Sportul Popular, ianuarie 1964 (Anul 19, nr. 4369-4384)

1964-01-28 / nr. 4383

O dupâ -amiază rapidista La clubul sportiv din Giuleşti, or­ganizarea „după-amiezii­or rapidiste“ în cadrul cărora sportivii se întîlnesc cu suporterii lor entuziaşti, cu oameni de ştiinţă şi artă, a căpătat valoare de tradiţie. De această dată, mai pre­cis miercuri seara, băieţii şi fetele din secţia de baschet au avut ca oaspeţi pe artista emerită Zizi Şerban şi pe popularul actor Dem. Savu. Maestra sportului Anca­ Racoviţă a felicitat-o pe cunoscuta actriţă a Teatrului de estradă în numele sportivilor de la clubul Rapid pentru înalta distincţie ce i-a fost acordată recent — titlul de artistă emerită a R.P.R. şi i-a înmînat un frumos buchet de flori. S-a creat imediat o atmosferă caldă şi priete­nească aşa cum şade bine cînd se în­tîlnesc oameni care se cunosc bine şi îşi apreciază reciproc rezultatele mun­cii de dăruire pe scenele teatrelor sau pe terenurile de sport. Numeroasele întrebări puse de spor­tivi cu privire la activitatea artistică a celor doi oaspeţi au primit răspunsuri care au satisfăcut pe deplin. Artista emerită Zizi Şerban şi-a depănat, cu o amărăciune ce nu putea fi ascunsă, amintirile din vremurile trecute cînd şi-a început cariera sa artistică, a vorbit despre spectacolele date în turnee, în săli improvizate, neîncălzite, despre greutăţile de ordin material ce le aveau de suportat actorii şi despre ma­rea sa dragoste pentru profesia aleasă, pentru marele public care a încurajat-o şi răsplătit-o întotdeauna cu marini­­mia-i caracteristică. Evocate cu căldu­ră, figurile celor doi mari artişti ai teatrului de revistă, C. Tănasie şi V. Vasilache, vor rămine întipărite în amintirea tinerilor basch­etbalişti de la Rapid. Dem. Savu, pasionat nu mai puţin de sport decit de profesia căreia i s-a dedicat (fost fotbalist, suporter în­focat al baschetului şi secretar tehnic în consiliul asociaţiei sportive Arta) le-a vorbit noilor săi prieteni despre locul important ce-l ocupă sportul in activitatea sa artistică. Numai astfel se explică uşurinţa cu care execută salturile mortale în ciuda celor peste... 80 de kilograme în spectacolul „Don Quichote în arena circului“, îl preo­cupă şi perspectivele în sport. Bine­înţeles nu ale lui, ci de astă dată ale fiului său in vîrstă de 12 ani care se anunţă de pe acum, un sportiv talentat. Vorbind apoi despre turneul întreprins cu puţin timp în urmă, în U.R.S.S. cu colectivul Teatrului de Co­medie, Dem. Savu a arătat că succesul a depăşit orice aşteptări. Însuşi specta­colul cu piesa „Umbra“ jucat pe scena unui mare teatru sovietic care o avea în repertoriu s-a bucurat de unanime aprecieri, în prezent repetă asiduu rolu­rile din cele două noi piese în pregă­tire „Rinocerii“ de Eugen Ionescu şi „Somnoroasă aventură“ de Teodor Ma­­zilu. Nu mai puţin preocupat este şi de faptul că se apropie adunarea gene­rală a asociaţiei sportive Arta pentru prezentarea dării de seamă pe 1963. Sportivii, la rîndul lor, au împărtă­şit oaspeţilor din preocupările lor zil­nice în producţie, la şcoală, la antre­namente şi în activitatea competiţio­­nală. S-a discutat mult şi competent despre necesitatea îmbunătăţirii proce­sului instructiv-educativ (despre a­­ceasta au avut multe de spus şi an­trenorii secţiei de baschet, Alexandru Popescu, Eva Ferencz şi S. Ferencz) în vederea ridicării baschetului la ni­velul condiţiilor minunate create. Timpul a trecut repede. Sportivii s-au despărţit cu greu de noii lor prieteni, le-au urat succese în muncă şi s-au invitat reciproc la viitoarele meciuri susţinute de echipele de bas­chet ale clubului Rapid precum şi la spectacolele Teatrului de estradă şi ale celui de comedie. VIRGIL ALBESCU Aproape 2000 instructori sportivi în regiunea Iaşi Sprijinul