Sportul Popular, iunie 1964 (Anul 19, nr. 4453-4470)
1964-06-08 / nr. 4457
PETROLUL A DOMINAT ŞI DINAMO RUŞII A CIŞTIGAT! • Raport de cornere: 11 -1 pentru petrolişti PLOIEŞTI 7 (Prin telefon). Tribunele a k• pline cu o oră înainte de inceperea jocului i-au primit pe fotbalisti, cu aplauze şi, bineînţeles, cu creanta unei victorii a rapoitilor lor. Ploiestenii ştiu să-şi închaieze echipa şi au făcido pina in ultima secundă a meciului, pentru că, după abundenţa atacurilor şi a bazelor imitate la poarta bucureştenilor, mingea ar fi putut poposi de mai multe ori in ponla lui Datcu. Dar spre deziluzia spectatorilor acest lucru nu s-a intimpusi. De ce? Pentru că la începutul partidei — in perioada de tatonare — fotbaliştii ploieştean au lăsat o breşă in dispozitivul apărării lor. La o incustrie pe aripa stingă, Haidu, iute de picior, îl deposedează pe Pahonţu şi de la 15 m şutează in bară. Batonul revine cu iuţeala fulgerului in teen la line II. De la ciţiva metri, acesta trage defectuos, lateral cu poarta. In aceeaşi fracţiune de secundă, Haidu, care urmărise faza începută de el o şi termină, şutind imputabil de la 6 m in plasă, 1-0 pentru Dinamo. Toate acestea s-au intîmplat in minuitul 5 al partidei. A urmat o scurtă perioadă de dominare a dinamoviştitor in care Pircălab a şutat din apropiere pe lingă poarta Imonescu. Apoi, petroliştii s-au dezmeticit, şi-au adus parcă aminte de dorinţa ele a ciştiga acest meci, au început să domine. Şi intr-adevăr au dominat. Au meat mult ambele extreme, au încercat pătrunderi prin centru, au purtat balonul pe jos, pe sus, au beneficiat de șase cornere în prima repriză și de alte cinci in cea de a doua, dar totul in zadar... De ce oare? Pentru că echipa bucueșteană a jucat tot timpul economicos, pe contraatac, i-a lăsat, am putea spune, pe ploieșteni să zburde la mijlocul terenului, să execute numeroase schimburi de pase. Un singur lucru le-a interzis acestora: să tragă nestingherit la poadă. Nunweiller ill l-a păzit cu strâșnicie pe Dridea, Petru Emil a hit unbra lui A. Munteanu. Popescu l-a anihilat pe Iuhas... Badea, extrema dreaptă ploieşteană, care a fost de altfel sufletul înaintării, n-a apucat nici el un şut „ca lumea“ la purta lui Datcu. Şi aşa se scurgea timpul. Am înregistrat prima „bombă" petrolistă mai periculoasă in min. 25, expediată de Fronea şi mai apoi an şut al lui Dridea in min. 30, şut care ar fi putut aduce egalarea. Datcu insă a reţinut. Citeva minute mai tirziu mingea se plimbă prin faţa porţii dinamoviste dar nici un înaintaş ploieştean nu o interceptează. Camerele cad şi ele unu! după altul, dar egalarea nu survîne nici in min. 44 cind şi Datcu pierduse orice speranţă să mai oprească balonul care ii scăpase din mîini şi se îndrepta spre poarta goală. Atunci însă a ieşit ca din pămint mijlocaşul Popescu şi a trimis mingea in corner.„ In pauză o singură întrebare in tribune : va rezista apărarea dinamovistâ pină la sfirşit ? Am căpătat răspunsul in nun. 90 cind echipa bucureşteană a părăsit terenul cu un banal de două puncte. Jucătorii echipei din şoseaua Ştefan cel Mare au realizat această performanţă pentru că au desfăşurat şi in ultimele 45 de minute acelaşi joc gîndit in apărare, acţionind totodată cu contraatacuri periculoase. Şi această repriză tabela de marcaj ar fi putut înregistra schimbarea cifrelor in favoarea dinamociştilor in min. 76 cind Pircălab, singur în careu, cade şi nu reuşeşte să şuieze, iar in favoarea petroliştilor de două ori. In min. 63 cind Dridea a tras cu capul peste bară de la citiva metri şi in min. 84 la un şut al lui Fronea. Jucătorii petrolişti au dorit mult victoria dar nu au realizat-o pentru că au jucat nervos. Ei ar fi meritat poate un meci egal, dar nici acest lucru nu le-a reuşit pentru că au căutat prea mult poziţii ideale de şut, din apropierea porţii. Or, ei n-au avut de prea multe ori