Sportul Popular, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4566-4583)
1964-12-01 / nr. 4566
LA CLUJ O sesiune ştiinţifică legată de viaţă Ia zilele de 20 şi 21 noiembrie a.c. a avut loc la Cluj o sesiune de comunicări ştiinţifice realizată prin efortul comun al filialei Uniunii societăţii de medicina culturii fizice şi al Cabinetului ştiinţific al consiliului regional *UCFS Cluj. Cele 55 de lucrări prezentate au reflectat orientarea tematicii sesiunii : forma sportivă, inițierea sportivă timpurie și cultura fizică medicală. Aceste probleme reprezintă aspecte care interesează în modul cel mai direct realitatea procesului de antrenament. De aceea, includerea lor în programul sesiunii a stîrnit interesul antrenorilor, medicilor, profesorilor şi studenţilor din Cluj şi alte oraşe ale ţării. Caracteristica dominantă, şi în acelaşi timp valoarea ei aplicativă, a constituit-o baza experimentală şi faptică a majorităţii comunicărilor prezentate, în acest sens este explicabilă bogăţia ideilor ivite în cadrul discuţiilor. După prezentarea de către dr. O. Cheţeanu a unui referat cu caracter de sinteză asupra stadiului actual de înţelegere şi rezolvare practică a pregătirii sportive timpurii au urmat lucrările profilate pe următoarele ramuri sportive : atletism (I. Moina), fotbal (S. Nagy), înot (Ad. lordaky), scrimă (Ad. Pelegrini), gimnastică (C. Pop şi A Morariu) şi rugbi (V. Cîrligelu). Primele concluzii, obţinute în urma experimentărilor şi observaţiilor făcute într-un interval de circa doi ani, arată ca pregătirea timpurie este o realitate care constituie o garanţie a viitoarelor performanţe de valoare, fără a afecta sănătatea şi procesele de creştere ale tinerilor sportivi. Dar, pentru obţinerea acestor rezultate, se impunem ca o necesitate logică — dezvoltarea fizică multilaterală a copilului şi iniţierea lui cit mai largă — sub forma de poliatlon — acolo unde ramura sportivă se pretează (atletism, nataţie, jocuri) pentru a se putea verifica către ce anume probă îl îndreaptă calităţile fizice fundamentale, indicii de dezvoltare fizică şi, bineînţeles aspiraţiile. O bună impresie, prin bogăţia materialului şi sistematizarea lui, a lăsat-o lucrarea cu caracter de raport intitulată „Studiul formei sportive şi al perioadei de refacere după efort în cadrul procesului de dispensarizare a sportivilor de performanţă“ prezentată de dr. Victor Pop, în elucidarea multiplelor aspecte pe care le ridică această problemă de mare actualitate, în faţa practicii noastre un aport meritoriu l-au adus lucrările . „Despre valoarea unor probe metabolice cardio-vasculare şi ale aparatului chinestezic în aprecierea stării de antrenament la sportivi“ —conf. dr. Tomus şi colaboratorii, „Valoarea electro-cardiogramei în aprecierea formei sportive“ — dr. I. Zăgăreanu şi Victor Pop, „Valoarea indicilor respiratorii în aprecierea stării de formă sportivă“ — dr. V. Pop, „Indicii biochimici din ser şi restabilirea lor după efort“ — Gh. Haralambie şi G. Jeflea, „Contribuţii privind perioada de refacere după eforturi dozate la atleţi“ — dr. T. Crişan şi colaboratorii. Aceste cercetări experimentale făcute pe loturi de seniori, uneori chiar de categorii superioare (cat. I şi maeştri ai sportului) au demonstrat utilitatea investigaţiei multilaterale (biochimică, fiziologică, psihologică