Sportul Popular, februarie 1965 (Anul 20, nr. 4600-4615)
1965-02-01 / nr. 4600
Antrenorii federali pe teren 5 minute cu Bazil Marian — Cu ce impresii veniţi din regiunea Braşov? Cu această întrebare ne-am adresat zilele trecute antrenorului federal BAZIL MARIAN, care a vizionat de curind antrenamentele echipelor de fotbal braşovene Steagul roşu, Tractorul, Metrom şi Rulmentul, şi a asistat, de asemenea, la pregătirile Chimiei Făgăraş. Iată impresiile sale: — Peste tot am văzut dorinţă de muncă şi de realizare, in sezonul de primăvară, a unor meciuri şi performanţe mai bune decit in toamnă. O altă caracteristică generală: nu toate echipele au loturi suficient de bogate. Mă refer in special la Steagul roşu unde antrenorii au la dispoziţie doar 14 jucători, ceea ce este foarte puţin pentru o echipă din categoria A. Steagul roşu n-are la ora actuală portar de rezervă. Metrom. Rulmentul şi Chimia Făgăraş sunt şi ele cu loturi sub numărul necesar. O situaţie mai bună din acest punct de vedere am intîlnit-o la Tractorul. Aici există o frumoasă tradifie in ceea ce priveşte creşterea cadrelor, astfel că în lotul primei garnituri au fost promovafi nu mai pufin de şase juniori. — Cum „merg“ pregătirile ? — Este demnă de subliniat peste tot colaborarea care există intre antrenori şi medicii respectivi. La Steagul roşu antrenamentele au început la 18 ianuarie, destul de tirziu după părerea mea. Antrenorii m-au asigurat insă că in timpul ce le-a rămas la dispoziţie vor reuşi să pregătească echipa in bune condiţiuni. O serie de jucători, plecaţi la tratamente, s-au înapoiat la Braşov. Tot la 19 ianuarie au început pregătirile şi juniorii (antrenor St. Hidişan). De copii se ocupă Fusulan. La Tractorul se lucrează bine. Antrenorul I. Vulcăneanu este mulţumit de disciplina, prezenţa şi participarea jucătorilor la antrenamente. In această perioadă accentul se pune pe rezistenţă. Juniorii (30 de tineri) sunt in grija antrenorului C. Mateescu, iar copiii, cărora li se acordă o atenţie specială, sunt pregătiţi de profesorul de educaţie fizică Al. Mutu. La Metrom (antrenor Vl. Grosaru) din categoria C, am asistat la un antrenament cu tema „dezvoltarea rezistenţei şi îndeminării" (durată 70 de minute, intensitate medie). Prezenţa şi participarea jucătorilor e bună. Cam aceleaşi lucruri şi despre Rulmentul (antrenor G. Marinescu). Aici intervine însă următorul fapt: neavind teren propriu de antrenament, jucătorii de la Rulmentul se pregătesc la terenul Steagului roşu, ceea ce le aduce unele dificultăţi. Intr-o situaţie mai proastă se află Chimia Făgăraş, ocupanta locului 14 in prima serie a categoriei B. Actualul antrenor, Gh. Albu, a preluat echipa astă-toamnă, după ce începuse campionatul. „Moștenirea“ primită era dificilă, echipa se prezenta slab pregătită pentru competiţie; disciplina lăsa de dorit, lotul nu corespundea, valoric. De cînd a venit Gh. Albu, lucrurile s-au mai îndreptat. Pregătirile pentru sezonul de primăvară au început la 12 ianuarie cu un lot de 16 jucători, in care, acum, cei mai mulţi sunt chiar din Făgăraş. Aşadar, cu fotbaliştii din regiunea Braşov se lucrează intens... — n. t. — Variaţiuni coregrafice pe teme fotbalistice (II) Comentariul unuia din jurnalele de actualităţi cinematografice (autor Eugen Mândrie) a comparat jocul prestat de echipa noastră fruntaşă, Dinamo Bucureşti, în faţa campioanei intercontinentale „Inter“ Milano, cu un foarte vechi dans popular: „bătuta pe loc“, agrementat din cînd în cînd cu un alt joc săltăreţ „hop şi-aşa !