aceste ocazii in meciul cu Dinamo. Bucureştenii au avut in compartimentul defensiv punctul forte al echipei. Ca şi in alte rinduri el a ştiut să-şi apere cu străşnicie poarta, rezultatul şi victoria... Remarcăm dintre jucători pe Datcu, fraţii Nunnweikter, Ştefan, O. Popescu, Haidu, Halmăgeanu, Dridea I. Badea. A arbitrat corect Başar Cezmi — Turda. PETROLUL: Ionescu — Pahonţu, Hălmăgeanu, Marin Marcel, Pali — Fronea, A. Munteanu (min. 75 Alocanu) — Badea, Iuhas, Dridea I, Dridea II. DINAMO: Datcu — Popa, Nunweiller III, Nunweiller IV, Ştefan — Petru Emil, O. Popescu — Pircălab, Ene II, Frăţilă, Haidu, C. MANTU Victorie la limită, dar pe deplin meritată U.T.A.—Dinamo Piteşti 1-0 (0-0) ARAD 7 (prin telefon de la trimisul nostru). Textiliştii au ratat ocazii „cu carul" : Tonieş (în mia 8, 51, 68, 69), Czako II (min. 9, 65), Metcaş (min. 24) şi Selimeşi (mia 84). Deşi tui dominat, în majoritatea timpului, totuşi, în careul mare, fotbaliştii localnici s-au pripit, nu au avut „adresa“, au fost lipsiţi de finalizare. Sub aspect valoric, jocul nu a satisfăcut. Miza mare a partidei a făcut ca în majoritatea cazurilor, ambele echipe să acţioneze crispat, dezordonat, în atac şi apărare. Cu toate că U. T. A., aşa cum spuneam, a iniţiat de la început mai multe atacuri, scorul era gata, gata să fie deschis de oaspeţi, chiar în min. 3 Naghi, după ce l-a driblat pe Gapaş şi a scăpat singur în careul de 6 m, a fost blocat în ultimii instanţă de portarul I. Vasile. Are două ocazii au mai fost ratate de piteşteni în min. 36 (C. lonescu a şutat puternic — cu şpiţul — de la 18 m, ). Vasile a boxat mingea care a atins bara riroşind în teren şi min. 73 (Naghi, trecut de fundaşul Peciean, a tras de la 10 m pe lîngă poartă). Dacă prima repriză a fost mai „liniştită“, cea de a doua a dat loc la o luptă indîrjită. U. T. A. a construit atacuri peste atacuri. Portarul oaspe Matache a fost nevoit să intervină şi să clarifice multe situaţii dificile. Inimoşii suporteri arădeni au avut în această perioadă satisfacţia de a asista la golul victoriei echipei lor favorite, în min. 63, Comisar şutează puternic de la 20 de m, Matache plonjează, nu poate reţine, mingea întîlneşte bara, revine în careul mic şi Chivu, care urmărise faza, introduce balonul, cu pieptul, în plasă, 1-0. Dinamo Piteşti a acţionat destul de curajos, dar uneori a stat prea mult în apărare cu cite 7-8 jucător. Oaspeţii şi-au bazat jocul pe contraatacuri. Trebuie să remarcăm în mod deosebit pe tînărul Dobrin, un bun organizator şi cu multă fantezie. In încheiere, subliniem puterea de luptă a ambelor formaţii, ca şi sportivitatea de care au dat dovadă de-a lungul celor 90 de minute. Arbitrul braşovean Gavrilă Pop a condus bine un meci care nu i-a ridicat probleme dificile. U.T.A.: 1. Vasile — Peciean, Capaş, Bacoşi, Neamţu — Comisar, Metcaş — Czako II. Chivu, Tomeş, Selimeşi. DINAMO PITEŞTI: Matache — Valcan, Ilie Stefan, Stoenescu, Radu — Corneanu, Dumitrescu — Stănoaie, (din min. 37 Cacoveanu), Dobrin, Naghi, C. Ionescu. CONSTANTIN COMARNISCHI Rapid a întrecut la scor Ştiinţa T Ieri la ora 17:30 Rapidul a oferit un cocteil la care au participat 13 studenţi şi foşti studenţi timişoreni. De subliniat — uşurinţa cu care amfitrionii au toastat cele 4 goluri în poarta timişoreană şi replica de menuet pe care au dat-o invitaţii. Recepţia a durat — din păcate — 55 de minute (pină cind Ion Ionescu a înscris cel de al 4-lea gol). Şi acum, după această scurtă intrare în atmosferă, să revedem împreună filmul jocului. In primele faze, timişorenii au lăsat impresia că vor să demonstreze că nu merită locul 13. Dar in jurnatul 9, din combinaţia Dinu—Ionescu—Dummitriu, ultimul a şutat imparabil, 1—0. Surprinşi, timişorenii au încercat să atace, dar abuzul de pase laterale a permis zonei defensive feroviare o mare economie de mişcări, iar perechii Dinu—Georgescu o