Sportul Popular, decembrie 1965 (Anul 20, nr. 4833-4859)

1965-12-01 / nr. 4833

CARNET COMPETITIONAL BOX. Note şi comentarii Cum a „mers“ Gîju? Cum a pierdut Dobre? 1 Nu ne îndoim că cititorii noştri, cei care n-au putut asista la gala de la Timişoara, sunt curioşi să afle cum a „mers“ Gîju — speranţa noastră olim­pică — şi cum a pierdut Vasile Dobra. Gi­ju, campionul „cocoşilor“, a fost vădit incomodat timp de două reprize de statura şi alonja adversarului său, Ti. Manea, care a adoptat şi o tactică defensivă, aşteptind cu destul calm­­ atacurile campionului. La directele de stingă ale acestuia, orădeanul a răspuns aproape de fiecare dată, corect şi prompt, astfel că, înaintea ultimului rând, meciul era departe de a fi ju­cat. Gîju îşi aminteşte însă că define medalia de campion şi că în Mexic a fost cel mai aplaudat boxer şi ciştigă clar în faţa unui pugilist asupra că­ruia atragem atenţia selecţionerilor noştri. Cum a pierdut Vasile Dobre ? De la început trebuie să vă spunem că nu a fost vorba de o înfrîngere categorică. Carol Concsag, adversarul său, a cîști­­gat — cum se spune — „la mustată“. Dobre, un boxer prin excelentă agre­siv, a încercat la Timișoara să boxeze în maniera lui Gîju, punctînd... delicat cu directe de stingă şi plecînd gra­ţios ca un balerin după fiecare „mi­niatură“ de atac. Stilul acesta îi con­vine lui Concsag, un băiat extrem de rezistent şi cu o lovitură de trăznet. Fără a fi prea mult solicitat, timp de două reprize orădeanul îl „primeşte“ cum se cuvine pe Dobre care, înaintea ultimului rând, îşi dă seama că noua sa tactică nu i-a adus nici un avantaj. In ultima repriză, cei doi sportivi pornesc decişi la atac şî asistăm la o serie de schimburi foarte puternice. La unul din­tre acestea, Dobre este numărat. Reia lupta dar nu-şi mai poate depăşi adver­sarul. Gongul final i-a amintit că ieşise prea tîrziu la atac. In încheiere, o notă bună arbitrilor V. Popescu (Bucureşti), I. Ilievici, L. Krauser, Gh. Almadi (Timişoara) şi N. Tudor (Hunedoara), care, prin de­cizii în totalitate corecte, au contribuit la reuşita partidei de la Timişoara. PETRE HENŢ De ce la Feteşti? Una dintre partidele din cadrul sferturilor de finală ale campionatului re­publican de box pe echipe a avut loc duminică, la Feteşti. Cîteva aspecte, care­­ n-au putut fi cuprinse în cronica meciului apărută in ziarul de luni, merită să­­fie consemnate. La meciul dintre Farul Constanţa şi Metalul Bucureşti, căci despre el este vorba, au asistat un număr de... aproape 200 spectatori (?!). La ora la care a început însă reuniunea, nu erau în sală nici măcar o­­sută de oameni... încă de la primele meciuri, ringul s-a slăbit şi arbitrii au fost nevoiţi să in­tervină mai des pentru a opri „lupta în corzi” care punea în pericol... ringul, decît pentru a semnala acţiunile neregulamentare ale boxerilor. ■ Organizatorilor nu le putem face reproşuri. Au făcut oamenii ce au putut. Dar, ne întrebăm, de ce — oare — o reuniune atît de importantă (sferturile de finală ale unui campionat republican) a trebuit să se desfăşoare într-un oraş care nu are condiţii corespunzătoare ? De ce conducerile celor două cluburi nu s-au putut înţelege asupra locului de disputare a acestui meci, în aşa fel încit mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră să aibă de cîştigat . Şi federaţia de specialitate, credem, avea un cuvînt de spus în această pro­blemă ! Deciziile, cu o singură excepţie, au corespuns. Această „excepţie“, a viciat însă rezultatul final al întrecerii şi deci a favorizat calificarea în semifinală a echipei care, după cele petrecute pe ring, nu o merita. Autorii­­deciziei ero­nate, O. OLARESCU (Braşov) şi GH. ŞEITAN (Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej). Ulti­mul, de altfel, a mai comis şi alte greşeli de arbitraj, atît la masă, cît şi în ring. De pildă în meciul I. Dinu—I. Crăciun, după ce Dinu trecuse prin clipe grele (de două ori groggy în prima repriză) și deci meciul era deschis, arbi­­­­trul Șeitan a dat un avertisment boxerului Crăciun (pentru tineri repetate) iar după cel mult un minut de luptă încă unul (ca să aibă...). După părerea noastră, ultimul avertisment a fost total nejustificat. Această greșală de arbi­traj l-a determinat pe antrenorul lui Crăciun să arunce prosopul, abandonîndu-1.­­ Mai merită semnalată comportarea antrenorului constațean I. Buză care, după ce echipa sa acumulase punctele necesare victoriei, l-a abandonat pe bo­xerul V. Sișu, în primele secunde ale partidei, ignorînd astfel pe spectatorii care doreau să asiste la meci... M. TRANCA ŞAH. Astăzi, „derbiul“ Gheorghiu-Ciociltea Plutonul fruntaş începe să se risi­pească sub presiunea acumulării de puncte, exercitată de primii clasaţi. Aseară, încă unul dintre urmăritorii principali ai liderului — Florin Gheorghiu — a fost distanţat prin în­frîngere. Ne referim la C­­artoș, care a fost învins într-o partidă frumoasă de V. Ciocîltea, acum figurînd singur pe locul doi, cu acelaşi număr de puncte ca Gheorghiu, dar acesta avînd de încheiat întrerupta cu Ungureanu. Ultimul, după ce a stat vizibil mai slab în faţa campionului, a sacrificat o figură pentru doi pioni, încercînd să obţină contraşanse. în poziţia de întrerupere, Gheorghiu pare să păs­treze totuşi un avantaj suficient pen­tru decizie. Alte rezultate înregistate în runda a 7-a: Reicher — Şuta 'A—'/2 (în 24 mutări), Drozd — Moisini 1—0 (40), Szabó — Neamţu 1—0 (27), Botez — Mititelu '/2—1/3 (17), Rădules­­cu — Bondoc 0—1 (40), Vaisman — Nacu Va—V2 (20), Georgescu — Soos V2—'h (44), Voiculescu — Ghiţescu 'h—V2 (19), Nacht — Pavlov '/2—V2 (20). în clasament, înaintea celei de a 8-a runde: Gheorghiu 5'/2 (1), Ciocîl­tea 5‘/2, Pavlov, Soos, Nacu şi Partoş 4’A, Mititelu şi Nacht 4 etc. Astăzi, partidele (printre care şi „derbiul“ Gheorghiu — Ciocîltea) în­cep la ora 15. (rd. v.) Schiorii braşoveni in pragul noului sezon ASPECTE DIN PREGĂTIRILE DE LA DINAMO ŞI ŞTIINŢA Zilnic, în parcul sportiv Dinamo din Braşov, care oferă condiţii bune pregătirii pe uscat, numeroşii schiori din secţia de performanţă (alpine, fond şi sărituri) şi alături de ei copiii din centrul care activează pe lîngă acest club sunt prezenţi la antrena­mente. Se munceşte intens pentru ul­tima fază a pregătirii pe uscat, pen­tru pregătirea fizică specifică. De-a lungul acestei întregi perioade de pre­gătire, dinamoviştii braşoveni au efectuat, pe lîngă numeroase jocuri sportive şi probe atletice, exerciţii complexe specifice pentru forţă, e­­chilibru şi îndemînare, cu accent pe exerciţii tehnice imitative. La cele două probe de control pe care le-au susţinut, alături de ceilalţi schiori din localitate, dinamoviştii s-au prezen­tat bine, ceea ce denotă că n-au iro­sit timpul în orele de pregătire. Di­namo Braşov se prezintă în noul se­zon cu un lot valoros