dînd totul pentru culorile asociaţiei. S-a apropiat apoi timpul începerii campionatului categoriei B. Primul meci a însemnat şi prima satisfacţie. Dar, etapele următoare au adus suporterilor decepţii amare: patru înfrângeri în deplasare şi una pe teren propriu, in faţa unei alte nou promovate, Unirea Dej ! Echipa are un antrenor cu multă experienţă, în persoana lui N. Vlccov, care se ocupă de două luni de pregătirea jucătorilor. Şi totuşi, echipa merge slab. De ce? Consiliul asociaţiei sportive a ţinut, nu de mult, cîteva şedinţe de analiză cu secţia de fotbal, dezbătind o serie de cauze care ar putea explica intr-o oarecare măsură comportarea nesatisfăcătoare a echipei şi, deci, insuccesele sale. Printre altele s-a constatat că: 1. Echipa nu este suficient de pregătită, mai ales din punct de vedere moral şi de voinţă. 2. Consiliul asociaţiei şi secţia de fotbal perfectează prea multe meciuri amicale cu echipe mai slabe. 3. Fotbaliştii nu sunt suficient îndrumaţi şi controlaţi în activitatea lor. 4. Unii „mari specialişti“ care dau diferite „sugestii“, nu-l lasă pe antrenor să alcătuiască formaţia după tema jucătorilor. Considerăm că o mare vină o are şi consiliul asociaţiei, care nu ia măsurile ce se impun, ei se complace în diferite situaţii de compromis. Ba uneori se alunecă pe o pantă periculoasă, cum s-a îmtîmplat după meciul susţinut de A.S. Cugir la Arad, la 14 octombrie. Jucătorii, antrenorul şi delegatul secţiei au fost nevoiţi, în plină noapte, să parcurgă pe jos o distanţă de 12 km deoarece nu li s-a asigurat transportul, pe motiv că au pierdut meciul... Cu astfel de metode nu se poate duce o muncă temeinică, nu se poate răspunde la întrebarea pe care și-o pun iubitorii de fotbal din Cugir: pînă când vor continua fotbaliștii seria insucceselor? Este timpul ca echipa să fie adusă pe linia de plutire. Pentru aceasta se impun eforturi deosebite din partea consiliului asociaţiei, biroului secţiei şi mai ales din partea jucătorilor. Aceştia au de partea lor tinereţea şi puterea de luptă Nu trebuie decit puţină voinţă şi arogament faţă de cei care-i susţin cu atita înflăcărare pe teren. T. S1R10POL, coresp. LA JIUL, BIROUL SECŢIEI ACTIVEAZĂ SPORADIC In Jiul Petri, şedinţele biroului secţiei de fotbal nu se ţin cu regularitate, ci doar atunci cind se ivesc probleme deosebit de importante. De altfel, numai 3—4 tovarăşi din birou activează cu adevărat. In schimb, o serie de tovarăşi din conducerea secţiei şi asociaţiei găsesc de cuviinţă să se amestece în treburile antrenorului, venind la pauza meciurilor şi cerindu-i să schimbe pe cutare sau inermită satisfacţie. In aceta privinţă greşeşte în specialitor. ing. Stoica, preşedintele consilului asocia-Conducerea asociaţiei nu contribuie nici la întărirea prestigiului antrenorului, nici, la Instaurarea unei atmosderase, plină, de muncă serioasă, şi fineturile echipei, în această direcţie cităm Următorul exemplu : La începerea antrenamenteior pentru actualul campionat, jucătorul Ciomoavă s-a prezentat cu multă întârziere. Pentru aceasta, antrenorul Eugen Barta a cerut sancţionarea lui. Dar... preşedintele asociaţiei n-a fost de acord cu această sancţionare. Urmarea? Ciomoavă a continuat să afişeze aere vedetiste, să joace după toane. Indicaţiile