acordat activităţii sportive din regiunea Iaşi de către instructorii sportivi voluntari a contribuit în largă măsură, în ultimii ani, la obţinerea unor succese importante în competiţiile de mase şi în cele republicane. Acor­dând atenţia cuvenită acestei probleme, consiliul regional UCFS, prin comisia de pregătire şi perfecţionare a cadrelor, a manifestat în cursul anului trecut o grijă deosebită atît pentru depistarea celor ce ar putea deveni instructori sportivi, cît şi pentru pregătirea lor teoretică şi practică. In acest scop au fost organizate de către consiliile ra­ionale UCFS, cursuri pentru pregăti­rea instructorilor voluntari. La aceste centre au muncit cadre de specialitate (profesori, antrenori, instructori, acti­vişti sportivi cu experienţă) care au asigurat cursanţilor o bună pregătire La sfîrşitul anului trecut numărul tine­rilor care au intrat în posesia carnete­lor de instructori sportivi a fost de 1 843, dintre care 325 la atletism, 290 la volei, 192 la fotbal etc. GH. VASILIU-coresp. " Intr-un n­umăr precedent am pu- 9 blicat o serie de mijloace de pre- 1 gătire a extremelor în jocul de B handbal în 7. In continuare, astăzi, L înserăm cîteva exerciţii pentru pre- 1 gătirea — de data aceasta — a f centrului şi interilor. J­ucătoarelor care ocupa posturile de inter şi centru li se cere o foarte buna pregătire tehnică, deoarece ma­joritatea acţiunilor sunt iniţiate şi finali­tate în zonele lor. Aceste jucătoare sunt realizatoarele principale, iar în cadrul unor sisteme de atac sunt coordonatoarele acţiunilor de pregătire a atacurilor. In selecţionarea jucătoarelor pentru a­­ceste posturi considerăm că ar fi bine ca antrenorii să ţină seama de următoarele criterii : — talie mai înaltă (160—168 cm.) ; — calităţi fizice bine dezvoltate (în spe­cial viteza de execuţie, forţa de aruncare şi îndemînarea în general). In alegerea jucătoarelor pentru posturile de centru şi inter vor fi preferate cele cu braţe lungi şi mîini mari, deoarece aceste particularităţi fizice favorizează învăţarea şi perfecţionarea unor procedee tehnice specifice handbalului în 7 (cele din ţinere apucată). Pentru buna pregătire a acestor jucătoare, antrenorii trebuie să folosească mijloace adecvate şi variate care să uşu­reze însuşirea şi perfecţionarea celor mai importante procedee de pasare şi de arun­care la poartă, cum ar fi : — pasele : din pronaţie, pe deasupra umărului, pe la spate, pe sub picior, cu pămîntul ; — aruncările la poartă , de la distanţă din săritură, din dreptul şoldului, cu încru­cişare de paşi, prin evitare. lată cîteva din aceste mijloace pe care antrenorii le pot folosi în lecţiile de an­trenament, pe lîngă cele obişnuite : PENTRU ARUNCĂRILE LA POARTA A. Aruncarea la poartă din săritură peste un obstacol (banca de gimnastica b lada de gimnastică) aşezat la semicercul de la 9 m. Jucătoarele primesc mingea de la o coechipieră şi aruncă la poartă din sări­tură peste obstacol. .Bătaia­ se face la 40—50 cm. în faţa băncii (ag. 1). Acelaşi exerciţiu se poate executa cu­­bătaia­ pe banca sau lada de gimnastică şi ateriza­rea pe o saltea. Pentru creşterea forţei de aruncare şi a detentei se poate folosi o plasă de volei aşezată în faţa porţii (la 9—10 m.), ridicată la diferite înălţimi. B. Aruncarea din dreptul şoldului. Se pot folosi stîlpii obişnuiţi la săritura în înăl­ţime, aşezaţi între cele două semicercuri, la o distanţă de 1 m, între ei (distanţa poate fi micşorată). Aceste aruncări pot fi precedate de dribling sau executate din o pasă primită de la un coechipier. Stîlpii vor fi deplasaţi în dreapta sau în stînga pentru a obişnui pe jucătoare cu aruncări în diferite colţuri ale porţii (fig. 2). Pentru perfecţionarea acestui procedeu tehnic se mai poate folosi şi exerciţiul de aruncare pe sub plasa de volei sau la o poartă de handbal culcată. C. Aruncarea la poartă cu încrucişare de paşi şi prin evitare. 