Sportul Popular, octombrie 1963 (Anul 18, nr. 4316-4332)

1963-10-01 / nr. 4316

Clasamentele la zi MASCULIN — CEHIA I FEMININ — SERIA J PROGRAMUL DIN CAPITALA Jocurile Bucureşti, de la sfirşi­­tul acestei săptămîni se vor disputa astfel : Simbătă, terenul Steaua, ora 16.30: Steaua — Rapid (m) Duminică, teren Dinamo, de la ora 10: Vestitorul — Banalul Timişoara fi) şi Dinamo — Ştiinţa G Galaţi (m). Teren Progresul, de la ora 15:30: Confecţia — S.S.E. Ploieşti (f) şi Pro­gresul — Rulmentul Braşov (f). 1. steaua 1 4 0 0 80:32 8 2. Dinamo Buc. 1 4 0 0 50:32 0 3. Dinamo Bacău 4 2 0 2 41:41 4 4. Tractorul Bv. 4 2 0 2 45:59 4 5. Ştiinţa Galaţi 4 2 0 2 46:60 4 S. C.S.M.S. 4 1 0 3 19:38 1 Rapid 4 3 13 12:­ 1 2. Bal. Teleajen 4 0 13 13:48 . SERIA A II-fl­­. Voinţa Sighiş. 4 4 0 3 11:55 1 I. Voinţa Sibiu 4 2 0 1 48:36 0 S. Ştiinţa Timiş. 4 2 11 S5:S1 S 4. Ştiinţa Petr. 4 2 0 2 M.S7 4 5. Ştiinţa Tg. Mure. 4 2 0 2 75:71 4 4. Tehnometal Tim. 4 1 1 2 41:43 3 7. C.S­ M. Reşiţa 4 1 0 3 45:78 2 3. Dinamo Braşov 4 0 0 4 0:24 2 1. Ştiinţa Buc. 2. Rapid Buc. 3. S.S.E. Ploieşti 4. Tractorul 5. Faianţa Sighiş. 6. Rulmentul Bv 7. Progresul I. Confecţia SERIA A II-A 1. Ştiinţa Timiş. 2. C.S.M. Sibiu 3. Banatul Timiş. 4. Mureşul Tg. M. 5. Construct. Timiş. 6. Ştiinţa Cluj 3. Vestitorul I. 5.S.E. Petr. 4 4­0­0 52: 9­8 4 4­0­0 63:22 8 4­2­1­1 24:27 5 4202 24:30 4 4112 22:31 3 4­1­1­2 23:41 3 4­0­1­3 22:44 1 400­4 22:48 0 4­3­0­1 42:25 6 4301 43:30 8 4301 40:31 1 4301 36:30 6 3­1­0­2 24:24 2 3­1­0­2 23:30 2 4103 28:37 2 4004 16:35 8 Note şi comentarii Dupa cum arătam şi în cronicile noas­tre de ieri, etapa de duminică a cam­pionatelor republicane de handbal in 7 a fost dominată de performanţele echi­pelor Dinamo Itacou (m) şi Banatul Ti­mişoara (f). „ Dinamoviştii au reuşit o victorie extrem de preţioasă în faţa echipei bucureştene Rapid. Acomodindu-se mai bine cu terenul alunecos şi speculînd c­u multă dibăcie toate fisurile apărării feroviare (şi-au fost destule în acest meci), dinamoviştii au ciştigat pe me­rit. Lotul echipei este mai omogen de­­cât in anii trecuţi şi el posedă, in sfîrşit, ca portar (Cli Anca) de valoarea pri­mei categorii. în acelaşi timp, trebuie să subliniem că in miveiul de duminică, «tacul rapidist « fost de nerecunoscut. Jucătorii au acţionat adesea individual şi au aruncat un con la poartă din po- I zi­ţii contra­indica­­t (greşeală pe care­­ am mai sesizat-o şi cu alt prilej). In­­ plus, L. Cons­tant­­iurscu a ratat două­­ aruncări de la 7 metri, care dacă erau fructificate puteau cintări mult in ba­lanţa disputei. • La Timişoara, tlnăra echipă a Banatului a reuşit (ca şi în returul cam­pionatului trecut, la Sibiu) să întreacă pe liderul seriei, C.S.M. Sibiu, într-un joc în care avea şanse destul de reduse. Timişorencele au dovedit, o dată în plus, că atunci cînd luptă cu toată vo­inţa (şi au suficientă), neintim­idîndu-se de renumele adversarului, pot obţine performanţe foarte bune. Este un exem­plu, excelent care poate servi drept pil­dă tutu­ror formațiilor tinere din prima categorie. Maratonistul... (Urmări, din pag. 1) știe : nu trebuie să forțezi antrena­mentul. Mai bine să facă antrena­ment în fiecare zi, ca cei „mari“. Chiar așa. De mîine... ★ La Cluj, numărul 19 s-a clasat pe locul 11. Primul maraton al lui Marin Pandele. Participant la campionatele tarii după numai patru luni de acti­vitate sportiva. Drumul crosului de masa din primăvară continuă deci cu primele performante ale verii şi cu gîndurile victoriilor din toamnă. Ce-o fi spus colegul care-l necăjise cu cîteva luni înainte ? Marin Pandele a ajuns într-adevăr maratonist. A ob­ţinut chiar