Sportul Popular, februarie 1964 (Anul 19, nr. 4385-4401)
1964-02-01 / nr. 4385
Numai activitate de performanţă? Analiza activităţii de performanţă a anului 1963 a prilejuit participanţilor la şedinţa lărgită a biroului federaţiei de rugbi posibilitatea de a aprecia munca desfăşurată pentru realizarea unor victorii de prestigiu pe care — şi în acest an — jucătorii fruntaşi le-au obtinut în diferite întîlnîri internationale. Rezultatele valoroase repurtate în compania rugbiştilor francezi şi italieni, cucerirea — pentru a V-a oară consecutiv — a „Cupei Păcii“ şi succesele realizate in alte întîlniri internationale au demonstrat convingător progresul rugbiului de performanţă din ţara noastră. Toate acestea se datoresc nemijlocit condiţiilor create, muncii pricepute şi caracterizate de pasiunea pe care o depun jucătorii fruntaşi, antrenorii lotului, membrii biroului federal pentru ca, de fiecare dată, prima noastră reprezentativă să se găsească pregătită la nivelul cerinţelor actuale. Ce există însă dincolo de echipa naţională ? Care sunt perspectivele acestui sport ? Cum se munceşte pentru ca succesele de astăzi să fie, mâîne, consolidate, ridicate pe culmi mai înalte? Acestor întrebări au căutat să le răspundă atît darea de seamă, cit şi cuvîntul celor mai mulţi dintre participanţii la discuţii. A reieşit clar un adevăr de fapt cunoscut şi pînă acum : între activitatea de performanţă şi baza de mase a rugbiului continuă să existe un serios decalaj, un „gol“ supărător și inexplicabil. Nu trebuie interes, desigur, că nu s-a făcut nimic pentru dezvoltarea bazei de mase a rugbiului. Referindu-se numai la anul 1963, reamintim marele număr de echipe din campionatul de calificare — în special în București —, încercările de a introduce sau a dezvolta rugbiul viu în cadrul şcolilor medii şi profesionale din Bucureşti, Iaşi, Bacău etc. (care au dus la înfiinţarea unui număr de aproximativ 20 de echipe), unele succese realizate în această direcţie la Reşiţa, Tecuci sau în alte oraşe. Dar, sunt oare aceste acţiuni suficiente ? Au ele eficacitatea cerută de nevoile actuale privind dezvoltarea bazei de mase a rugbiului, sport care in ultimii ani se bucură de tot mai multă popularitate în toate regiunile ţării ? Trebuie spus limpede că cele cîteva acţiuni frumoase, întreprinse fie pe plan central, fie din iniţiativa unor antrenori sau iubitori ai rugbiului, au un caracter izolat şi nu pot rezolva decit in foarte mică măsură sarcinile pe care federaţia de specialitate le are în ceea ce priveşte larga răspindire a rugbiului. Dintre cauzele care au generat această nesatisfăcătoare stare de lucruri cea mai importantă ni se pare aceea care se referă la slaba calitate a muncii desfăşurate în secţiile de rugbi, la viaţa acestor secţii în care — ca o concluzie aproape generală — nu se munceşte în perspectivă, ci exclusiv pentru rezultate imediate şi aceasta de multe ori în dauna unui proces de pregătire corespunzător. Despre lacunele existente în activitatea desfăşurată până acum în secţiile de rugbi au vorbit pe larg aproape toţi participanţii la discuţii. S-a arătat că — îndeosebiîn campionatul de calificare — loturile de jucători sunt extrem de reduse, iar media de virstă a jucătorilor reflectă insuficienta preocupare pentru atragerea în practicarea rugbiului a tineretului. Cum trebuie explicate aceste lipsuri? In primul rînd, prin slaba activitate a colegiului de antrenori, care s-a ocupat aproape in exclusivitate de problemele echipei naţionale şi a reprezentativei de tineret şi, fireşte, de campionatul categoriei A. In al doilea rînd, majoritatea comisiilor locale, cluburile şi asociaţiile sportive cu secţii de rugbi s-au mulţumit să afilieze secţiile respective, dar n-au ajutat, n-au controlat şi n-au luat măsuri pentru continua consolidare