date de federaţie în privinţa intensităţii antrenamentelor sunt respectate, darse folosesc foarte rar aparatele ajutătoare. Biroul secţiei de fotbal de la Jiul are unele realizări frumoase. Preocuparea pentru ca jucătorii să-şi completeze studiile sau să-şi ridice calificarea profesională (Melinte, Racoţi, Martinovici, Horja, Şerban, Ciomoară, Frank, Tîlvescu), frecventarea regulată de către jucători a lecţiilor de învăţământ politic (la care se remarcă Ramoşan, Martinovici, Crisnic), preocuparea pentru echipa de juniori care are bune condiţii de pregătire etc. dovedesc că biroul acestei secţii are posibilităţi şi capacitate de muncă. Cu mai multă atenţie, cu un efort sporit, suntem convinşi că şi lipsurile arătate mai sus vor putea fi curând înlăturate. -S. BALOI şi I. ZAMORA, coresp. NEPĂSARE FAŢĂ DE JUNIORI In repetate rânduri, consiliul asociaţiei sportiv© Rulmentul Birlad şi biroul secţiei de fotbal au avut o condamnabilă atitudine de nepăsare faţă de creşterea şi promovarea cadrelor proprii de jucători. Deşi în decursul anilor în formaţiile de juniori ale Rulmentului au activat elemente talentate, de nu şi-au putut afrma în formaţia MARE, deoarece nu aveau nume sonore şi nici cărţi de vizită pe care să figureze ştampile de voiaj prin mai multe asociaţii sportive. Şi când spun aceasta mă gindesc la toţi cei ce s-au perindat pe« Rulmentul după căpătuială, ca de pildă Oprea Dumitru — in prezent la C.S.C. Galaţi—, Iordache Nicolae — actualmente la Ceahlăul P. Neamţ — Agavritoaed — acum pe la Moineşti sau Ologu, Brucrea şi Rusu, veniţi toamna aceasta de la Mangalia. Bineînţeles că au fost primiţi cum se cuvine şi li s-a asigurat o şedere foarte plăcută la Bîrlad, fără să ducă lipsă de ceva... Rezultatele acestei vechi „politici“ le-a resimţit în primul rînd echipa Rulmentul. Acum doi ani a retrogradat din categoria B şi de atunci nu a mai reuşit să recîştige locul pierdut. ..... . Cartea exemplificăm „grija" consiliului asociaţiei faţă de tinerii jucători (credem că Rulmentul deţine recordul, în acest domeniu...) In anul 1960, consiliul asociaţiei a desfiinţat echipa de juniori, formată în majoritate din ucenici de la şcoala profesională a fabricii. Juniorii s-au împrăştiat: unii la IRTA, alţii la C.F.R. şi Confecţia... In felul acesta, asociaţia a scăpat de o... obligaţie care cerea cât de cu muncă, preocupare. Anul acesta, cind federaţia a anunţat organizarea campionatului republican de juniori, în care era admisă şi echipa Rulmentul Bîrlad, conducerea asociaţiei a fost împotriva participării şi n-a luat nici o măsură pentru reînfiinţarea echipei. Abia in săptămina primului meci s-au făcut formele de legitimare ale juniorilor şi aceasta numai datorită instructorului voluntar Petre Burtea, care, singur, ca să nu afle cumva... consiliul asociaţiei şi să se supere, şi-a strins juniori de unde ai f putut şi a făcut cîteva antrenamente cu ei. In fine, a început şi campionatul de juniori. Totul a mers bine (vorba vine!...) pină în momentul în care echipa a trebuit să joace în alte oraşe. Cu primele două deplasări au mai scos-o la cap juniorii. Mulţumită intervenţiei consiliului orăşenesc UCFS Bîrlad au primit bani de drum. Dar la al treilea meci la P. Neamţ, deplasarea a fost compromisă