1. De pe postul de inter stînga se va arunca la poartă cu încrucişare de paşi, iar de pe postul de inter dreapta prin evitare. Centrul pasează alternativ celor doi interi (fig. 3). 2. Acelaşi exerciţiu se face cu pase pri­mite de la extremă (fig. 4). Datorită faptului că jucătoarele care ac­ţionează de la 9 m, colaborează în timpul jocului cu pivoţii şi extremele, ele trebuie să cunoască şi să stăpînească mai multe procedee de pasare şi de angajare a pi­­voţilor, precedate şi de fente de pasare sau de aruncare la poartă. PENTRU ANGAJAREA PIVOTULUI 1. Jucătoarele din grupa A trasează celor din grupa B şi apoi pătrund spre semi­cerc, iar cele din grupa B executa o fentă de aruncare şi angajează pe jucătoarele din grupa A, folosind pasa pe la spate sau pe deasupra umărului (fig. 5). Acelaşi exerciţiu se execută pe partea dreaptă a terenului, unde pivotul va fi an­gajat cu pasa din pronaţie. 2. Jucătoarele din centrul terenului pri­mesc mingea de la distribuitoare, iar după fenta de aruncare vor angaja pe unul din pivoţi în funcţie de plasamentul apără­toarei care stă între ele. Pivotul din dreapta va fi angajat cu pasa de pronaţie, iar cel din stingă din pasa peste umăr. (fig. 6). Exerciţiul următor, ceva mai complex, va ajuta la perfecţionarea mai multor pro­cedee tehnice necesare colaborării interilor cu pivoţii în circulaţie. Extrema stînga pasează interului stîng, apoi pătrunde spre semicerc şi primeşte mingea de la interul stîng, care execută în prealabil o fentă de aruncare ; extrema stingă devenită pivot in circulaţie pasează interului dreapta, care aruncă la poartă de la distanţă, (fig. 7). Acelaşi exerciţiu se va executa începînd din dreapta. Intern­ schimbă locurile Intre ei, extremele la fel. Procedeele de angajare şi de aruncare la poartă vor fi precizate de antrenor. In încheiere, subliniem faptul că cu cît jucătoarele vor cunoaşte şi folosi mai multe procedee tehnice falternîndu-le în funcţie de momentul tactic dat), cu atît jocul va deveni mai spectaculos, iar echi­pele vor obţine rezultate mai valoroase. In consecinţă, exerciţiile prezentate mai sus pot fi prelucrate şi adaptate la nive­lul de măiestrie al jucătoarelor în vederea realizării acestui obiectiv. ELENA JIANU maestra emerită a sportului. IOAN BOTA asistenţi I.C.F. SPORTUL POPULAR Nr. 4383 Pag. a 7-a Colţul antrenorului Mijloace de pregătire a centrului şi interilor la handbal in 7 fig 4 6 e o f'9 5 JUNIORII DE AZI NU TREBUIE SĂ SE PIARDĂ! Aproape­­200 de schiori şi-au disputat sîmbătă şi duminică „Cupa Poiana Braşov“, competiţie bine organizată de consiliul re­gional UCFS Braşov, prin comisia de specia­litate. 200 de schiori care şi-au disputat cu multă însufleţire întîie­­tatea, oferind numerosu­lui public un spectacol agreabil, aplaudat deseori „la scenă deschisă“. Ne referim, de pildă, la săriturile de la tram­bulină, unde, atît duelul dintre Fl. Voinea şi C. Crăciun pentru primul loc la seniori, cît şi promi­ţătoarea evoluţie a junio­rilor de la Tractorul Bra­şov, Dinamo Braşov şi Tinărul dinamovist Rîşnov au fost apreciate de spec­tatori. Pasionante au fost şi cursele de fond, în care seniorii de la A.S. Armata Braşov şi juniorii de la Tractorul au luptat din răsputeri pentru a cuceri primele locuri. La sla­lom special, viscolul şi ceaţa au gonit publicul şi au pus la grea încer­care dîrzenia şi voinţa schiorilor care, spre cinstea lor, au fost la înălţime. Victoria în clasamentele pe echipe a revenit fondi­ştilor de la A.S. Armata Braşov, săritorilor de la Tractorul şi slalomiştilor de la Dinamo, care au pre­zentat loturi mai omogene şi mai bine pregătite. Dar, în afara învingătorilor se cuvine