Sportul Popular, februarie 1964 (Anul 19, nr. 4385-4401)

1964-02-01 / nr. 4385

Numai activitate de performanţă? Analiza activităţii de performanţă a anului 1963 a prilejuit participanţilor la şedinţa lărgită a biroului federa­ţiei de rugbi posibilitatea de a aprecia munca desfăşurată pentru realizarea unor victorii de prestigiu pe care — şi în acest an — jucătorii fruntaşi le-au obtinut în diferite întîlnîri inter­nationale. Rezultatele valoroase repurtate în compania rugbiştilor francezi şi italie­ni, cucerirea — pentru a V-a oară con­secutiv — a „Cupei Păcii“ şi succesele realizate in alte întîlniri internationale au demonstrat convingător progresul rugbiului de performanţă din ţara noastră. Toate acestea se datoresc ne­mijlocit condiţiilor create, muncii pri­cepute şi caracterizate de pasiunea pe care o depun jucătorii fruntaşi, antre­norii lotului, membrii biroului federal pentru ca, de fiecare dată, prima noas­tră reprezentativă să se găsească pre­gătită la nivelul cerinţelor actuale. Ce există însă dincolo de echipa na­ţională ? Care sunt perspectivele aces­tui sport ? Cum se munceşte pentru ca succesele de astăzi să fie, m­âîne, con­solidate, ridicate pe culmi mai înalte? Acestor întrebări au căutat să le răspun­dă atît darea de seamă, cit şi cuvîntul celor mai mulţi dintre participanţii la discuţii. A reieşit clar un adevăr de fapt cu­noscut şi pînă acum : între activitatea de performanţă şi baza de mase a rug­­biului continuă să existe un serios de­calaj, un „gol“ supărător și inexpli­cabil. Nu trebuie interes, desigur, că nu s-a făcut nimic pentru dezvoltarea ba­zei de mase a rugbiului. Referindu-se numai la anul 1963, reamintim marele număr de echipe din campionatul de calificare — în special în București —, încercările de a introduce sau a dez­volta rugbiul vi­u în cadrul şcolilor medii şi profesionale din Bucureşti, Iaşi, Bacău etc. (care au dus la înfiin­ţarea unui număr de aproximativ 20 de echipe), unele succese realizate în această direcţie la Reşiţa, Tecuci sau în alte oraşe. Dar, sunt oare aceste ac­ţiuni suficiente ? Au ele eficacitatea cerută de nevoile actuale privind dez­voltarea bazei de mase a rugbiului, sport care in ultimii ani se bucură de tot mai multă popularitate în toate re­giunile ţării ? Trebuie spus limpede că cele cîteva acţiuni frumoase, întreprinse fie pe plan central, fie din iniţiativa unor antrenori sau iubitori ai rugbiu­­lui, au un caracter izolat şi nu pot re­zolva decit in foarte mică măsură sar­cinile pe care federaţia de speciali­tate le are în ceea ce priveşte larga răspindire a rugbiului. Dintre cauzele care au generat a­ceastă nesatisfăcătoare stare de lucruri cea mai importantă ni se pare aceea care se referă la slaba calitate a muncii desfăşurate în secţiile de rugbi, la viaţa acestor secţii în care — ca o concluzie aproape generală — nu se munceşte în perspectivă, ci exclusiv pentru rezultate imediate şi aceasta de multe ori în dauna unui proces de pregătire corespunzător. Despre lacunele existente în activi­tatea desfăşurată până acum în sec­ţiile de rugbi au vorbit pe larg aproa­pe toţi participanţii la discuţii. S-a ară­tat că — îndeosebi­­în campionatul de calificare — loturile de jucători sunt extrem de reduse, iar media de virstă a jucătorilor reflectă insuficienta preo­cupare pentru atragerea în practica­rea rugbiului a tineretului. Cum trebuie explicate aceste lipsuri? In primul rînd, prin slaba activitate a colegiului de antrenori, care s-a ocu­pat aproape in exclusivitate de proble­mele echipei naţionale şi a reprezen­tativei de tineret şi, fireşte, de cam­pionatul categoriei A. In al doilea rînd, majoritatea comisiilor locale, clu­burile şi asociaţiile sportive cu secţii de rugbi s-au mulţumit să afilieze sec­ţiile respective, dar n-au ajutat, n-au controlat şi n-au luat măsuri pentru continua