pînă in ultimul moment, pentru că asociaţia n-a dat banii necesari. Numai iniţiativa preşedintelui consiliului orăşenesc UCFS Birlad, tov. Petre Oprea, care a înlesnit această deplasare, a salvat echipa de juniori de la o neprezentare iminentă. Nici nu mai vorbesc de peripeţiile acestei deplasări, în cursul căreia juniorii au dat dovadă de multă dragoste pentru culorile asociaţiei, de mult spirit de sacrificiu şi au şi câştigat meciul la care se prezentaseră cu câteva minute înainte de începere! Asemenea gesturi merită multă preţuire din partea consolului asociaţiei Rulmentul şi a biroului de secţie Din păcate însă, aceştia sânt mai grijulii faţă de „păsările călătoare“ decât faţă de propriile cadre. Această stare de lucruri trebuie să înceteze. Consiliul asociaţiei Rulmentul şi secţia de fotbal trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de tinerele demente, să le asigure toate condiţiile necesare unei activităţi corespunzătoare. S. ELIADE, paresp. Antrenorul : — Tovarăşe, cind o să fac eu singur echipa ? Preşedintele: — Cifid o să fii In conducerea asociaţiei sportive ! Desen de Neagu Rădulescu De ce se trage atît de puţin la poartă? MAI MULTĂ ATENŢIE PREGĂTIRII INDIVIDUALE Dacă avem în vedere evolutia fotbalului in ultimii ani se poate observa că acest joc a avut, în ceea ce priveşte tactica, o alternanţă: cu ani în urmă au dominat înaintările, iar acum apărările. Acelaşi lucru s-a petrecut în ultimii ani şi cu fotbalul nostru. Este limpede că înaintările au ajuns în această situaţie de inferioritate şi prin faptul că jucătorii acestui compartiment nu mai încearcă poarta cum o făceau în trecut. Iată care sunt cauzele care au dus — după părerea mea — la această situaţie: — nu se pasează în momentele cele mai potrivite în zona de finalizare; — se driblează exagerat la mijlocul terenului, ceea ce duce la o stare de oboseală în faţa porţii; — se aglomerează jocul în zona careului de 16 m, fapt care duce la imposibilitatea atacurilor frontale pe direcţia porţii; — în majoritatea cazurilor avem de-a face cu o tehnică defectuoasă, de unde şi neputinţa de a alege cel mai potrivit procedeu necesar finalizării; — o altă cauză foarte importantă o constituie factorul psihologic, deficitar chiar la unii jucători fruntaşi. Acest factor este generat de particularităţile individuale, precum şi de condiţiile diferite (joc „acasă“, în deplasare, timp, teren, miză etc.), toate acestea ducînd în ultimă instanţă la o stare de inhibiţie, de intîrziere în găsirea celei mai bune soluţii, în alegerea celui mai bun procedeu. Aşa se explică de ce şuturile pe poartă sunt imprecise, lipsite de forţă, întâmplătoare, într-un cuvînt ineficace. Cum văd eu rezolvarea problemei , învăţarea şi repetarea elementelor tehnico-tactice după o metodică unitară care să respecte caracteristicile fotbalului modern adaptabile la specificul poporului nostru. Să se ţină cont şi de particularităţile fiecărei echipe ca şi de cel ale fiecărui jucător. Să se creeze o îndemînare generală şi specială de mijloace specifice şi nespecifice în condiţii apropiate de joc şi chiar de joc, element im bază pentru jucătorii de fotbal şi mai ales pentru componenţii liniei de stoc-Să se exerseze de un număr foarte mare de ori fiecare