să fie remarcaţi şi alţi schiori din cluburi şi asociaţii care şi-au for­mat de puţină vreme secţii de schi. Este vorba, de exemplu, de talentaţii săritori de la Tânărul dinamovist Rîşnov, Tractorul Braşov şi Voinţa Odorhei, de tinerii fondişti de la Stea­gul roşu Braşov şi S.S.E. Rîşnov, a căror comportare a oglindit din plin atît dragostea lor pentru schi, cît şi străduinţele antrenorilor lor de a de­pista şi pregăti cît mai multe elemente tinere. De altfel, caracteristica întrecerilor desfăşurate sîmbătă şi duminică la Poiana Braşov şi pe pîrtia Lupului a fost tocmai numărul mare al juniori­­lor. Această constatare este cu atît mai îmbucurătoare, cu cît la primele con­cursuri ale acestui sezon cifra juniori­lor a fost pur şi simplu simbolică. De astă dată au dominat — ca proporţie — juniorii, adică schiorii care repre­zintă viitorul acestui sport. Dar, atragerea tineretului către schi nu este suficientă. Ne-au dovedit-o mulţi dintre foştii juniori. Buni la acea vîrstă, ei s-au pierdut cînd au concu­rat alături de seniori. Cauzele ? Pro­cedee tehnice defectuos însuşite şi ne­corectate la timp, unele abateri de la disciplină, îngîmfare etc. Exemple ne-au oferit la timpul respectiv Constantin şi Spiridon Bălan, Mircea Ene ş.a. Desigur, ar fi păcat să se piardă şi actuala generaţie de juniori. Schiul de performanţă are acum nevoie în pri­mul rînd de elemente tinere care să se pregătească cu străduinţă, cu con­ştiinciozitate, de juniori talentaţi şi harnici. Iată de ce ne adresăm în pri­mul rînd antrenorilor, care trebuie să devină mai exigenţi, să aibă nu numai preocupări de tehnicieni, ci şi de pe­dagogi. Adică, să nu se limiteze la activitatea de instruire tehnică, cum au făcut în anii trecuţi, ei să devină şi educatori, să ştie să insufle tinerilor lor elevi dragostea pentru antrenament, să-i facă să muncească din toată inima şi cu toate puterile. Numai în felul acesta speranţele de azi vor deveni schiorii fruntaşi de mîine ! S. DU.VITRIU Gh­. Cincu­, învingător în proba de 15 km şi princi­palul factor al victoriei ştafetei A.S. Armata Braşov la 3x10 km „Cupa F. R. H.“ la Bucureşti In urma ultimelor rezultate înregis- T București jun. u 2 o 9 165:259 4 trate, clasamentele acestei competiţii­­ par,ap 13 2 0 11 186:306 4 se prezintă astfel: feminin MASCULIN I. Rapid 7 7 0 0 144 : 34 14 2. Ştiința 8 7 0 1 118: 50 14 1. Dinamo 12 11 0 1 259:135 22 3. Electromagn. 10 5 1 4 92.112 11 2. Steaua 13 11 0 2 245.164 22­­ . 3 m­ . . . „n.,nc „ 3. Rai. Teleciren 11 7 0 4 209.185 14 4­ Confecția 10 4 1 5 70.106 9 4. Știința 9 6 0 3 164.140 12 5. București jun. 7 3 0 4 65. 62 6 5. Rapid 12 6 0 6 238.237 12 6. Progresul 9 3 0 6 76.125 6 6. I.C.F. 13 2 0 11 222.268 4 7. Fabr. timbre 9 0 0 9 58.134 0 Ceai, nu ţuica fiarta!... •— Un ceai fierbinte, vă rog. — Ceai nu servim decit pînă la ora 11. Acum e 11,15. Dacă doriţi să vă încălziţi, vă oferim ţuică hartă. — Şi... vom schia mai bine ? —• Eu ştiu !... în­cercaţi... Dialogul, repetat de sute de ori, a avut loc duminică dimineaţă la ca­bana „Capra Neagră“, unde braşo­venii — veniţi să schieze sau să a­­siste la întrecerile pentru „Cupa Po­iana Braşov" — intrau pentru a se­­dezgheţa". Şi unii s-au „încălzit" aşa de bine, Incu­ i-a prins după-a­­miaza tot în cabană. Faptul nu s-a petrecut pentru prima dată. Ba, putem spune chiar că la cabanele din Poiana Braşov s-a uitat că schiorilor şi turiştilor trebuie să li se o­­fere CEAI la orice oră. Ceai fierbinte doresc iubitorii schiului, tovarăşi cabanieri, nu ţuică fiartă ! Ar fi interesant de ştiut care este părerea T.A.P.L. Braşov care administrează aceste ca­bane ? Desigur, e bună şi ţuica fiartă dar turiştilor, schiorilor, le este necesar un pahar cu ceai după cîteva ore de efort... (S. D.) Notă critica

Next