întrecere la intercepţii şi lansări După numai 10 minute, Ionescu a executat o fentă de o simplitate clasică şi.1 2—0. In tot acest timp stoperii timişoreni Lereter şi Igoa au stat smirnă în faţa porţii, ca nişte majordomi în aşteptarea oaspeţilor. Au urmat nenumărate atacuri feroviare, dar Dumitriu s-a lansat în obişnuitele sale trikuri fotbalistice, care, chiar dacă i-au încântat pe melomanii Giuleştiuluî, n-au servit echipei, contribuind şi la blazarea treptată a extremelor, neglijate din ce în ce mai mult. In minutul 40, însă, vrînd parcă să atenueze rîndurile de reproş ale cronicarului, Dumitriu a renunţat la formulele sale magice şi a înscris al treilea gol, dintr-o frumoasă pasă a lui Ionescu. La reluare, timişorenii, vizibil temperaţi de scor, au slăbit şi mai mult alura, iar Ionescu, amintindu-şi că are de apărat o faimă de fin dribler, a trecut de patru adversari, înscriind cu aceeaşi uşurinţă în minutul După cum spuneam, jocul s-a în. în acest moment. Feroviarii au danşat... talentiu, iar studenţii lăsat impresia că aşteaptă fluierulai. Grupurile de spectatori au crizat grămezi în jurul tranzistor lăsînd cîte un om de... serviciu să anunţe o eventuală fază de gol. aceste 35 de minute, crainicul stadionului a avut timp să calculeze că Rapidul este la a opta victorie consecutivă şi la al 18-lea gol consecutiv în campionat. în perioadele în care au jucat, feroviarii au demonstrat că sunt în formă. Mişcarea debordantă în teren continuă să fie principala lor armă. Jocul înaintaşilor centrali — cu exagerările menţionate — continuă, de asemenea, să se sudeze. Perechea Dinu—Georgescu, atît de deosebită temperamental, se completează bine, punind în mişcare turbinele atacului. Apărarea, nesolicitată, se sustrage comentariilui. Mult prea sonor — dirijorul Andrei. Ştiinţa a decepţionat, jucîmi demodat. Cei zece metri de teren cîştigaţi Siderurgistul , o surpriză plăcută: 3-2 (1-1), cu Progresul Mîndru, Ioniţă, Voinea şi colegii lor de echipă au părăsit terenul de joc din nou cu capul în jos. Este pentru a şaptea oară in returul acestui campionat. Echipa din „Dr. Staicovici“ a „capotat“ ieri, la ea acasă, în faţa ultimei formaţii din clasament O „performanţă“ de loc lăudabilă pentru o echipă cu pretenţii (vezi turul competiţiei). Siderurgiştii au realizat un joc pentru care merită felicitări. S-au întrecut pe ei în această partidă în care au obţinut victoria (poate de unii nesperată) şi mai ales aplauzele publicului pe deplin meritate. Rezultatul nu trebuie să surprindă pe nimeni fiindcă după cum s-au desfăşurat lucrurile pe teren victoria oaspeţilor putea fi consemnată chiar la un scor mai mare. Poate la 2—3 puncte, fiindcă aceasta a fost diferenţa de joc dintre cele două echipe. Cu excepţia primelor 15 minute, superioritatea gălăţenilor a fost evidentă rar pe alocuri categorică. Gălăţenii au muncit mult pentru victorie, au alergat încontinuu pe teren, au construit faze frumoase, au arătat că ştiu să practice un fotbal bun atunci când nu sunt preocupaţi numai de rezultat şi ies la joc deschis. Aşa au făcut în meciul cu Progresul şi au avut întotdeauna primul cuvînt. Cei doi halfi activi la mijlocul terenului — Gheorghe şi Gherghina, cu două extreme rapide — mai alesatentatul Banu — i-au „jucat“ pe adversari, cum s-ar spune, aşa cum au vrut ei- Doar slăbiciunile din apărare le-a mai fricat jocul. Fundaşii de margine şi în special portarul Nicidescu, care a fost complet depăşit de joc şi a primit două goluri gratuite, au servit Progresului cîteva ocazii pe care altă echipă le-ar fi fructificat. Bucureştenii ne-au arătat că n-au reuşit să iasă nici un prezent din acuta lipsă de formă. Au jucat la intimplare, neconvingător. Şi dacă n-au reuşit să arate prea mult fotbal în schimb Ioniţă, Iancu şi mai ales Caricaş, au făcut o nedorită demonstraţie de joc obstrucţionist, cu multe faulturi grosolane, pe