şi categoria a doua de clasificare. Primul record personal : 3.13.00,0. Echipa uzinei a ocupat locul III. Cel mai bun rezultat l-a scos zi­darul Marin Pandele. ★ Stau de vorba cu acest nou prie­ten al atletismului. Vorbeşte de ma­raton cu pasiune şi regretă doar că i-a cunoscut frumuseţea abia acum, la 24 de ani. Ne cere sfatul : „Dar, nu e aşa câ nu-i­­ tîrziu ?" Bine­înţeles că nu. Marin e modest. Nu se laudă că a terminat un maraton alături de atleţi cu multă experienţă : Tîlmaciu, Tom­a Voicu, Vasile Weiss, Dumitru Bîrdău, Babaraica... Nici des­pre abandonurile lui Grecescu, Ve­­liciu, Mitrea sau Siminoiu nu vor­bește nimic. Să nu credem cumva că nu prețuiește și nu respecta valoarea lor. În schimb, îmi spune că stă prost cu viteza. Trebuie să mai lucreze mult. Are dreptate „nea" Nicu (Nicolae D. Nicolae — instructorul său de atletism). — Proiecte ? — Mă antrenez în fiecare zi. Timpul zboară. Acum vin „internaţio­nalele" şi mă gîndesc că­­ aş mai putea „scoate" patru-cinci minute. Am înţeles. Marin Pandele va alerga al doilea maraton. Cine face primul pas... Pentru a urca pe culmile măiestriei, ciclistului — ca şi celorlalţi sportivi — i se cer eforturi deosebite, o muncă conştiincioasă, perseverentă. Obţinerea calităţii de sportiv fruntaş nu înseamnă nicidecum stagnarea acestei susţinute ac­tivităţi de pregătire. Dimpotrivă, ea im­plică — ca o îndatorire de cinste — un­ volum de muncă sporit care să asigure, un progres continuu, menţinerea în ace­laşi ritm cu creşterea performanţelor pe plan mondial. Mai sunt însă — din păcate — unii ci­clişti fruntaşi care nu înţeleg , să se comporte la înălţimea cerinţelor. De la un timp încoace unii ciclişti nu mai muncesc cu tragere de inimă pentru realizarea unor medii orare superioare, pentru obţinerea unor performanţe de înalt nivel, înlocuind activitatea de pre­gătire cu aplicarea unor tactici nejustifi-­ cate, de aşteptare continuă (pînă la exas­perare), imprimate — ceea ce este mai grav — chiar de către unii antrenori. Aceştia, în loc să-şi educe „elevii” în spiritul luptei sportive, al sîrguinţei şi conştiinciozităţii în pregătirea marilor performanţe, să le amintească mereu de îndatoririle pe care le au ca sportivi fruntaşi, se complac în rolul de mari „tacticieni”. Ei recurg la asemenea tac­tici, încercînd să suplinească prin ele lipsa de pregătire a unor sportivi şi să-i apropie de o victorie nemeritată, precum şi de premiile acordate de organizatori. Acest lucru duce în mod evident la scă­derea nivelului competiţiilor noastre şi implicit al nivelului cicliştilor fruntaşi, reflectîndu-se şi în comportarea lor în competiţiile internaţionale. Aşa s-a în­­tîmplat într-o serie de finale ale cam­pionatelor republicane ca şi în alte mari competiţii în care o serie de sportivi de la cluburi cu secţii puternice, ca Dina­mo, Steaua şi Olimpia au aplicat cu bu­na ştiinţă a antrenorilor „tacticile” de care vorbeam mai sus. Eşecul de la cam­pionatele mondiale este edificator în ceea ce priveşte influenţa pe care o are o astfel de comportare în întrecerile pe plan republican. Era firesc ca această atitudine, încu­rajată de antrenori, să aibă un efect ne­gativ şi asupra educaţiei sportivilor. Du­pă întrecerea desfăşurată în primăvară la Budapesta ciclistului Florian Cristescu i s-a atras atenţia asupra faptului că nu a respectat sarcinile indicate. In loc să recunoască greşeala făcută, el a avut o atitudine necorespunzătoare, dovedind lipsă de simţ autocritic şi — în ul­timă analiză — de educaţie. Este ştiut că încă din timpul ,,Cursei Păcii” între Constantin Dumitrescu şi lov. Cosma au avut, loc discuţii neprincipiale, în