de schiori, a­­nimaţi de dorinţa unei comportări cit mai frumoase, pentru care se pregă­tesc cu toată seriozitatea. In lotul de la alpine (antrenor Gh. Roşculeţ) vor evolua în acest sezon cunoscuţii K. Gohn, H. Hannisch, Gh. Văcaru, L Pitiş, B. Haidu, N. Andreescu şi ju­niorul V. Alexandrescu, alături de multipla noastră campioană Ilona Mi­­cloş, de Mihaela Casapu şi de juni­oara Georgeta Moldoveanu. Lotul de "alpine" va fi completat şi cu o se­rie de juniori din centrul de copii (antrenor V. Bobiţ), dintre care amin­tim pe Elena Sofron, Liliana Dumi­­trescu, N. Creţoiu, I. Voina, A. Rusu, Gh. Sofron şi alţii. Nu mai puţin va­loros se prezintă lotul fondiştilor (an­trenor Gh. Olteanu), din care fac parte, printre alţii, G. Vilmoş, P. Dinu, Gh. Bădescu, I. Ţeposu, N. Stetea, I. Olteanu I, Gh. Dihoi şi juniorul I. Olteanu II, împreuă cu Marcela Leampă, Iuliana Bogozi şi junioarele Elena Popa şi Maria Strnilă. Cu a­­ceeaşi seriozitate îşi desfăşoară pre­gătirile şi săritorii (antrenor I. Bîr­­lă). Pe lîngă I. Eroş, A. Biriş, N. Do­­robanţu, I. Alexe, A. Bodeanu şi V. Tamaş, va reapare şi fostul campion republican Florea Voinea. Nu putem încheia fără a aminti de activitatea, deocamdată pe uscat, care se desfă­şoară la centrul de sărituri de la Rîşnov (acelaşi antrenor). De aici vor fi mulţi prezenţi la întrecerile din Poiana pe trambulina mijlocie. Materialul şi echipamentul sunt puse la punct şi dinamoviştii braşo­veni nu aşteaptă decit să le ia în primire la prima zăpadă statornică Studenţii schiori care vor repre­zenta asociaţia Ştiinţa doresc ca în acest sezon să Ie dea de furcă ce­lorlalţi concurenţi. Pentru aceasta ei se pregătesc intens. Din lot (antrenor prof. C. Diaconescu) fac parte 9 spor­tivi : G. Tömöri, N. Stinghe, N. Cio­­ra (seniori), Gundel Moores, Johanna Lexen (senioare), Constanţa Mîzgă­­reanu (junioară) şi C. Cismaşu, E. Rotaru şi C. Staicu (juniori), toţi spe­cialişti ai probelor alpine. In cadrul pregătirilor, aflate intr-un stadiu mulţumitor, au fost efectuate zilele acestea teme imitative specifice, chiar pe pîrtiile unde vor avea loc con­cursurile oficiale. C. GRUIA, coresp. reg. N.R. Din evidenţa redacţiei aflăm că corespondentul voluntar regional Carol Gruia împlineşte astăzi 20 de ani de cind colaborează la ziarul nostru. Il felicităm călduros şi li­vrăm „LA MULŢI ANI­­“ REFLECŢII PE TEMA ÎNDEMÎNĂRII Prezentînd recent, la Braşov, Me­diaş şi Sibiu, în cadrul lectoratelor cu antrenorii, tema INDEMINARII, am avut plăcuta surpriză să constatăm că metodica dezvoltării acestei calităţi interesează şi pasionează. Trebuie să recunoaştem însă cu toţii că această calitate nu ne este tot atît de familiară ca forţa, viteza şi rezistenţa. De altfel, despre înde­mînare, chiar bibliografia de specia­litate nu este prea bogată, în trata­tele de teorie, această calitate fiind prezentată în foarte puţine pagini. Doar în vechea lucrare a lui N. Ozolin („Antrenamentul atletului“) îndemînarea este mai pe larg anali­zată, fireşte sub aspect metodic. In lucrarea „Metodica dezvoltării calităţilor fizice“, apărută anul tre­cut, se dezbate concentrat fiecare cali­tate. Credem însă că numărul de pa­gini acordat îndemînării este şi aici nedrept de mic. Deşi toată lumea este de acord că fără îndemînare generală nu se poate vorbi de tehnică sau de tactică spe­cifică şi nici de o înaltă măiestrie, totuşi iată că specialiştii noştri