a acestora. La rîndul lor, antrenorii şi în special instructorii de rugbi nu s-au străduit suficient să completeze loturile, să împrospăteze permanent echipele cu jucători tineri, să deschidă jocului de rugbi din campionatul de calificare porţile către spectaculozitate, ci dimpotrivă, au îndrumat cel mai adesea pregătirea „tactică“ spre jocul obstrucţionist, lipsit de valoare, şi aceasta numai din dorinţa de a cuceri cu orice preţ o victorie. Problema dezvoltării bazei de mase în rugbi se referă, în aceeaşi măsură, la necesitatea creşterii corespunzătoare a numărului de secţii, la desfăşurarea unei cit mai bogate activităţi competiţionale. In şedinţa de analiză a biroului federal s-a arătat că şi în această direcţie sunt încă multe neajunsuri, că ceea ce s-a făcut e prea puţin. A fost, pe bună dreptate, criticat faptul că numărul echipelor din campionatul republican de juniori este mic, că numeroase centre sportive puternice din ţară (Oltenia, Galaţi, Crişana etc), nu sunt reprezentate de ani de zile. O situaţie la fel de critică poate fi intîlnită şi în regiunea Argeş, în regiunea Braşov şi mai ales în regiunea Bucureşti, unde numărul practicanţilor şi al secţiilor de rugbi este neîngăduit de redus. In loc sa manifeste preocupare pentru sprijinirea dezvoltării bazei de mase a rugbiului, s-a admis cu uşurinţă desfiinţarea celor trei echipe de rugbi care au activat în 1962 în campionatul de calificare (Olteniţa, Ion Roată şi Periefi — ultimele două formate din colectivişti). Atunci, cum să se dezvolte baza de mase!? Pe aceeaşi linie se înscrie şi necesitatea unui sprijin mult mai substanţial din partea cluburilor şi a marilor asociaţii sportive. Ne mîndrim astăzi cu performanţe de valoare în rugbi, cu succese de prestigiu care se cer însă consolidate in viitor. Pentru a realiza acest important obiectiv, federaţia de rugbi şi toţi cei care muncesc în acest domeniu de activitate trebuie să-şi îndrepte toată atenţia spre lărgirea necontenită a bazei de mase a rugbiului, spre organizarea unei cit mai bogate activităţi competiţionale, care să angreneze noi mii şi mii de tineri din rîndul cărora să poată fi selecţionaţi şi pregătiţi ori care, mîine, vor îmbrăca tricoul reprezentativei noastre în locul lui Moraru, Penciu, Teofilovici sau Chiriac. Este drumul pe care, cu hotărire, neabătut, rugbiul din ţara noastră trebuie să păşească de-acum înainte ! ★ O INTRARE „ Vară-iarnă, sala de sport din oraşul de pe Bega nu cunoaşte odihna! Duminică de duminică — şi uneori şi in cursul săptămiriii — iubitorii de sport din Timişoara au posibilitatea să vizioneze aici, după preferinţe, meciuri de volei, baschet sau handbal in 7. Aşadar, o sală de sport suprasolicitată. Şi totuşi, acesta nu poate fi un motiv, ca sala in cauză să nu fie intre NOTĂ ţinută aşa cum trebuie. Nu ne vom referi la sistemul de încălzire care este sublim pentru că... nu exista. Şi nici la băncile din jurul terenului propriu-zis de joc — deteriorate in aşa măsură, incit spectatorii refuză de mult să le mai folosească. Alt fapt face obiectul notei noastre: uşa. Uşa de la intrarea in sală... In plină iarnă (pe meleagurile bănăţene, iarna a poposit in toată puterea cuvintului — cu zăpadă abundentă şi geruri năpraznice) uşa de la intrarea in sala de sport stă aproape totdeauna deschisă. Şi asta nu e totul. Rama şi pragul de trecere sunt in aşa fel fixate, incit spectatorul, neavizat riscă să intre in sală o dată cu această instalaţie „sui generis", agăţată de el. Fireşte, nu relatăm aici o noutate. Spectatorii timişoreni au ajuns, probabil, să se plictisească de cite ori s-au adresat celor un drept pentru a lua măsurile cuvenite. Situaţia dăinuie însă, de un an, de doi — cine poate stabili cu exactitate? Şi va mai dăinui, desigur, dacă această crasă neglijenţă nu