consolidare a acestora. La rîndul lor, antrenorii şi în special in­structorii de rugbi nu s-au străduit suficient să completeze loturile, să îm­prospăteze permanent echipele cu ju­cători tineri, să deschidă jocului de rugbi din campionatul de calificare porţile către spectaculozitate, ci dim­potrivă, au îndrumat cel mai adesea pregătirea „tactică“ spre jocul obstruc­ţionist, lipsit de valoare, şi aceasta nu­mai din dorinţa de a cuceri cu orice preţ o victorie. Problema dezvoltării bazei de mase în rugbi se referă, în aceeaşi măsură, la necesitatea creşterii corespunzătoare a numărului de secţii, la desfăşurarea unei cit mai bogate activităţi competi­­ţionale. In şedinţa de analiză a birou­lui federal s-a arătat că şi în această direcţie sunt încă multe neajunsuri, că ceea ce s-a făcut e prea puţin. A fost, pe bună dreptate, criticat faptul că numărul echipelor din campionatul re­publican de juniori este mic, că nume­roase centre sportive puternice din ţară (Oltenia, Galaţi, Crişana etc), nu sunt reprezentate de ani de zile. O si­tuaţie la fel de critică poate fi intîlnită şi în regiunea Argeş, în regiunea Bra­şov şi mai ales în regiunea Bucureşti, unde numărul practicanţilor şi al sec­ţiilor de rugbi este neîngăduit de re­dus. In loc sa manifeste preocupare pentru sprijinirea dezvoltării bazei de mase a rugbiului, s-a admis cu uşu­rinţă desfiinţarea celor trei echipe de rugbi care au activat în 1962 în cam­pionatul de calificare (Olteniţa, Ion Roată şi Periefi — ultimele două for­mate din colectivişti). Atunci, cum să se dezvolte baza de mase!? Pe aceeaşi linie se înscrie şi nece­sitatea unui sprijin mult mai substan­ţial din partea cluburilor şi a marilor asociaţii sportive. Ne mîndrim­ astăzi cu performanţe de valoare în rugbi, cu succese de prestigiu care se cer însă consolidate in viitor. Pentru a realiza acest im­portant obiectiv, federaţia de rugbi şi toţi cei care muncesc în acest dome­niu de activitate trebuie să-şi îndrepte toată atenţia spre lărgirea necontenită a bazei de mase a rugbiului, spre or­ganizarea unei cit mai bogate activi­tăţi competiţionale, care să angreneze noi mii şi mii de tineri din rîndul cărora să poată fi selecţionaţi şi pre­gătiţi ori care, mîine, vor îmbrăca tri­coul reprezentativei noastre în locul lui Moraru, Penciu, Teofilovici sau Chiriac. Este drumul pe care, cu hotărire, neabătut, rugbiul din ţara noastră tre­buie să păşească de-acum înainte ! ★ O INTRARE „ Vară-iarnă, sala de sport din oraşul de pe Be­ga nu cunoaşte odihna! Du­minică de duminică — şi uneori şi in cursul săptămiriii — iubitorii de sport din Timişoara au posibilitatea să vi­zioneze aici, după preferinţe, meciuri de volei, baschet sau handbal in 7. Aşadar, o sală de sport suprasolicitată. Şi totuşi, acesta nu poate fi un mo­tiv, ca sala in cauză să nu fie intre­ NOTĂ ţinută aşa cum trebuie. Nu ne vom referi la sistemul de încălzire care este sublim pentru că... nu exista. Şi nici la băncile din jurul terenului pro­­priu-zis de joc — deteriorate in aşa măsură, incit spectatorii refuză de mult să le mai folosească. Alt fapt face obiectul notei noastre: uşa. Uşa de la intrarea in sală... In plină iarnă (pe meleagurile bă­năţene, iarna a poposit in toată puterea cuvintului — cu zăpadă abun­dentă şi geruri năpraznice) uşa de la intrarea in sala de sport stă aproa­pe totdeauna deschisă. Şi asta nu e totul. Rama şi pragul de trecere sunt in aşa fel fixate, incit spectatorul, ne­avizat riscă să intre in sală o dată cu această instalaţie „sui generis", agă­ţată de el. Fireşte, nu relatăm aici o noutate. Spectatorii timişoreni au ajuns, proba­bil, să se plictisească de cite ori s-au adresat celor un drept pentru a lua măsurile cuvenite. Situaţia dăinuie însă, de un an, de doi — cine poate stabili cu exactitate? Şi va mai dăinui, desigur, dacă această crasă neglijen­ţă