loc să contribuie amîndoi la clasarea echipei pe un loc cît mai bun au început să se „vîneze” unul pe altul, să producă dis­cordie în sinul echipei. Această atitudi­ne, necurmată la timp, a continuat şi cu prilejul altor întreceri internaţionale, culminînd cu gestul reprobabil, total ne­sportiv, din „Cursa Scînteii” cînd amîn­doi au abandonat. Cei doi alergători au dovedit că nu merită înalta calitate de sportivi fruntași. De altfel publicul aflat pe traseul „Cursei Scînteii” a dezaprobat pe bună dreptate atitudinea acestor doi rutieri. In „Turul Angliei” Gabriel Moiceanu a abandonat fără nici un fel de motiv se­rios, slăbind prin aceasta în mod evi­dent potenţialul echipei. în loc să recu­­noască greşeala făcută, G. Moiceanu a început să creeze disensiuni în echipă şi a avut o atitudine cu totul reproba­bilă faţă de conducerea delegaţiei. Tot în această competiţie internaţională au mai abandonat în mod nejustificat şi alergătorii A. Şelaru şi I. Stoica. La fel de condamnabilă este şi atitudinea unor ciclişti care — chemaţi să se pregăteas­că în loturi — au refuzat sub diferite pretexte să muncească (G. Moiceanu ş.a.), iar alţii, după ce au parcurs pro­gramul de pregătire, ajunşi în străină­tate au declarat — peste noapte — că nu sunt apţi să concureze (Ludovic Za­­noni, Simion Ariton ş.a.). Vedetismul, goana după căpătuire care caracterizea­ză pe unii dintre cicliştii noştri cu ex­perienţă trebuie să ne îngrijoreze. A­ceasta cu atît mai mult, cu cît o serie de alergători tineri au început să îm­prumute atitudinea „vedetelor”. Con­stantin Ciocan şi Nicolae Ciumeti — a­­traşi de promisiuni himerice —­ şi-au dat demisia de la locul de muncă. Ei sînt membri ai lotului şi sportivi talentaţi. Tocmai de aceea atenţia noastră trebuie să fie şi mai mare. Nu de vîntură-Uime avem nevoie ci de sportivi care să ţină la culorile cluburilor lor sportive, să muncească temeinic pentru a se ridica prin forţele lor ! Aici este vorba şi de un aspect de mai multe ori discutat , acela că o serie de antrenori de la cluburile sportive fruntaşe din Capitală în loc să se ocupe de creşterea tinerelor cadre, preferă racolarea elementelor crescute gata de antrenori din alte oraşe. Federaţia a luat o serie de măsuri printre care : retragerea titlului de maestru al sportului şi suspendarea pe timp de un an din activitatea interna­ţională a lui Gabriel Moiceanu, neacor­­darea titlului de campioni republicani la perechi cicliştilor Gh. Bădără şi M. Voinea etc. în discuţia F.R.C. a intrat şi comportarea nesportivă a alergători­lor Constantin Dumitrescu şi Ion Cosma care şi-au primit sancţiunile meritate. Cu toate acestea, federaţia de ciclism n-a dovedit destulă fermitate lăsîndu-se uneori impresionată de argumentele sportivilor şi antrenorilor, iar alteori de faptul că era obligată să mai apeleze la aceşti sportivi pentru întrecerile interna­ţionale, în acest fel a contribuit la slă­birea muncii de educaţie din secţiile de ciclism ale cluburilor şi asociaţiilor spor­tive, a tolerat antrenorilor să se rezume numai la munca de „tehnicieni” şi s-o ignore pe aceea de pedagogi, iar unor sportivi să persevereze în abateri. Nu este mai puţin adevărat ca unele cluburi sportive nu s-au îngrijit de loc de munca ce se desfăşoară în secţiile de ciclism. La clubul sportiv Steaua secţia nu are nici astăzi un antrenor calificat pentru probele de fond, iar la cluburile sportive Dinamo şi Olimpia c­U toate că s-a atras în nenumărate rînduri atenţia ca antrenorii Nicolae Voicu şi Marin Ni­­culescu nu desfăşoară o temeinică muncă de educare a sportivilor nu s-au luat nici un fel de măsuri. Birourile