va fi lichidată cit de curind. Poate, chiar înainte de apariţia primilor ghiocei... X. STAMA Ce zici? Incercăm să intrăm şi noi? Scurte consideraţii după turneul de calificare de la Braşov Cunoaştem, aşadar, toate cele şase echipe care vor participa, la sfîrşitul lunii februarie, la turneul final al campionatului republican de hochei pe gheaţă. Alături de actuala campioană (Voinţa Miercurea Ciuc), de Steaua, Ştiinţa Bucureşti şi Steagul roşu Braşov, se vor număra printre concurentele la cucerirea titlului Dinamo Bucureşti şi Ştiinţa Cluj, clasate pe primele două locuri in turneul încheiat miercuri seara, la Braşov. Tov. FLORIAN MARINESCU, preşedintele colegiului de arbitri din F.R.H.P., prezent la jocurile de la Braşov, ne răspunde azi la cîteva întrebări in legătură cu acest turneu. — Cum apreciaţi clasamentul final, sub aspectul valorii echipelor ? — Cred că cele două echipe calificate sînt cele mai apte pentru a participa la turneul final. Cîştigătoarea, Dinamo Bucureşti, a fost cea mai bună din cele şase echipe care s-au întrecut, depăşindu-şi adversarii în primul rînd datorită unei mai bune organizări a jocului, concepţiei sale tactice superioare. Dinamo a avut un lot omogen, cu un bun coeficient de tehnicitate. Pregătirea fizică corespunzătoare a fost şi ea o bună „armă“ a bucureştenilor. Ştiinţa Cluj are, de asemenea, un lot bun, în orice caz superior celui prezentat de Tîrnava, dar clujenii au păcătuit printr-un joc lent, învechit, fără acţiuni colective. Jucători ca Ötvös sau Cazan II, cu un bun bagaj de cunoştinţe tehnice, au greşit prin jocul lor individual, nesubordonat echipei. O surpriză plăcută, mai ales prin puterea sa de luptă, a constituit-o Tîrnava Odorhei. Avînd însă un „cvintet” de bază (fraţii Török, Gall, György, Peter) suprasolicitat şi rezerve evident sub valoarea acestuia, Tîrnava a cedat spre sfîrşitul turneului şi n-a putut obţine calificarea. — Ce jucători s-au remarcat ? — Am să evidenţiez mai întîi pe acri care, după părerea mea, ar putea intra în vederile selecţionerilor pentru lotul de tineret. Reţin, astfel, pe Lungu şi Corduban de la Dinamo, pe György şi Peter de la Tîrnava. In rest, s-au mai comportat bine : Török I de la Tîrnava Odorhei, care — in ciuda vîrstei sale — a stat continuu pe gheaţă in toate meciurile şi a jucat aproape fără greşeală şi Cazan de la Ştiinţa (bun coordonator de joc şi realizator). — Altceva ? — Cu excepţia faptului că lumina a fost cam slabă, iar mantinelele n-au corespuns integral prevederilor regulamentare, organizarea turneului a fost deplin corespunzătoare. Am avut gheaţă bună, acest lucru contribuind la normala desfăşurare tehnică a turneului, pe care — ca valoare — îl apreciez ca superior celui similar desfășurat anul trecut la Gheorgheni, R. U. In întreaga ţară, numeroase concursuri • Activitatea competiţională pe luna februarie a schiorilor fruntaşi se inaugurează prin concursurile programate azi, hâine şi luni in Bucegi şi la Poiana Braşov. In Bucegi se va desfăşura „Cupa oraşului Sinaia" la slalom special şi slalom uriaş pentru seniori, senioare, juniori şi junioare, întrecerile vor avea loc duminică şi luni dimineaţa. Pârtiile din Poiana Braşov vor găzdui sîmbătă şi duminică „Cupa Tractorul“, pentru fondişti şi pentru săritorii de la trambulină. • 130 de schiori clujeni au participat la întrecerile etapei orăşeneşti a campionatelor republicane, desfăşurate la Floreşti, lingă Cluj. Rezultate: Seniori, slalom special: 1—2. E. Horvath (Voinţa) şi 1. Lovas (C.F.R.); slalom uriaş: 1. J. Lovas; coborire: L . Horvath; 2. J .Lovas; 3. Al. Tămaş (Voinţa); senioare, slalom uriaş: 1. Aranka Szabó (C.F.R.); coborire: 1. Eva Lazăr (Ştiinţa); juniori cat. I, slalom special: 1. A. Szabó (C.F.R.); 2. St. Bortnic (C.F.R.); slalom uriaş: 1. St. Bortnic; 2. A. Szabó; 