nu va fi lichidată cit de curind. Poate, chiar înainte de apariţia pri­milor ghiocei... X. STAMA Ce zici? Incercăm să intrăm şi noi? Scurte consideraţii după turneul de calificare de la Braşov Cunoaştem, aşadar, toate cele şase echipe care vor participa, la sfîrşitul lunii februarie, la turneul final al campionatului republican de hochei pe gheaţă. Alături de actuala campioană (Voinţa Miercurea Ciuc), de Steaua, Ştiinţa Bucureşti şi Steagul roşu Braşov, se vor număra printre concu­rentele la cucerirea titlului Dinamo Bucureşti şi Ştiinţa Cluj, clasate pe primele două locuri in tur­neul încheiat miercuri seara, la Braşov. Tov. FLORIAN MARINESCU, preşedintele cole­giului de arbitri din F.R.H.P., prezent la jocurile de la Braşov, ne răspunde azi la cîteva întrebări in legătură cu acest turneu. — Cum apreciaţi clasamentul final, sub aspectul valorii echipelor ? — Cred că cele două echipe calificate sînt cele mai apte pentru a participa la turneul final. Cîşti­­gătoarea, Dinamo Bucureşti, a fost cea mai bună din cele şase echipe care s-au întrecut, depăşindu-şi adversarii în primul rînd datorită unei mai bune organizări a jocului, concepţiei sale tactice supe­rioare. Dinamo a avut un lot omogen, cu un bun coeficient de tehnicitate. Pregătirea fizică corespun­zătoare a fost şi ea o bună „armă“ a bucureştenilor. Ştiinţa Cluj are, de asemenea, un lot bun, în orice caz superior celui prezentat de Tîrnava, dar clujenii au păcătuit printr-un joc lent, învechit, fără acţiuni colective. Jucători ca Ötvös sau Cazan II, cu un bun bagaj de cunoştinţe tehnice, au greşit prin jocul lor individual, nesubordonat echipei. O surpriză plă­cută, mai ales prin puterea sa de luptă, a consti­­tuit-o Tîrnava Odorhei. Avînd însă un „cvintet” de bază (fraţii Török, Gall, György, Peter) supra­solicitat şi rezerve evident sub valoarea acestuia, Tîrnava a cedat spre sfîrşitul turneului şi n-a putut obţine calificarea. — Ce jucători s-au remarcat ? — Am să evidenţiez mai întîi pe acri care, după­ părerea mea, ar putea intra în vederile selecţione­rilor pentru lotul de tineret. Reţin, astfel, pe Lungu şi Corduban de la Dinamo, pe György şi Peter de la Tîrnava. In rest, s-au mai comportat bine : Török I de la Tîrnava Odorhei, care — in ciuda vîrstei sale — a stat continuu pe gheaţă in toate meciurile şi a jucat aproape fără greşeală şi Cazan­­ de la Ştiinţa (bun coordonator de joc şi realizator). — Altceva ? — Cu excepţia faptului că lumina a fost cam slabă, iar mantinelele n-au corespuns integral pre­vederilor regulamentare, organizarea turneului a fost deplin corespunzătoare. Am avut gheaţă bună, acest lucru contribuind la normala desfăşurare teh­nică a turneului, pe care — ca valoare — îl apre­ciez ca superior celui similar desfășurat anul trecut la Gheorgheni, R. U. In întreaga ţară, numeroase concursuri • Activitatea competiţională pe luna februarie a schiorilor fruntaşi se inau­gurează prin concursurile programate azi, h­­âine şi luni in Bucegi şi la Poiana Braşov. In Bucegi se va des­făşura „Cupa oraşului Sinaia" la sla­lom special şi slalom uriaş pentru seniori, senioare, juniori şi junioare, întrecerile vor avea loc duminică şi luni dimineaţa. Pârtiile din Poiana Braşov vor găzdui sîmbătă şi dumini­că „Cupa Tractorul“, pentru fondişti şi pentru săritorii de la trambulină. • 130 de schiori clujeni au partici­pat la întrecerile etapei orăşeneşti a campionatelor republicane, desfăşurate la Floreşti, lingă Cluj. Rezultate: Se­niori, slalom special: 1—2. E. Horvath (Voinţa) şi 1. Lovas (C.F.R.); sla­lom uriaş: 1. J. Lovas; coborire: L . Horvath; 2. J .Lovas; 3. Al. Tă­­maş (Voinţa); senioare, slalom uriaş: 1. Aranka Szabó (C.F.R.); coborire: 1. Eva Lazăr (Ştiinţa); juniori cat. I, slalom special: 1. A. Szabó (C.F.R.); 2. St. Bortnic (C.F.R.); slalom uriaş: 1. St. Bortnic; 2. A. Szabó; 