“ Iar imaginile care ilustrau verva satirică a talentatului comentator ne arătau, convingător, discrepanţa existentă între ritmul derutant pe care îl obţineau italienii şi jocul static al dinamoviştilor. De unde provenea această flagrantă deosebire ? Orice spectator, mai mult sau mai puţin iniţiat în secretele fotbalului modern, îşi dă seama imediat că „bătuta pe joc“ este provocată de ignorarea jocului în permanentă mişcare, unită cu sterilitatea acţiunilor ofensive. Ambele caracteristici duc la jocul lipsit de dinamism şi de eficienţă, rezultat din pase lente şi laterale. Au fost frecvente apoi încercările nereuşite de a dribla rînd pe rînd, mai mulţi adversari, întoarcerile şi deplasările lipsite de logică precum şi demarcările. Toate imprimau jocului un ritm demn de anumite marşuri chopiniene.. Ne-a fost redată, în acest sens, o situaţie care vorbea de la sine : unul din înaintaşii noştri (Pîrcălab) care vroia să ţină mingea numai pentru sine, se oprise în faţa adversarului şi, bătînd pasul pe loc, nu știa cum să treacă de apărător... După cîteva clipe de chinuitoare așteptare, iată că adversarul, mai hotărît, i-a suflat mingea, lăsîndu-1 pe dansatorul nostru iubitor de folclor, cu gura larg deschisă. „Bătuta pe loc“ combintă cu jocul oltenesc „hop şi-aşa“ (care constă în salturi fără nici un cîștig de teren) generează un fotbal pe cît de epuizant, pe atît de ineficace. Timp de 3 minute cît are mingea pe toată durata partidei, jucătorul vrea să alerge de unul singur cu ea, fără să se mai uite nici în dreapta nici în stînga, la vreun partener căruia, eventual, i-ar putea face o pasă... In tot restul timpului el devine un ireductibil contemplativ, care ori admiră evoluţia adversarului, ori adoptă atitudinea blazată a celui ce nu mai crede în victorie. Echipa pregătită de Herrera flipsită la Bucureşti, de 5 titulari ne-a dore păreri ale specialiştilor dacă, deşi utilizează jocul „cu măturător", se poate desfăşura, totuşi, fulgerător in atac, susţinînd acţiunile cu 5—6 oameni, care se puneau fulgerător în mişcare. Astfel, printr-o abilă şi rapidă „placă turnantă“ participau cu toţii la faza ofensivă. Ne-a fost dat să vedem că dintr-o asemenea acţiune, purtată din 2—3 pase, „Inter“-ul a ajuns cu mingea de la poarta proprie direct în... plasa din arhovistă. Ni s-ar putea riposta: „uitaţi că Dinamo a presat!“ Dar, a domina teritorial, fără rezultat echivalent, lăsînd ca adversarul, dintr-o singură ieșire să înscriegolul victoriei, nu înseamnă cea mai bună exemplificare a ,,bătutei pe loc“ ? Atacul „Inter“-ului ca și apărarea n-au făcut decît să aplice formula de bază a fotbalului modern: a juca alergînd. Aceasta se realizează practic nu numai cînd jucătorul are mingea, ci, mai ales, cînd n-o are. Adică atît în timpul cînd echipa este în defensivă şi orice atacant trebuie să aplice „apărarea agresivă“ cît şi în atac, cînd toată formaţia — începînd cu înaintaşii, trecînd la mijlocaşi şi fundaşi (mai ales