procedeu în parte, cu ambele picioare. Foarte multe jocuri cu adversari diferiţi, şi mai ales necunoscuţi, pentm a se putea crea aceeaşi răspundere, aceeaşi încredere în cunoştinţele lor, * libertate psihică individuală nu sprijină jocului colectiv. Se recomandă exerciţii tehnico-tactice specifice fiecărei echipe şi fiecărui jucător în funcţie de orientarea de joc a echipei. In sfîrşit, o colaborare mai strinsă între antrenori- jucători, medici va avea ca rezultat găsirea celor mai bune mijloace, necesare ridicării calitative a fotbalului nostru. prof. VICTOR STĂNCULESCU antrenor la clubul Rapid REPETĂRI... REPETĂRI...! Pentru a se crea o situaţie de gol, de obicei munceşte întreaga echipă. Cîte eforturi se depun intr-un meci pentru ca unul dintre înaintaşi să poată fi servit în apropierea careului sau chiar în suprafaţa de pedeapsă ! Totuşi în majoritatea cazurilor înaintaşii greşesc şi trimit balonul departe de ţintă, sau chiar ezită să tragă şi apărătorii intervin... Desigur, trebuie să te pregăteşti pentru ca să finalizezi o acţiune, deoarece în acel moment iei asupra ta răspunderea în faţa echipei şi a spectatorilor şi dacă ai irosit o acţiune bine închegată auzi reproşuri. Ca să-ţi asumi însă răspunderea trebuie să ai siguranţă şi forţă în şat, elemente care lipsesc la foarte mulţi înaintaşi de la noi. Ca jucător din apărare deseori am simţit că inima mi se face cît un... purice văzând că atacantul din apropierea mea are un culoar liber în faţă. Dar de obicei, înaintaşii ezită să tragă, permiţîndu-mi să intervin. Nu mă bucur însă văzînd şi pe coechipierii mei de la înaintare că ratează ocazii cît... roata carului. Ce e de făcut pentru remedierea situaţiei ? Repetări, repetări şi iarăşi repetări la antrenamente în condiţii apropiate de joc. Numai de noi jucătorii depinde însuşirea şi automatizarea procedeelor tehnice. Eu cred că dacă atacanţii deficitari în trasul la poartă ar exersa chiar şi în afara programului de pregătire şuturile din orice poziţii, dacă cu coarda de şut şi-ar găsi, în sfîrşit, întrebuinţarea justă, dacă ar creşte simţul de răspundere faţă de pregătirea individuală, am asista mai rar la scene ridicola ca acelea cind, după o ratare, jucătorul se uită cu reproş la bocanc, parcă acesta şi nu... el ar fi de vină ! GH. STAICU jucător la echipa Steaua În campionatul de tineret Rapid—Ştiuaţa (2—2). Jocul a fost, în general, de factură modestă. Studenţii au deschis scorul prin Bruitan (min. 4), apoi stoperul clujean Szenes a deviat balonul în propria poartă, aducând egalarea. Ştiinţa a luat din nou conducerea (Tanasi în min. 57) dar Rapid a egalat prin Chiru (min. 71). (1. Rădulescu, coresp.). Viitorul—Ştiinţa Timişoara (3—4). Oaspeţii au repurtat o victorie pe deplin meritată. La un moment dat au condus cu 3—0, după care au slăbit ritmul de joc. Au marcat: Sugar (miin. 12), Seţu (min. 17 şi 75), Vîlcov (min. 23) pentru Ştiinţa, respectiv Nunweiller VI (mit. 35 şi 70) şi Ltungu (mia 40). (Gh. Cioranu, coresp.) . ------**........................... Progresul—U.T.A. (41). Au marcat pentru învingători: Penzes (în proprie poartă, min. 11), Sandu (min. 49), Popescu (min. 83) şi Maior (mini. 88) iar pentru arădeni Uni (min. 76). De remarcat că la scorul de 2-1 U.T.A a ratat un 