care arbitrul P. Sotir le-a tolerat — spre indignarea spectatorilor — la nesfîrșit Meciul a început cu ocazia ratată de D. Popescu în min. I. După 5 minute însă el driblează trei adversari, pasează lui Voinea care trage în... Niculescu. Din cornerul rezultat înscrie, cu capul, lanţu. Peste 9 minute Florescu îl imită şi înscrie cu capul spectaculos. Siderurgiştii au iniţiativa, dar ratează, înscriu tot bucureştenii prin Baboie, care trage de la 25 de metri, pe lîngă Niculescu, neatent Siderurgistul joacă mai bine şi în min. 71 egalează (autor Patraşcu), iar în min. 80 obţine victoria (înscrie David, care a „înfipt“ mingea în bara de fier din colţul porţii, dintr-un şut de „zile mari"). Victorie meritată care putea fi mai de mult concretizată, fiindcă în min. 59 Florescu a ratat un 11 m (a tras slab şi Mîndru a respins balonul). Arbitrul Petre Sotir — Mediaş — ne-a decepţionat. Deşi nu a avut un meci greu de arbitrat el a făcut multe greşeli. A fluierat tîrziu, a refuzat gălăţenilor două lovituri de la 11 m (în min. 73 şi 74, cînd David şi Banu au fost trintiţi în careu) şi a tolerat jocul dur al gazelelor. SIDERURGISTUL : Niculescu — Temesen, Dragomir, Florescu, Voicu — Gheorghe, Gherghina — Banu, C. Matei (min. 64 David), R. Matei, Pătraşcu. PROGRESUL: Mîndru — Constantinescu, Caricaş, Ioniţă, Ivănescu — Iancu, Maffeută — Baboie, Voinea, D. Popescu, Stoicescu (min. 73 Iofdulescu), CONSTANTIN ALEXE In meciul de ieri cele mai mari emoţii i le-a creat Siderurgistul, propriul portar — Niculescu. Iată-l primind primul gol, la o fază în care a avut rolul doar de... spectator. Două stiluri : Farul —Steai Teren, stadionul „1 Mai“ — bun. Timp: excelent: spectatori: 30 000. Au marcat: Tufan (min. 61), Bukösi (min. 70) și Voinea (min. 72). Arbitru: O. Comșa (Craiova) — a condus cu scăpări. FARUL: Ghibănescu — CosminiSiaacu, Tîlvescu, Gref — Zamfir, Neacșu — Moroianu, Bukesi, Tufan, Ologu. STEAUA : Suchi — Zavoda II, Jenei, D. Nicolae, Negrea — Baksi, Koszka — Sorin Avram (min. 56 Creiniceanu), Constantin, Voinea, Creiniceanu (min. 56 Moldoveanu). Faţă în faţă cu o formaţie redutabilă a fotbalului nostru, echipa de pe litoral şi-a regăsit cadenţa realizînd un joc mai bun decît cel al adversarilor şi obţinînd o victorie meritată. Ce a determinat acest succes al echipei gazdă ? Un plus de vigoare, mai multă prospeţime (jucătorii Farului au alergat cu mai multă uşurinţă) şi mai multă combativitate în lupta pentru obţinere,, balonului. Victoria Farului se explică printr-urt joc mai eficace, prin folosirea paselor în adîncime şi a desederilor lungi şi periculoase. O impres excelentă a lăsat linia de mijlocaş Zamfir — Neacşu care a alimentat îin permanenţă cu mingi utile înaintarea şi in special pe cele două extreme, Moroianu și Ologu. De altfel, ambele goluri ale gazdelor au fost urmarea unor faze purtate pe extreme. In jocul cu Farul, Steaua a preferat pasele scurte. Spre deosebire de alte meciuri, stilul acesta de joc ni s-a părut contraindicat pe de o parte, pentru că înaintarea echipei Steaua a întîmpînat o apărare fermă (Stancu, foarte bun la intercepţie destrămînd atac după atac) şi pe de altă parte, pentru că unii jucători ai echipei Steaua au manifestat o oboseală fizică. Este vorba de Constantin, Sorin Avram şi Creiniceanu. Singurul care a corespuns ASA ARATA O VARIANTA CU 12 REZULT EXACTE Concursul nr. 23 din 7 iunie 1964 I. Petrolul — Dinamo Buc. (cat. A) II. Farul — Steaua (cat. A) III. U.T.A. — Dinamo Piteşti (cat. A) IV. Crişul — Ştiinţa Cluj (cat. A) V. Papid — Ştiinţa Timişoara (cat. A) VI. Progresul — Siderurgistul (cat. A) VII. Steagul roşu — C.S.M.S. (cat. A) VIII. Din. Bacau — St. Craiova (cat. B) IX. Unirea R.V. — Ştiinţa Buc. (cat. B) X. Mureşul — Industria Sîrmei (cat. B) XI. Arieşul — Minerul B.M. (cat. B) XII. Mun. Lupeni — C.S.M. Sibiu (cat. B) Fond de premii 212.713 lei.