cei laterali) şi terminînd cu portarul — trebuie să participe la acţiunile ofensive... Se ,dă, astfel, posibilitate partenerului care are mingea, să iniţieze zeci de combinaţii ofensive, surprinzătoare atît prin viteză cît şi prin infinita lor varietate, asigurată prin demarcări utile, prin păstrarea distanţelor potrivite, prin pase rapide, prin schimbări uluitoare de direcţie a jocului. Dar, iată că înfrîngerile suferite de Dinamo au servit şi ele la ceva : în partidele susţinute după aceea în campionatul naţional, dinamoviştii au abandonat păcatul driblingului prelungit şi „sistemul“ de „naţio ţie, dă-mi-o mie" ce le caracterizase jocul de pînă atunci, pentru a conjuga, cu mai multă ardoare, virtuţile contraatacului cu o largă participare a echipei la acţiunile ofensive, terminate prin şuturi mai mult sau mai puţin precise la poartă... învaţînd din înfrîngeri, ei nu vor mai fi numiţi nici „diletanţi“ (aşa cum a făcut-o postul de radio Roma), nici „echipă plafonată“, cum i-a caracterizat specialistul italian Aldo Bardelli... Dar, despre aceşti noi termeni ne vom permite să vorbim intr-un ultim articol, cu concluziile de rigoare. VIRGIL ECONOMU PRIMELE REZULTATE DIN FAZA REGIONALĂ A „CUPEI SPORTUL POPULAR“ LA HANDBAL (Urmare din pag. 1) rare. Neagoe (L) a înscris cel mai mare număr de puncte (7). (D. Vintilă, coresp.). LA CLUJ Ştiinţa Cluj—S.S.E. Petroşeni (i) 18—4 (11—0). Studentele s-au impus printr-un joc variat în attac, alternînd angajările la semicerc cu pătrunderile rapide. Eva Turoş 6 şi Ana Borza 5 au fost cele mai bune la Ştiinţa. C.S.S. Cluj—S.S.E. Petroşeni (m) 29—15 (.14—5). Clujenii au condus permanent, au dominat prin forţa de şut. S.S.E. n-a putut echilibra jocul decit la începutul reprizei a doua. Golgeteri: Goia 9 şi Vas 8, respectiv Florea 5 şi Albu 3. (P. Radvani, coresp.). LA ORADEA Tricoul Oradea—Start Tg. Mureş (f) 3—14 (1—10). Cele mai multe goluri: Turzo 2 (T), Cardoş 8 şi Ruja 4 (S). Voinţa Oradea—S.S.E. Tg. Mureş (m) 14—23 (10—11). Jucătorii cu cea mai mare eficacitate: Caspar 4 şi Sabo 3 la Voinţa, Medve 7, Giutac 5 şi Culcear 4 la S.S.E. (1. Boitoş, coresp.). • Rezultate de aseară din „Cupa F.R.H.“ la Bucureşti: Dinamo — Ral., Teleajen 27—26 (15—16), Ştiinţa — Steaua 20—14 (8—9), Rapid—Progresul (I) 15—5 (6—1). Ieri, în Giuleşti: Rapid — Metalul Bucureşti I-I (1-0) Ieri dimineaţă Rapid a întîlnit pe stadionul Giuleşti, intr-un îneci amical, echipa de categorie B Metalul Bucureşti cu care a terminat la egalitate (1-1) prin golurile înscrise de N. Georgescu pentru Rapid şi respectiv Anton Nicolae, din lovitură de la 11 m. Metalurgiştii, posesori ai unei bune pregătiri fizice, au dat o replică viguroasă. După ce au egalat, ei au fost chiar pe punctul de a cîştiga, dar şutul lui Buzatu, scăpat în ultimul minut de joc singur cu portarul, a întîlnit bara transversală. Iată formaţiile celor două echipe : RAPID în repriza I: Urziceanu, Lupescu, Motroc, C. Dan, Greavu, Jamaischi, N. Georgescu, Năsturescu, Kraus (Dumitriu), lonescu, Codreanu ; în repriza a II-a : Andrei, Greavu, Motroc, Langa, Macri, Jamaischi, N. Georgescu, Năsturescu (Bugiubei), Dumitriu, Ionescu (Tutuianu), Codreanu. METALUL: Petre (Gh. Niculescu), Botescu (Petrescu), Maiski, Tudor, Stere, I. Niculescu (Pantelimon), Petrescu (N. Anton), Buzatu, Enache (N. Anton, I. Popescu), N. Anton (I. Popescu), Roman. In continuarea programului de antrenamente. Rapid va întîlni joi 4 februarie ora 14,30 echipa de categorie C Flacăra roşie, iar duminică 7 februarie ora 10,30 pe Farul Constanţa. Ambele meciuri vor avea loc pe sta-t dionul Giuleşti. H. STETER, coresp. Ion Popescu (Metalul) degajează balonul, la un atac al feroviarilor. (Fază din meciul Rapid — Metalul 1—1). Foto: V. Bageac Corespondenţii ne comunică... • MINERUL BAIA MARE şi-a continuat pregătirile sîmbătă și duminică sub îndrumarea antrenorului secund Paul Galisz. La antrenament au participat : Bay, Vlad, Moritzi, Cromeli, Szekeli, Donca, Vaida, Rozsnyai, Pînzaru, Cacoveanu, Drăgan, Sasu, Czako, Safar si Ghergheli, un tînăr jucător. NU TREBUIE TRECUTA CU VEDEREA LIPSA DE PUNCTUALITATE A UNORA DINTRE JUCĂTORI CA SASU, BAY, SZÉKELI ETC., CARE AU APARUT IN MIJLOCUL COLEGILOR LOR LA ORA 11,30, CU TOATE CA ANTRENAMENTUL FUSESE FIXAT PENTRU ORA 11. L. CHIRA • LIDERUL SERIEI A II-A din categoria B, Recolta Cărei, și-a început antrenamentele de mai bine de două săptămini. Jucătorii se intilnesc in fiecare zi, accentul punindu-se pe pregătirea fizică generală si pe rezistentă. LA ORA ACTUALA ÎNTREGUL LOT ESTE ALCĂTUIT NUMAI DIN JUCĂTORI DIN CĂREI. Antrenorii Al. Pop şi dr. A. Fazekaş au introdus in toi elemente tinere din riaciul juniorilor : Iosif Fulop, Tiberiu Sabo şi Eugen Sabo. Pină la începerea returului echipa va intîlni pe UT.A., Minerul Baia Mare, Crişul Oradea, A.S.M.D. Satu Mare, Clujeana etc. TR. SILAGHI GOLGETERI Ii cunoaşteţi pe jucătorii cei mai „productivi“ din categoria A şi din cele două serii ale campionatului categoriei B ? Faceţi cunoştinţă cu ei din lectura clasamentelor golgeterilor, pe care le publicăm în rîndurile ce urmează : CATEGORIA A 10 goluri: Adam (Ştiinţa Cluj), 9 goluri: Dridea I (Petrolul) — 3 din penalti. 8 goluri : Ene II (Dinamo București). 7 goluri : Turcea (U. T. A.) — 1 pen., Frățilă (Dinamo Buc.). 6 goluri: Naghi (Dinamo Pitești), Sfîrlogea (Știința Craiova), Creiniceanu (Steaua), Gane (Steagul roşu). 5 goluri : Bukösi (Farul) — 1 pen., Voica (C.S.M.S.), Vornicu (C.S.M.S.), — 3 pen., Constantin (Steaua) — 1 pen. Pavlovici (Steaua), Sasu (Minerul Baia Mare), Codreanu (Rapid) — 1 pen. 4 goluri: Cuperman (C.S.M.S.), Damian (Crişul), Stoenesu (Dinamo Piteşti), Ologu, (Farul), Craus (Rapid), Pîrcălab (Dinamo Bucureşti), Haidu (Dinamo Bucureşti). CATEGORIA BI SERIA I 10 goluri: Neagu (Ştiinţa Galaţi). 8 goluri: Constantin (Metalul Tîrgovişte). 7 goluri: Adam (Constructorul Brăila), Iordache (Poiana Cîmpina). 6 goluri: Stătescu (Ştiinţa Galaţi), Niţu (Chimia Făgăraş), Chiru (C.F.R. Roşiori). SERIA A 11-A 8 goluri: Mureşan (Ind. Sîrmii C. Turzii), Laurceag (C.S.M. Sibiu). 7 goluri : Libardi (Jiul Petrila), Lereter (Ştiinţa Timişoara), Stanciu (Clujeana). 