recu­nosc că nu ştiu suficient despre fac­torii de care depinde îndemînarea, despre mijloacele principale, metodele de pregătire şi probele de control. Fireşte, în acord general, se recu­noaşte complexitatea acestei calităţi, cea mai pretenţioasă dintre calităţile de bază, dar nu se ştie precis dacă plasticitatea scoarţei, forţa proceselor nervoase sau elementele coordonării influenţează decisiv valoarea ei. Se subliniază, bineînţeles, rolul gîn­­dirii rapide în formarea la un grad înalt a îndemînării, dar metodica­ a­­cestor exerciţii de gîndire este aproa­pe total ignorată (probe complexe, jocuri cu temă, orientare, atenţie, ju­decată). Se vorbeşte, uneori, în limbaj aproape comun despre coordonare, dar nu sunt folosite în practică exer­ciţii­­speciale de coordonare şi ritm, iar antrenamentele cu muzică consti­tuie încă un lucru despre care se discută cu plăcere, dar care nu se experimentează. Exerciţiile de echilibru şi supleţe, cu un rol atît de important în dez­voltarea îndemînării, nu sînt negli­jate, e adevărat, dar diversitatea şi măsurarea lor constituie încă o pro­blemă. Se practică puţin alergările printre copaci, exerciţiile de echilibru deasupra apei, exerciţiile pe bîrnă cu parteneri, săriturile — din alergare — pe perete etc. Pasionante sunt discuţiile despre me­todica dezvoltării îndemînării în funcţie de tipul de sistem nervos, de temperament, îndeosebi despre felul cum se comportă „colericul“, carac­terizat printr-o învăţare inegală şi nedurabilă. Colţul specialistului Multe şi interesante păreri au pro­vocat volumul şi locul exerciţiilor de îndemînare în lecţie, în ciclul săptă­­mînal şi în etapele de pregătire. Oricum, un lucru este cert şi cu el este de acord toată lumea : pentru îndemînare se poate lucra metodic, gradat, oricînd, în orice perioadă de pregătire, dar în nici un caz după exerciţii grele, de efort maximal. O discuţie aprinsă a iscat clasifi­carea sportivilor de îndemînare în care, chiar dacă unii antrenori nu au fost de acord cu ea, a trebuit să se arate că gimnastica, săriturile în apă şi de la trambulină, tenisul, slalomul la schi — dintre sporturile indivi­duale, hocheiul, fotbalul, rugbiul şi baschetul — dintre jocurile sportive, şi probele combinate (pentatlonul mo­dern, decatlonul, combinatele de schi) sunt categoric sporturi care cer cea mai mare îndemînare. In timp ce în box, canotaj, ciclism se poate ajunge în 3—4 ani (după statistici înregistrate pe mii de spor­tivi) de la categoria a IlI-a la mă­iestrie pentru sporturile de dificul­tate tehnică, de măiestrie a îndemînă­rii, sínt necesari cel puţin 5—8 ani ! Rodnic a fost pentru noi toţi schim­bul de idei privitor la folosirea spor­turilor combinate în antrenamentul îndemînării : fotbal peste plasă, volei cu capul, schi pe apă, fotbal-handbal, volei pe gheaţă. S-a recunoscut valoarea jocului de fotbal pentru dezvoltarea îndemînării sportivelor, lucru prea puţin exersat, precum şi rolul probelor atletice rit­mice (garduri, triplu, prăjină, ciocan) în formarea deprinderilor motrice complexe. Nu se apreciază însă suficient aportul real al aparatelor ajutătoare, menite , prin repetare şi varietate — să dezvolte fineţea şi precizia exer­­ciţiilor : culoarul de şut, panoul de reflexe, aparate de servit mingi, plasă elastică etc. Puţin, prea puţin s-a amintit de va­loare exerciţiilor în faţa oglinzii, de săriturile printre cercuri, de