acestor secţii lasă în seama tehnicienilor întrea­ga muncă. Toate acestea au dus la comi­terea abaterilor despre care am arătat. ★ Se impune ca pe viitor să ne ocupăm temeinic de murata de educare a cicliş­tilor, să prevenim asemenea manifestări. F.R.C. trebuie să controleze cu exigenţă activitatea antrenorilor şi să ia ope­rativ măsurile necesare. In primul rind, va trebui sâ se ocupe de tinăra generaţie de ci­­clişti, de la care aşteptăm să ducă ci­clismul romînesc spre performanţe de răsunet. Secţiile de ciclism ale clubu­rilor şi asociaţiilor sportive trebuie, de asemenea, să nu se mulţumească doar cu înregistrarea rezultatelor ci să mun­cească temeinic pentru educarea cicliş­tilor în spiritul conştiinciozităţii la locul de muncă şi învăţătură, ca şi pe tere­nul de sport. Ele au datoria să nu tole­reze nici o abatere a sportivilor şi să-i tragă la răspundere pe antrenori atunci cînd aceştia permit sportivilor să se aba­tă de la morală. Cicliştii fruntaşi trebuie să înţeleagă că această calitate cu care se mîndresc le impune o atitudine co­rectă, o muncă intensă şi continuă pen­tru desăvîrşirea măiestriei sportive. Nu­mai prin efortul comun al activiştilor sportivi, antrenorilor şi cicliştilor vom putea să eliminăm cu totul atitudinile necorespunzătoare care se mai manifestă astăzi în comportarea unor ciclişti şi vom putea să realizăm în marile întreceri performanţele pe care avem datoria să le obţinem faţă de condiţiile optime de pregătire de care se bucură cicliştii noştri. Pentru o susţinută muncă de educaţie în rîndul cicliştilor Paza regională a campionatelor republicane In cursul acestei luni vor avea loc la Sibiu campionatele re­publicane individuale de haltere. Faza preliminară a acestor întreceri a început cu disputarea campionatelor regionale. Astfel simbătă și duminică au avut loc in București campionatele regio­nale, care au dat următorii cîștigători : cat. cocoș • P Bostan (Rapid) 240 kg; cat. pană: D.­­Stoica (Progresul) 265 kg; cat. ușoară: C-tin Vasile (Olimpia) 272,5 kg; cat. semimijlocie: A. Broni (Steaua) Str.F1 kg; cat. mijlocie: V Olteniu (Sirena) 335 kg; cat. semigrea: C. Vija (Olimpia) 295 kg; cat. grea- I Băncilă (Rapid) 300 kg Concursul a fost in general bine organizat, iar tinerii halte­rofili au arătat o pregătire mulţumitoare. De menţionat că in finalele campionatelor nu se vor califica decît acei sportivi care au îndeplinit norma de categoria I (îrn cursul acestui an sau la campionatele regionale), maeştrii ai sportului şi halterofili, invitaţi de federaţia de specialitate ★ Recent, stadionul din Piteşti a găzduit campionatele indivi­duale (faza regională), la haltere Intîlnirile pe categorii au fost mult apreciate de public, iar unii halterofili ca Gheorghe Dragan, Iuliu Nicolescu. Ilie Necatu şi Vasile Mărgescu au obţi­nut rezultate frumoase. Iată,­de altfel, campionii in ordinea cate­goriilor : Ion Ticu, Gheorghe Dragan, Mihai Popescu, Tuliu Nicolescu, Ilie Necatu. La categoria mijlocie Vasile Murgescu­ de la asociaţia Muscelul Cimpulung a obţinut un rezultat bun la proba aruncat, realizând o performanţă de 110 kg, rezultat care constituie un nou record regional TLIE FEŢEANU, coreste Gh. Oprescu (Stea­ua) — unul dintre Uneia participanţi la faza regională a cam­pionatului •spublican­ele haltei c Foto­­r noma După două zile STEAUA - DINAMO 6-2 AST­A­ZI AU LOC ULTIMELE PARTIDE întreruptă duminică din cauza ploii. Intilnirea­ derbi dintre echipele de te­nis Steaua—Dinamo care a început simbătă, a continuat luni după a­­miază. După primele două zile, Steaua conduce cu 6-2 și are cele mai mari șanse să termine învingătoare astăzi