şi metodică) pentru depistarea gradului formei sportive şi, cel mai important, a duratei sale de manifestare optimă. Concluziile obţinute au arătat din nou necesitatea aplicării unei metodologii complexe în studierea sportivilor în perioada de pregătire şi de concurs. Discrepanţa flagrantă între unele date anterioare, fie ele obiective, fie subiective, şi rezultatele concrete obţinute în concursuri, în special de mare răspundere, arată existenţa unui mare număr de „necunoscute“ în privinţa legilor după care se conduce forma sportivă diferenţiată pe ramuri, probe şi chiar pe sportivi în parte. Ele pot fi elucidate verificînd neîncetat ipoteze noi de lucru şi observând realităţile în procesul de pregătire şi în evoluţia sportivilor. Apropierea sesiunii de nevoile practicii i-a imprimat autenticitate şi valoare. Exemplul ei trebuie urmat. NICU ALEXE candidat în ştiinţe pedagogice Pregătirile schiorilor din Vatra Dornei, Odorhei şi Braşov (Urmare din pag. 1) activitatea fiecare la şcoala unde învaţă. Antrenorul secţiei, prof. Dragoş Burghelea, a indicat un program de pregătire care este aplicat de tinerii schiori (cu ajutorul profesorilor) în orele de educaţie fizică. Din lotul juniorilor specialişti in probele alpine fac parte Constanţa Măzgăreanu, Rodica Stoian, Rodica Oprea, surorile Eugenia şi Ioana Boţea, Carmen Clipea, Raluca Pantea, Sorin Trocan, Gh. Văideanu, Mircea Munteanu, Vasile Căpăţînă, Ioan Tocanie, Florin Bidu ş.a. Clubul Luceafărul intenţionează ca la începutul lunii decembrie să înfiinţeze şi o grupă de începători. Cei 120 de schiori de la S.S.E. Braşov, împărţiţi în 5 grupe (3 la Braşov şi 2 la Săcele), şi-au început şi ei pregătirile. în vacanţa de iarnă, tinerii schiori vor participa la o tabără, la Predeal, în cadrul căreia va fi desăvîrşită pregătirea în vederea concursurilor sezonului 1965. Tractorul, Luceafărul şi S.S.E. Braşov au acordat o grijă deosebită reparării şi pregătirii echipamentului şi materialului necesar antrenamentelor şi concursurilor. (C. GRUIA-coresp. regional). Apărarea dinamovistă a decis derbiul de duminică Rezultatele întrecerilor masculine de baschet din etapa de duminică continuă să stîrnească vii comentarii în cercurile numeroşilor iubitori ai acestui sport. Surprinde, în primul rînd, victoria cu totul neaşteptată a studenţilor timişoreni — în deplasare — asupra dinamoviştilor orădeni, acolo unde atît Rapid Bucureşti cît şi Steaua au fost nevoite să încline steagul şi unde, în general, se cîştigă foarte greu. După cum ne-au transmis corespondenţii noştri din localitate, studenţii au jucat cu o mare dezinvoltură (în special Dan Puşcaşu) şi au dat gazdelor o lecţie usturătoare de modul în care trebuie să-şi apere şansele o echipa iniecare meci. Neaşteptată este, de asemenea, diferenţa la care Ştiinţa Bucureşti a reuşit să se impună în faţa Ştiinţei Cluj (învingătoarea, la scor, a echipei dinamoviste din Bucureşti), precum şi victoria baschetbaliştilor de la Aurul Brad (în frunte cu Nosievici, aflat în formă excelentă), care au reuşit să întreacă — chiar pe terenul acesteia — pe una din principalele adversare din seria a II-a, Ştiinţa Craiova. Dar, ceea ce reţine atenţia în mod deosebit este frumoasa întrecere sportivă furnizată duminică dimineaţa la Capitală de marile rivale Steaua şi Dinamo. Partida