11 m, prin Hui care a tras în bară. (Traian Negreanu, coresp.). • C.S.M.S. Iași—Dinamo Bacău (3-3). Joc plăcut, disputat cu multă ardoare. Au înscris: Mangalagiu (mini. 13), Corobană (min. 51) şi Panait, din 11 m (min. 88) pentru Dinamo, respectiv Comănescu (mia. 61), Teodosiu (mia. 70) şi Humă, din 11 m. (min. 83) pentru GSJVLS. Rezultat echitabil. (1. Ch.). Crişana — Dinamo Bucureşti (1-1). Ambele echipe au practicat un fotbal bun, simplu, cu faze interesante, terminate cu şuturi pe poartă. Rezultatul nedreptăţeşte pe gazde care au dominat mai mult, dar au şi ratat mai mult Au marcat: Tóth (min. 24) pentru Crişana şi Niculescu (mia 48) pentru Dinamo. (C. A.). Minerul—Steaua 3-4 (0-0). Joc echilibrat Au marcat: Stănoaie (2), Stoia şi Donciu pentru Steaua, respectiv Maziclu (din 11 m.), Hada şi Cărare pentru Minerul . CLASAMENTUL 1 1. Dinamo Buc. 9 6 1 2 23:12 13 2. Rapid 10 5 3 2 24:13 13 3. Crişana 9 5 3 1 22:15 13 4. Steaua 9 5 2 2 33:20 12 5. C.S.M.S. 9 5 1 3 25:20 11 6. Ştiinţa Tun. 10 3 5 2 22:24 11 7. Petrolul 9 4 2 3 18:15 10 8. St. roşu 7 3 2 2 15:12 8 9. Farul 9 3 2 4 14:16 8 10. Ştiinţa Cluj 7 2 3 2 10:11 7 11. Minerul 9 3 1 5 15:18 7 12. Progresul 10 3 1 6 18:21 7 13. Dinamo Bacău 9 2 2 5 13:12 6 14. Viitorul 7 2 0 5 11:12 4 15. U.TA. 9 0 2 7 9:31 2 ŞTIRI... ŞTIRI... ALTE REZULTATE DIN CAMPIONATUL REPUBLICAN DE JUNIORI Flamura roşie Tecuci — Rapid Fecni 2-1 (1-0), Carpaţi Sinaia—Lucefărul Braşov 3-1 (1-1), Textila SL Gheorghe—Flacăra Moreni 1-1 (0-0), Dinamo Obor — Farul Constanţa 3-0 (0-0), Ştiinţa Bucureşti — Metalul Bucureşti 1-0 (1-0), S.S. Nr. 2 Bucureşti—S.S. Nr. 1 Bucureşti 3-0 (0-0), Progresul Alexandria — C.F R. Roşiori 3-1 (1-1), Unirea Rm. Vilcea— Progresul Caracal 3-0 (0-0), C.S.C. Craiova — Dinamo Piteşti 1-0 (0-0), Minerul Cimpulung — Asetalul Tirgovişte 3-2 (1-1), Steaua Bucureşti — Rapid Bucureşti4-2 (1-1), Banatul Timişoara — Ştiinţa Timişoara 2-2 (1-0), Minerul Lupeni — Drobeta Tr. Severin 8-1 (3-0), C.S.O. Timişoara— Progresul Timişoara 4-1 (0-1), Stăruinţa Salonta — C.S.O. Baia Mare 1-0 (0-0), CS.S. Cluj—Voinţa Tg. Mureş 1-2 (0-1), Gloria Bistriţa—Progresul Reghin 4-4 (2-2), Topitorul Baia Mare — Unirea Dej 1-1 (0-0), Textila Sf. Gheorghe—Flacăra Moreni 1-1 (0-1). LA SFIRSITUL SAPTAMlNII, IN CAPITALA Sîmbătă, stadionul Repiblicii ora 16: Ştiinţa Bucureşti — Drobeta Tr. Severin (cat. B), ora 18: Dinamo Obor — Metalul Bucureşti (cat. B). Duminică , stadionul 23 August, ora 13: Steaua — CS.M.S. Iaşi (cat. A), ora 15 : Dinamo Bucureşti—Selecţionat« Olimpică a R.P. Bulgaria (amical). Teren Steaua, ora 9.30: Steaua— C.SJVL S. Iaşi (tineret). RESTANŢA IN CATEGORIA B TR. SEVERIN. 31 (prin telefon).— Meciul restanţă din cadrul categoriei B, seria a 11-a, dintre Drobeta Tr. Severin şi CS.M. Sibiu a prilejuit o dispută spectaculoasă, dîrză, terminată cu un scor egal 3-3 (0-2). Localnicii au început slab, au greşit multe pase şi au jucat nervos timp îndelungat, neregăsindu-se decit în ultimele 35 de minute. Oaspeţii au jucat mai legat şi mai calm, dar nu au rezistat in finalul partidei. Au marcat Baban (min. 18), Cherciu (min. 44), Dombrovski (min. 56) pentru C.S.A. şi Ghinea (min. 60), Cristescu (mi. 85), Hichiş (min. 89 — autogol) nentru Drubeta. (GH. MANAFU-coresp.).