cind se vor disputa ultimele me­ciuri. In partidele desfăşurate pină acum, o comportare foarte frumoasă a avut-o juniorul Uie Năstase (Steaua). El a ciştigat ambele meciuri susţinute la Şerban Verone cu 6—3, 6—2, 6—2 şi la Sever Dron cu 12—10, 6 -1, 3-6, 6-3. In special, ultima partidă a dat loc la o luptă foarte disputată,­ cu numeroase mingi spectaculoase: în­vingătorul a reuşit serii de lovituri executate cu o deosebită îndemnare şi cu dese schimbări de ritm. Uie Năstase a făcut un joc variat, cu numeroase acţiuni la fileu, cu sme­­curi, voleuri şi stopuri ...puse“ cu precizie. Sever Dron a utilizat şi el o gamă largă de procedee­­clinice. El a fost însă inegal, nu s-a con­centrat suficient De asemenea, merită o menţiune Constantin Năstase, câştigător la Va­sile Seres­ter (6—4, 6—4, 5—1) şi Con­stantin Popovici, pentru seriozitatea şi puterea de luptă cu care joacă de-a lungul întregii competiţii. Cele două victorii obţinute de Di­namo au fost realizate de campionul republican Ion Ţiriac, net superior atît lui Mărmureanu (6-0, 6-3, 6—1) cât şi lui Constantin Năstase . (6—3, 6-2, 6-1). Iată­­ celelalte rezultate :­ Mărmu­­reanu—Serester 6—0, 6—1, 6—1, Radu N­eculescu-M­ihai Popescu 6—3, 6—1, Constantin Popovici-Şerban Verone 6-3, 6-1, 6-3. Astăzi de la ora 15, se vor juca tot pe terenurile Dinamo, ultimele partide (simplu femei, dublu bărbaţi,, dublu tineret, dublu mixt) ca și me­ciul Constantin Popovici—Sever Dron, întrerupt la scorul de 6-4, 6—1, 5—7 in favoarea primului tenisman. CULORILE CLASEI Din mijux­u­l terenului de sport profesorul de educaţie fizică Vio­rel Avram­­urmărea întrecerea de handbal a copiilor Meciul era spectaculos, se juca corect, dar ptarcă lipsea ceva. Observase acest lucru mai de mult, prilejul fiecărui corc­urs de baschet şi a­­tletism organizate aici, la şcoala de 3 ani nr. 7, ai s a funcţiona. Ar fi avut ca elevii lui sa-şi dispute inti­ne­tatea cu şi mai multă pasiune. Si a reuşit acest lucru... Anul trecut, in primele zile de şcoala, profesorul Viorel Avram a repartizat fiecărei clase cite o culvare... Cea albastră ca cerul a dat-o elevilor dintr-a VI-a B. Gal­benul holdelor l-au îmbrăcat si frr­­tivii clasei a VI-a A, verdele mu­rii pădurilor l-au primit cei dintr-a VII-a A, roşul aprins al răsări­tului de soare l-a dat clasei a VI­I-a A... Cind elevii şcolii din Baneasa s-au prezentat pe terenul de sport şi au început întrecerile, o dată cu ele a început şi lupta pentru culorile clasei. Astăzi, fiecare clasă are echipă de handbal, baschet (fete şi băieţi), atleţi, şahişti, înotători, gimnaşti, întrecerile sunt aprig disputate, se luptă pentru fiecare punct, culo­rile clasei sunt apărate cu toată dirzenia. Reprezentativa şcolii poartă culoarea clasei care are cei mai mulţi sportivi selecţionaţi. Acest lucru constituie o m­indrie pentru toţi elevii clasei respective, deoarece a avea cei mai mulţi sportivi selecţionaţi in reprezenta­tiva şcolii înseamnă a avea şi cele mai nune note la învăţătură. Rezultatele fru­moase obţinute de sportivii şcolii nr. 7 în competiţiile or­ganizate anul trecut în cadrul ,,Cursei oraşului Bucureşti”* se da­tore­sc şi culorilor clasei. Ele au fost acelea care au stimulat pe elevii acestei şcoli din Bă­­neasa, care i-a făcut să se pre­gătească cu cea mai mare serio­zitate. Interesant că fiecare clasă îşi păstrează culoarea pină la termi­narea şcolii. După aceea, chiar dacă o va schimba, cu siguranţa r nu o va uita niciodată. Principalul este că dragostea pentru apărarea cu­lorilor colectivului din care face jxirte a invăţat-o aici, din şcoală. V. TOKÁN SPORTUL POPULAR­­ Nr. 4316 Pag. a 3-a

Next