a confirmat — prin desfăşurarea ei spectaculoasă şi pasionanţi tradiţia acestui derbi. înregistrările făcute la acest joc ne arată că dinamoviştii au comis ma puţine greşeli de tehnică decît adversării lor şi acest lucru este cît se poate de important într-o dispută perfect echilibrată. De asemenea, apărarea învingătorilor a fost de data aceasta la înălţime; aceştia au alternat cu multă chibzuinţă jucătorii meniţi să-l anihileze pe Novacek şi au recuperat mai bine la panoul propriu. în ceea ce priveşte formaţia campioană, aceasta nu a reuşit decît în parte să oprească atacul colectiv, mult mai variat şi mai rapid al dinamoviştilor. Chiar şi orientarea atacului jucătorilor de la Steaua nu a fost cea mai nimerită, mai ales în final cînd se spuneau — mai mult ca oricînd — acţiuni colective. în sfîrşit, mai trebuie arătat că deşi Steaua era echipa care ne obişnuise cu finaluri putertnice, de data aceasta formaţia dinanovistă a dovedit o mai mare dîrzelie şi o dorinţă mai puternică de a învinge. Trebuie remarcată, de aseme-tea, nota de pierfectă sportivitatemare s-a desfaşurrat întreaga partidă, precum şi arbitrajul competent al cuiplului Gh. Dinescu — Gh. Chiralen, care au asigurat întrecerii o mai bună desfăşurare. Iată ce ne mai arată tabloul înregistrărilor tehnice ale întîlnirii: UMAMU ; aruncan de la seminis-»tanţă 24/10; aruncări de sub coş 32/22 (procentaj total 57%); aruncări libere 12/9 (75%); recuperări în apărare (24) şi în atac (7); pase greşite 10; greşeli de tehnică 8 (procentaj de greşeli 21%); STEAUA ; aruncări de la semidistanţă 33/12; aruncări de sub coş 25/15 (procentaj total 57%); aruncări libere 20/18 (90%); recuperări în apărare (18) şi în atac (6); pase greşite ( 12; greşeli de tehnică 8 (procentaj de greşeli 22%). Şi pentru că mulţi dintre „actorii* care au evoluat duminică dimineaţa ►fac parte din lotul nostru reprezentativ- iată şi o apreciere (cu note de la 1 la 10) a comportării lor: DINAMO— Albu 10, Spiridon 9, Visner 8, Kiss 18, Giurgiu 7, Cernea 6, Scorţescu 6, OETEAUA — Niculescu 9, Barau 8,Novacek 8, Nedef 8, Diaconescu 7, V. Gheorghe 6, Dimancea 6, Cimpeanu 6. Cinci jucători îşi dispută balonul. Avantajat de talie, Demian va recupera cu uşurinţă. Fază din meciul Ştiinţa Bucureşti—Ştiinţa Cluj . Foto : P. Romo. Cîteva concluzii după cea de a XVI-a Olimpiadă şahistă Cele 1.884 de partide jucate în turnee preliminare şi finale au stabilit ierarhia echipelor de şah din lume, la cea de a XVI-a ediţie a Olimpiadei. Statistica şahului s-a îmbogăţit cu multe cifre interesante, iar teoria şi practica acestui joc au primit un vast material documentar, al cărui studiu va îngădui iubitorilor „sportului minţii“ să facă paşi noi pe calea măiestriei. Printre cele 50 de ţări reprezentate la marele „Turneu al Naţiunilor“, cum este denumită competiţia şahistă supremă, s-a aflat şi reprezentativa Romîniei. Este a patra participare a şahiştilor noştri în Olimpiadele de după 1944. La Tel Aviv, jucătorii români reuşesc să ocupe cel mai bun loc (VII), pe care l-au avut vreodată la această întrecere. După ce la ediţia precedentă, de la Varna, echipa romînă fusese o adevărată revelaţie, fiind singura care reuşea meciuri egale cu primele două clasate — U.R.S.S. şi Iugoslavia — de data aceasta şahiştii noştri şi-au confirmat valoarea, situîndu-se