gimnas­tica acrobatică sau de rugbiul în ză­padă. Sunt încă nedumeriri şi lipsesc ex­perimentele metodice privind antre­namentul simetric pentru dezvoltarea ambidextriei şi antrenamentul în cir­cuit, cea mai bună metodă pentru dezvoltarea armonioasă şi simultană a tuturor calităţilor, la tinerii între 12—15 ani. Vîrsta timpurie de iniţiere, multi­lateralitatea pregătirii şi bogata ex­perienţă motrică, varietatea mijloa­celor şi judicioasa individualizare a antrenamentului hotărăsc gradul înalt al calităţii îndemînării, iar aceasta — succesul fără fluctuaţii şi la timp util al marilor performanţe sportive. prof. VIRGIL LUDU VOLEI: Clasamentele la zi în categoria A SERIA I Masculin Feminin SERIA a II-a Masculin Feminin 1. Rapid Bucureşti 7 7 0 21: 3 14 2. Dinamo Bucureşti 7 6 1 20: 6 15 3. Tractorul Braşov 6 6 0 18: 7 12 4. Steaua Bucureşti 7 4 3 16:10 11 5. Farul Constanţa 6 4 2 12:11 10 6. Ştiinţa Galaţi 7 3 4 13:14 10 7. Ştiinţa Braşov 7 3 4 12:14 10 8. Ştiinţa Cluj 7 2 5 8:17 9 9. Petrolul Ploieşti 7 1 6 8:20 8 10—11. Ştiinţa Timişoara 7 1 6 7:20 8 10—11. Minerul Baia Mare 7 1 6 7:20 8 12. Constructorul Br. 5 2 3 10:10 7 1—2. Dinamo Bucureşti 6 6 0 18: 2 12 1—2. Rapid Bucureşti 6 6 0 18: 2 12 3. Farul Constanţa 6 4 2 15: 9 10 4. Ştiinţa Cluj 6 3 3 13:11 9 5—6. C.P. Bucureşti 6 3 3 11:14 9 5—6. Ştiinţa Craiova 6 3 3 11:14 9 7. Peniscilina Iaşi 6 2 4 7:14 8 8. C.S.M. Sibiu 6 1 5 8:15 7 9. Metalul Bucureşti 6 15 7:16 7 10. Partizanul roşu Bv. 6 1 5 5:19 7 1—2. Ştiinţa Bucureşti 4 3 1 9: 3 7 1—2. C.S.M.S. Iaşi 4 3 1 9: 3 7 3. Progresul Bucureşti 4 3 1 9: 5 7 4—5. Electroputere Craiova 4 3 2 8: 7 6 4—5. Viitorul Bacău 4 2 2 8: 7 6 6. înainte Timişoara 4 2 3 7: 7 6 7. Alumina Oradea 4 2 2 7: 8 6 8. Ştiinţa Petroşeni 4 1 3 5: 9 5 9. Banca Tg. Mureş 4 1 3 3: 9 5 10. Ind. sîrmei C. Turzii 4 1 3 3:10 5 1. Ţesătura P. Neamţ 4 4 0 12: 5 8 2. Ştiinţa Bucureşti 4 3 1 10: 5 7 3. Ştiinţa Tg. Mureş 4 3 1 11: 7 7 4—5. Sănătatea Arad 4 3 2 9: 8 6 4—5. Voinţa M. Ciuc 4 2 2 9: 8 6 6. Progresul Bucureşti 4 1 3 6: 9 5 7. Progresul Tîrgovişte 4 1 3 6:11 5 8. C.S.M. Cluj 4 0 4 2:12 4 O propunere... ...cu privire la desfăşurarea returului în campionatul republican de catego­ria A în seria a II-a ne-a prezentat prof. I. Deacu, antrenorul echipei masculine Ştiinţa Petroşeni. Iat-o: în seria a II-a, returul este programat — în aer liber — în perioada 24 apri­lie—19 iunie, în scopul unei mai bune popularizări a voleiului şi a atragerii unui public cît mai numeros. Dar, după părerea sa, exact aceste ţeluri nu vor fi atinse, deoarece în perioada respec­tivă începe şi activitatea sporturilor care nu au nevoie de săli şi astfel pu­blicul va fi atras şi spre alte întreceri In schimb, în perioada 10 martie—10 mai, cum toate oraşele cu echipe masculine de volei în seria a II-a au săli, acestea vor fi cu siguranţă pline. Intrucît aceeaşi propunere de repro­­gramare a returului a rezultat şi din discuţiile cu alţi antrenori şi cu de­legaţi ai unor echipe, socotim necesar să o prezentăm, spre analiză, F. R. Volei, DINU NICOLAU, coresp. Modificare de calendar Dînd curs cererilor pe care le-au exprimat majoritatea secţiilor de vo­lei interesate, F.R.V. a hotărit ca me­ciurile ultimei etape a turului în cam­pionatul republican la categoria A în seria a II-a masculină să se des­făşoare, nu la 2 ianuarie cum se sta­bilise iniţial, d­­in ziua de duminică 9 ianuarie 1966.

Next