3. S. Costin (C.F.R.); coborire: 1. A. Szabó; 2. St. Bortnic; 3. S. Costin; juniori cat. a II-a, slalom special: 1. I. Menihart (C.F.R.); 2. I. Sălăjan (comuna Floreşti); 3. AL Daniel (C.F.R.); slalom uriaş: 1. I. Menihart; coborire: 1. Al. Daniel; 2. Ad. Iordache (C.F.R.); 3. I. Sălăjan; junioare: slalom special, slalom uriaş şi coborire: hulit Tömöri (CFR). Probele de fond au fost aminate cu o săptămâtă. • Tot la Cluj, la Floreşti şi în pădurea Făget, s-a disputat faza orăşenească a campionatului republican şcolar, la care au luat startul 84 de elevi selecţionaţi din cei 873 participanţi la campionatele pe şcoli. Rezultate: băieţi, fond 5 km: 1. L Mureşan (Şc. medie nr. 4); 2. I. Aâiclăuş (Şa Tehnofrig); slalom uriaş: 1. St. Bortnic (Şc. medie nr. 11); fete, fond 3 km: 1. Maria Imreh (Şc. medie nr. 11); 2. Lucia Pop (Şa medie nr. 6); slalom uriaş: 1. Tömöri (Şc. medie — „Gheorghe Şincai“); 2. Eva Bortnic (Şc. medie de arte plastice). (P. NAGY—coresp.). • Timp de două zile s-au desfăşurat pe pîrtia de la Mogoşa întrecerile fazei regionale a campionatelor republicane, la care au participat cei mai buni schiori din Baia Mare. Baia Sprie, Sighet, Vişeu şi din raionul Tg. Lăpuş. Pîrtia excelentă şi vremea favorabilă au permis desfăşurarea concursului in bune condiţii. Iată ciştigătorii probelor: slalom special, seniorii Şt. Strebeli (Baia Mare);senioare: Iolanda Griga (Baia Mare); juniori: E. Kadar (Baia Sprie); junioare : Maria Deac (Baia Sprie); coborire seniori: A. Görög (Baia Mare) ; senioare: Iolanda Griga; juniori: I. Mihalyhazi (Baia Mare); junioare: Maria Deac; slalom uriaș, seniori: A. Görög; senioare: Iolanda Griga;* juniori: Vasile Görög (Baia Mare); junioare: Maria Veac; fond 15 km seniori:Ernst (Baia Mare); 5 km senioare: Ana Selever (Sighet); 5 km juniori: Gr. Popovici (Sighet); 3 km junioare: Maria Libotean (Baia Sprie); ștafetă 3x10 km seniori: Baia Mare (Ernst, Ardeleana, Pop); 3x5 km juniori: Baia Sprie (Hupka, Sikely, Bele); 3x3 km junioare: Baia Sprie (Libotean, Tămaş, Plăcintă). Peste citeva zile, schiori din regiunile Maramureş, Mureş-Autonomă Maghiară, Cluj şi Suceava se vor întrece in cadrul tradiţionalului concurs dotat cu „Cupa Mogoşa". (V. SASARANU şi AL. DOMUŢA—coresp). • Asociaţia sportivă Comerţul a organizat de curind, pe dealul Cinege din Sîngeorgiu de M Mureş (raionul Tg. Mureş), un reuşit concurs dotat cu „Cupa Comerţul", la care au participat aproape 100 de schiori fruntaşi din Topliţa, Sîngeorgiu de Mureş şi Tg. Mureş. Ciştigătorii probelor: masculin, fond 5 km: 1. Szabó (Comerţul), slalom special; I. Moldovan (Mureşul Topliţa); coborire: B. Székely (Sanitarul Tg. Mureş); feminin: fond 2 km: Aurelia Ciubucă (Mureşul Topliţa); slalom special: Cătălin Ciutac (Ştiinţa Tg. Mureş); coborire- Francisca Cramer (Mureşul Topliţa). Clasament pe echipe: 1. Mureşul Topliţa (a cucerit „Cupa Comerţul“); 2. Comerţul Tg. Mureş; 3. Ştiinţa Ig. Mureş; 4. Sanitarul Tg. Mureş. (L PAUS—coresp. regional.). • Peste 60 de schiori, reprezerdând asociaţiile sportive Constructorul, Ştiinţa, Silvicultorul, Voinţa şi Pionierul, au participat zilele trecute la un interesant concurs organizat de consiliul raional UCFS Cimpulung Moldovenesc. Rezultate: coborire, copii: 1. V. Paptţer 2. FI. Tătaru; 3. M. Nigioi (toţi de la Pionierul); juniori: I. R. Corduneanu. (Pionierul); 2. Gh. Ofelea (Ştiinţa); 3. Gr. Pavel (Pionierul); junioare: 1. Zenovia Lehaci; 2. Elena Lehaci; 3. Maria Papuc (toate de la Pionierul): seniori: 1. E. Prelipceanu (Ştiinţa); 2. E. Andriof (Ştiinţa); 3. O. Sahlean. (Silvicultorul): fond, 2 km: 1.Tr. Iosep (Constructorul): 3 km: 1. I. Grigoraş (Constructorul): 5 km: Gh. Dohotaru (Silvicultorul). (GH. BRATU—■ coresp.). la startul Eva Lazăr, campioana oraşului Cluj la coborire Foto: L. Farcaş — Cluj