de la început printre animatoarele întrecerii. Reprezentativa Romîniei s-a menţinut de-a lungul multor runde pe primele locuri ale clasamentului finalei şi a încheiat cu un scor ridicat: 27 puncte din 52 posibile (51,92 la sută) — un total, 45 puncte din 76 posibile (59,21 la sută). Fără îndoială, celor care au urmărit evoluţia şahiştilor români la Olimpiadă nu le-a putut scăpa amănuntul că echipei noastre i-a lipsit un finiş bun, pe măsura comportării din prima parte a competiţiei. Cu numai 2 puncte in plus, echipa Romîniei ar fi ocupat locul V, realizînd astfel o performanţă cu totul remarcabilă. Şi aceste 2 puncte puteau fi obţinute fără prea mare dificultate, dacă echipa noastră ar fi fost mai omogenă. Intr-adevăr, oameni de bază ai formaţiei s-au dovedit numai maeştrii internaţionali Florin Gheorghiu şi Victor Ciodiea. Campionul mondial de juniori, după ce a realizat 4/2 puncte din 5 posibile în preliminarii, a jucat excelent şi în turneul final (7/2 din 12) deşi evolua la masa a doua (şi a întîia), unde a avut de luptat numai cu adversari de prima mină. Pe parcursul întregii Olimpiade el a înregistrat o singură înfrîngere, la marele maestru maghiar László Szabó. Rezultatul lui Fiorin Gheorghiu (peste 70 la sutădin punctajul maxim) i-a adus o binemeritată notă de mare maestru. „Au lipsit din seria adversarilor mei încă doi mari maeştri pentru a obţine dintr-o dată acest titlu" — ne-a declarat tînărul nostru jucător. Nu încape însă îndoiala că talentatul şahist român va şti, cu primul prilej, să realizeze şi cea de a două notă, necesară pentru titlu. După părerea specialiştilor prezenţi la Tel Aviv, forţa de joc îi dă dreptul să se numere de pe acum între marii maeştri. Mărturie stau partidele sale de la Olimpiadă şi, mai ales, victoria la VV. Unzicker, căpitanul echipei R. F. Germane, obţinută intr-un stil strălucit. Victor Ciocîltea a fost al doilea „golgetur“ al echipei Romîniei, obţinînd 12% puncte în 19 partide, ceea ce reprezintă 65,89 la sută, în special pe parcursul primei părţi a turneului final. Ciociltesi a demonstrat recunoscuta sa putere de luptă, realizînd 5', puncte în 8 runde. Apoi, oboseala survenita din necesitatea de a juca în permanenţă în echipă, şi-a spus cuvîntul. In ultimele 5 partide, fostul nostru campion a pierdut 3 şi a cîştigat numai 2, lipsindu-i puţin pentru nota de mare maestru. împreună, FI. Gheorghiu şi V. Ciocirltea au realizat în turneul final 15 puncte din totalul de 27 al echipei noastre, în timp ce la mesele 1 şi 4 (unde au evoluat ceilalţi patru echipieri) au fost acumulate doar 12 puncte. Din acest calcul sumar reiese una din slăbiciunile formaţiei noastre şi anume: lipsa unor rezerve de valoare apropiată titularilor. Fără îndoial că faţă de Theodor Ghiţescu pretenţiile noastre erau mai mici, dat fiind că el, jucînd numai la masa I, era evident un „om de sacrificiu“, pus să întrlnească pe cei mai puternici jucători ai lumii. Totuşi, rezultatul de numai 33 la sută în turneul final şi 46 la sută in întreaga competiţie nu oglindeşte forţa sa reală de joc. Aici a intervenit slaba pregătire fizică, domeniul în care campionul nostru este de multă vreme deficitar. în plus, starea sănătăţii sale nu a fost dintre cele mai bune în condiţiile climei din Izrael. Cunoscându-se toate acestea, n-ar fi fost