3. S. Costin (C.F.R.); coborire: 1. A. Szabó; 2. St. Bortnic; 3. S. Costin; juniori cat. a II-a, slalom special: 1. I. Menihart (C.F.R.); 2. I. Sălăjan (comuna Flo­reşti); 3. AL Daniel (C.F.R.); slalom uriaş: 1. I. Menihart; coborire: 1. Al. Daniel; 2. Ad. Iordache (C.F.R.); 3. I. Sălăjan; junioare: slalom special, slalom uriaş şi coborire: hulit Tömöri (CFR). Probele de fond au fost a­­minate cu o săptămâtă. • Tot la Cluj, la Floreşti şi în pă­durea Făget, s-a disputat faza orăşe­nească a campionatului republican şcolar, la care au luat startul 84 de elevi selecţionaţi din cei 873 partici­panţi la campionatele pe şcoli. Re­zultate: băieţi, fond 5 km: 1. L Mu­­reşan (Şc. medie nr. 4); 2. I. Aâiclăuş (Şa Tehnofrig); slalom uriaş: 1. St. Bortnic (Şc. medie nr. 11); fete, fond 3 km: 1. Maria Imreh (Şc. medie nr. 11); 2. Lucia Pop (Şa medie nr. 6); slalom uriaş: 1. Tömöri (Şc. medie — „Gheorghe Şincai“); 2. Eva Bortnic (Şc. medie de arte plastice). (P. NAGY—coresp.). • Timp de două zile s-au desfăşurat pe pîrtia de la Mogoşa întrecerile fazei regionale a campio­­natelor republicane, la care au participat cei mai buni schiori din Baia Ma­re. Baia Sprie, Sighet, Vişeu şi din raionul Tg. Lăpuş. Pîrtia excelentă şi vremea favorabilă au per­mis desfăşurarea con­cursului in bune condiţii. Iată ciştigătorii probelor: slalom special, seniori­i Şt. Strebeli (Baia Mare);­­senioare: Iolanda Griga (Baia Mare); juniori: E. Kadar (Baia Sprie); ju­nioare : Maria Deac (Baia Sprie); coborire seniori: A. Görög (Baia Mare) ; senioare: Iolanda Griga; juniori: I. Mihalyhazi (Baia Mare); junioare: Maria Deac; slalom uriaș, seniori: A. Görög; senioa­re: Iolanda Griga;* juniori: Vasile Görög (Baia Ma­re); junioare: Maria Veac; fond 15 km seniori:­­­­Ernst (Baia Mare); 5 km senioare: Ana Selever­ (Sighet); 5 km juniori: Gr. Popovici (Sighet); 3 km junioare: Maria Libo­­tean (Baia Sprie); ștafetă 3x10 km seniori: Baia Mare (Ernst, Ardeleana, Pop); 3x5 km juniori: Baia Sprie (Hupka, Sikely, Bele); 3x3 km ju­nioare: Baia Sprie (Libotean, Tămaş, Plăcintă). Peste citeva zile, schiori din regiunile Maramureş, Mureş-Auto­­nomă Maghiară, Cluj şi Suceava se vor întrece in cadrul tradiţionalului concurs dotat cu „Cupa Mogoşa". (V. SASARANU şi AL. DOMUŢA—coresp). • Asociaţia sportivă Comerţul a organizat de curind, pe dealul Cinege din Sîngeorgiu de M Mureş (raionul Tg. Mureş), un reuşit concurs dotat cu „Cupa Comerţul", la care au partici­pat aproape 100 de schiori fruntaşi din Topliţa, Sîngeorgiu de Mureş şi Tg. Mureş. Ciştigătorii probelor: masculin, fond 5 km: 1. Szabó (Co­merţul), slalom special; I. Moldovan (Mureşul Topliţa); coborire: B. Szé­kely (Sanitarul Tg. Mureş); feminin: fond 2 km: Aurelia Ciubucă (Mureşul Topliţa); slalom special: Cătălin Ciu­­tac (Ştiinţa Tg. Mureş); coborire- Francisca Cramer (Mureşul Topliţa). Clasament pe echipe: 1. Mureşul To­pliţa (a cucerit „Cupa Comerţul“); 2. Comerţul Tg. Mureş; 3. Ştiinţa Ig. Mureş; 4. Sanitarul Tg. Mureş. (L PAUS—coresp. regional.). • Peste 60 de schiori, reprezerdând asociaţiile sportive Constructorul, Şti­inţa, Silvicultorul, Voinţa şi Pionierul, au participat zilele trecute la un inte­resant concurs organizat de consiliul raional UCFS Cimpulung Moldovenesc. Rezultate: coborire, copii: 1. V. Paptţer 2. FI. Tătaru; 3. M. Nigioi (toţi de la Pionierul); juniori: I. R. Corduneanu. (Pionierul); 2. Gh. O­felea (Ştiinţa); 3. Gr. Pavel (Pionierul); junioare: 1. Zenovia Lehaci; 2. Elena Lehaci; 3. Maria Papuc (toate de la Pionierul): seniori: 1. E. Prelipceanu (Ştiinţa); 2. E. Andriof (Ştiinţa); 3. O. Sahlean. (Silvicultorul): fond, 2 km: 1.Tr. Io­­sep (Constructorul): 3 km: 1. I. Grigo­­raş (Constructorul): 5 km­: Gh. Doho­­taru (Silvicultorul). (GH. BRATU—■ coresp.). la startul Eva Lazăr, campioana oraşului Cluj la coborire Foto: L. Farcaş — Cluj

Next