6 goluri: Vegh (Ind. Sîrmii C. Turzii), Petschowschi III (Vagonul Arad), Manolache (Ştiinţa Timişoara). ASA ARATA O VARIANTA CU 12 REZULTATE EXACTE Concursul nr. 5 etapa din 31 ianuarie 1965 Fond de premii 341.993 lei. închiderea vinzarii la tragerea excepională Loto-Central pentru autoturisme -a prelungit pină astă-seară. Tragerea va avea loc marţi 2 februarie i.c. în Bucureşti, în sala Casei de culură a tineretului, raion 16 februarie din şoseaua Grozăvești nr. 82—84. Tramvaie : 11, 13, 14, 25. Troleibuze 81, 89. I. Cagliari—Juventus 1 II. Catania—Lazio 1 III. Florentina—Sampdoria 2 IV. Foggia—Internazionale 1 V. Genoa—Messina 1 VI. Lanerossi—Bologna X VII. Milan—Mantova 1 VIII. Roma—Atalanta X IX. Torino—Varese 1 X. Palermo—Bari 1 XI. Spal—Potenza 2 XII. Triestina—Venezia X Dinamo Bucureşti şi Steaua la a 4-a victorie consecutivă 7 7 (Urmare din pag. 1) chiar, dinamoviştii au pierdut la scor, lăstrnd o impresie penibilă. Am văzut jucători cu multă experienţă ca L. Nagy, Suhai, Hupoiu sau Dolhan păşind cu o seninătate uimitoare... la adversar şi rămînînd apoi pironiţi locului pentru a asista la contraatacul advers. In aceste condiţii, întrecerea nu a avut nici un istoric. Rapid a condus din primul minut şi în repriza secundă şi a mărit continuu avantajul, care la pauză se cifra doar la 7 puncte. Au marcat: C. Popescu 24, Tursugian 12, Dinescu 9, Vasilescu 4, Predulea 10, Popovici 12, Cimpoiaş 6, Haneş 8, Doboş 1 pentru Rapid şi Holman 21, Nagy 2, Hupoiu 2, Kompan 5, Suhai 8, Mazilu 6, Ghiţă 5, Dolhan 8 pentru Dinamo, (a.r.). Dinamoviştii bucureşteni au reuşit să obţină, in sfirşit, prima lor victorie din ultimii doi ani la Cluj. Intilnind formaţia locală Politehnicii, formaţia dinamovistă a învins cu 87- 70 (41 — 32). Deşi au cîştigat la o diferenţă concludentă, învingătorii nu au excelat. Mai ales în prima repriză, oaspeţi au acţionat contractat, greşind numeroase acţiuni. După pauză însă, impulsionaţi de verva lui Albu şi Vidiu, dinamoviştii au atacat mai clar şi mai eficace, reuşind să se impună fără dificultate. Formaţia gazdă a evoluat mai bine decît în meciurile anterioare. In prima parte a întîlnirii ea a opus chiar o frumoasă rezistenţă liderului, scorul fiind echilibrat timp de 15 minute. Apoi studenţii au pierdut cadenţa, ratînd mai multe aruncări din poziţii clare, şi partida a fost jucată. Principalii realizatori: Albu 19, Spiridon 18 de la învingători şi Kun 26, Barezi 12 de la învinşi. Arbitrii I. Krasznai (Oradea) şi V. Kadar (Tg. Mureş) au condus cu mici scăpări, care nu au influenţat însă desfăşurarea întrecerii (N. Todoran şi Tr. Bara coresp.) La Iaşi, formaţia locală CS.M.S. a ţinut mult timp în şah (min. 17: 30—30) echipa campioană, Steaua Bucureşti. După pauză însă, gazdele au ratat mai multe încercări clare prin Scripcaru şi Nicolescu, şi rămase fără Mihăilescu, care s-a accidentat, nu au mai luptat cu aceeaşi ardoare în apărare, dînd posibilitate bucureştenilor să învingă comod. Steaua a cîştigat partida cu scorul de 79—63 ( 40—34), datorită în special unor acţiuni bine organizate şi finalizate în repriza secundă de Novacek, Nedef şi Barau. De menţionat că antrenorul ieşean Gh. Luca a greşit finind prea mult în teren „5-ul“ de bază, fapt pentru care echipa a terminat meciul aproape fără resurse. In general, partida a fost de un nivel tehnic modest, cu puţine faze spectaculoase. In aceeaşi notă şi arbitrajul prestat de C. Armăşescu (Bucureşti) şi C. Crăciun (Constanţa), care au dat — mai ales ultimul — mai multe decizii eronate. (A. Scăunaş şi E. Ursu-corespondenţi).