rău ca Ghiţescu să fi jucat poate la o altă masă, numindu-se drept lider al echipei un jucător mai rezistent. De-a dreptul critic trebuie văzută evoluţia jucătorilor folosiţi la masa a patra. Aici şi-au vădit deficienţele criteriul de selecţie şi sistemul de alcătuire a echipei. Să explicăm. Pentru masa a patra au fost preferaţi maeştrii C. Radovici, Gh. Mititelu şi C. Botez, toţi trei şahişti puternici, dar cunoscuţi pentru predilecţia lor de joc pasiv, la remiză. Or, era greu de pretins ca punctele întregi să se facă la mesele 1 şi 2, acolo unde jucam împotriva marilor maeştri, şi nu la mesele inferioare,i unde în echipele străine evoluau, în general, jucătorii „batabili“. Caracte-ristice în acest sens sînt rezultatele a două din meciurile decisive susţinute de echipa romînă. In faţa echipei R. F. Germane am realizat 1 % p. la primele două mese şi 0 p. la următoarele două (12—2\i), iar cu Iugoslavia am oblţinut egalitate la marii maeştri Gligo- rici şi Matanovici şi am pierdut la maeștrii Udovcici și Matulovici (1—3). Ca punctaj individual, Mititelu are cel mai slab rezultat din echipă (414 la sută), Radovici a trecut cu puțin de limita remizelor (55 la sută), iar Botez — care n-a jucat decît în trei partide — are 66 la sută. ^ " Prezența unor jucători mai activi în partea de jos a formaţiei nu numai că ne-ar fi adus punctele atît de necesare pentru realizarea unei performanţe deo- sebite, dar ar fi ridicat şi în mod in, direct potenţialul echipei, lăsîndposibilitatea ca şahiştii de la primele mese, să se poată odihni pe parcurs. _ ’ Apreciind în general ca satisfăcătoa- re evoluţia echipei noastre la cea de-a XVI-a Olimpiadă de şah, va trebui să tragem învăţămintele care reies din participarea la această dificilă compe-^ tiţie. Să nu repetăm greşelile care s-au făcut, să ne gîndim de pe acum că la viitoarea Olimpiadă — peste alţi doi ani — nu vom mai avea La Havana o echipă de speranţe, ci una consacrată în arena mondială a şahului, cu juca-fori maturi şi experimentaţi, datori să obţină rezultate pe măsura forţei lor recunoscute. VALERILI CHIOSE RADU VOIA AUREL PREDESCU , antrenor federal | ADRIAN VASILIU Clasamente la zi MASCULIN — SERIA I 1. Steaua Buc. 10 8 2 822:623 18 2. Ştiinţa Buc. 10 8 2 681:634 18 3. Dinamo Buc. 9 8 1 709:562 17 4. Rapid Buc. 10 7 3 780:657 17 5. Ştiinţa Timiş. 10 5 5 680:695 15 6. Dinamo Oradea 8 6 2 543:492 14 7. Ştiinţa Cluj 10 4 6 629:652 14 8. St. Ioşu Braşov 10 3 7 747:793 13 9. Politehnica Cluj 10 3 7 579.677 13 10. Ştiinta Tg. Mureş 10 2 8 658.757 12 11. C.S M.S. Iasi 10 2 8 622.725 12 12. Farul Constanta 9 2 7 507.690 11 SERIA A II-A 1. Aurul Brad 8 8 0 648.504 16 2. Siderurgistul Gl. 8 7 1 595:478 15 3. Ştiința Craiova 8 6 2 563:543 14 4. Voinţa Tg. Mureş 8 5 3 503:495 13 5. I.C.F. 8 4 4 534:507 12 6. Olimpia M.I. 8 4 4 541:526 12 7. Voința Satu Mare 8 3 5 550:525 11 8. Progresul Buc. 8 1 7 513:599 9 9. Petrolul Pt. 8 1 7 465:573 9 10. A.S.A. Bacău 8 1 7 430:592 9 FEMININ — SERIA A II-A 1. Olimpia Buc. 7 4 3 405:347 11 2. Crișul Oradea 6 4 2 313:297 10 c.F. 64 2 368:320 10 4. Spartac Salonta 7 3 4 368:339 10 5. Voinţa Tg. Mureş 5 4 1 270:229 9 6. A.S.A. Cluj 6 2 4 362:388 8 7. Ştiința Tim. 6 2 4 229:260 8 8. C.S.M S. Iaşi 5 3 2 240:265 7 9. S.S.E. Rm. Vâlcea 6 2 5 288:398 7 SPORTUL POPULAR Nr. 4566 Pag- a 3-a