Sportul Popular, iulie 1966 (Anul 21, nr. 5012-5037)
1966-07-01 / nr. 5012
TOT DESPRE EFICACITATE De la pasa Se ştie că pasa lungă este o armă de temut în arsenalul unei echipe. Degajările lungi spre partener sau în spaţii libere accesibile pentru partener, deschiderile pe aripă şi în adîncime, ca şi schimbările de joc de la o latură la cealaltă a terenului fac parte din mijloacele tactice des utilizate în jocul modern. Contraatacul surprinzător pentru adversar şi, în general, surpriza tactică porneşte de obicei de la o pasă lungă. Mai mult, se poate spune că a renunţa la pasa lungă însemnează în mare măsură a renunţa la contraatac. Or, se ştie că un mare procent de goluri se înscriu tocmai din acţiuni duse pe contraatac, metoda cea mai sigură de a găsi descoperită chiar şi apărarea cea mai betonată. Pe vremuri, pasa lungă era des folosită de echipele româneşti de frunte. Jucători de valoare, cum au fost Cotormani, Steinbach, Răşinaru, Albu, Colea Vîlcov, îşi trimiteau echipele în atac cu un şut puternic, de 35—40 de metri. Mai recent, au excelat în iniţierea unor contraatacuri astfel pornite jucători de mare măiestrie cum au fost Petschovschi, Apolzan, Bone Călinoiu şi alţii. Cu atît este mai de neînţeles faptul că, în prezent echipe fruntaşe ca Rapid, Steaua, Dinamo Bucureşti folosesc cu multă teamă pasa lungă. Destul de rar folosesc pasa lungă Petrolul şi Steagul roşu. Ceva mai des, dar încă insuficient, o întrebuinţează Universitatea Cluj şi U.T.A. Pasa lungă aduce cu sine riscul unui procentaj mai mare de greşeli, dar acest risc este cu prisosinţă compensat prin eficacitatea acestui procedeu. Nu degeaba cele mai bune echipe braziliene, italiene şi englezeşti folosec foarte des acest procedeu care caracterizează în mare măsură stilul lor de joc. Nu teama de riscurile pasei lungi, el mai degrabă neglijarea la antrenamente a exerciţiilor de dezvoltare a forţei picioarelor şi aexerciliilor de perfecţionare a lovirii cu putere lungă pină la şutul şi precizie a mingii, credem că a dus la ocolirea de către jucătorii noştri a trimiterii mingii la distanţe mari. Deficienţele cunoscute în jocul cu capul şi cu corpul contribuie şi ele la ocolirea paselor lungi şi, în general, a jocului pe sus, întrucît se ştie că recuperarea mingilor trimise la distanţă se face în mare măsură impunîndu-şi superioritatea in jocul cu capul şi corpul. In realitate, antrenamentele echipelor noastre de toate categoriile cuprind prea puţine exerciţii necesare pregătirii pentru executarea paselor lungi. Ele se desfăşoară de spaţii de teren înguste care nici nu permit nici nu impun lovirea mingii cu putere. Se insistă mai ales pe exerciţii tehnice vizînd jongleria pe spaţii mici, ceea ce este necesar dar nu pregăteşte pentru însuşirea paselor la distanţă, cel puţin la fel de importante. Mai mult decît atît, unii dintre specialiştii noştri se şi mîndresc că fundaşii au renunţat la degajările lungi cum se foloseau „odinioară” deşi, după părerea noastră, astfel de degajări bine dirijate îşi păstrează şi astăzi întreaga lor actualitate. Forţa specifică necesară lovirii mingii cu putere se capătă prin exerciţii speciale şi potrivite începînd din primul stadiu al pregătirii fotbalistului. O data cu însuşirea tehnicii trebuie să progreseze şi lovirea cu putere şi precizie a mingii. Astfel de exerciţii stau la baza unor lovituri eficiente la poartă. In fotbalul modern şutul cere forţă nu numai pentru a-l învinge pe portar, ci mai ales pentru a asigura execuţiei maximum de viteză, forţa fiind făctoril principal în rezolvarea situaţiilor de gol prin viteză. Cu apărările betonate de acum, cu fundaşi iuţi, termici şi puternici, ocaziile de gol trebuie exploatate au maximum de viteză şi hotărîre. Acesta cere multă forţă în picioare şi o tehnică pe poarta specifică de lovire cu putere şi precizie a mingii, in orice nazilie s-ar afla corpul. Se cer calităţi acrobatice, aşa cum posedă jucători ca Pelé, Banişevski, Eusebio, Albert, Mazzola, Asparuhov, Kvasniak, Charlton, Seeler etc. Şutul trebuie să fie fulgerător, cu mai puțin pregătit, aproape fără pendulare — cu efectul unei lovituri de bici. Sutul mai trebuie să fie eficace şi trimis de la distanţe mai mari, de la 20—30 de metri şi mai mult, ceea ce cere multă, multă putere mai ales fiindcă accesul în careu devine din ce în ce mai dificil. Nu degeaba în fotbalul internaţional cam 50 la sută din goluri se marchează din lovituri de la distanţă şi din faze fixe, execuţii care necesită multă forţă şi precizie ceea ce, aşa cum am arătat mai sus, nu se ciştigă numai prin exersarea şutului la poartă, ci prin exerciţii specifice de dezvoltare a forţei şi preciziei. Astfel de exerciţii (colective şi individuale) pregătesc executarea cu precizie atît a paselor lungi cit şi a loviturilor la poartă. După părerea noastră, diferenţa între cele două execuţii nu este esenţială. N-ar fi exclus ca eficacitatea relativ scăzută a înaintărilor noastre, ca şi evitarea folosirii paselor mai lungi de către echipele româneşti să fie, într-o măsură, urmarea uneia şi aceleiaşi cauze : neglijarea în antrenamente a pregătirii pentru lovirea cu putere a mingii. Este vorba aci de o teză care încearcă să dea o explicaţie parţială a problemei eficacităţii . cea mai discutată şi mai arzătoare problemă a fotbalului nostru. TUDOR VASILE O hotărîre a comisiei regionale de fotbal Galaţi a produs nedumerire în rîndul echipelor de juniori participante la campionatul regional, recent încheiat. Cu de la sine putere şi... nesilit de nimeni, preşedintele acestei comisii, Alexandru Carabela, împreună cu un metodist al Consiliului regional UCFS au declarat campioană regională ÎNAINTE DE DISPUTAREA A TREI JOCURI DE BARAJ echipa Laminorul Brăila, care la acea dată era în fruntea clasamentului. După comunicarea făcută (fără ca echipele să știe) către F. R. Fotbal, jocurile de baraj au continuat și, după terminarea lor, primul loc a revenit formaţiei... Ancora Galaţi, la egalitate de puncte cu Laminorul Brăila, dar cu un golaveraj superior. Intr-adevăr, federaţiei trebuia să i se transmită pînă la 30 mai a.c. echipa cîştigătoare, dar ce vină au tinerii fotbalişti de la Ancora că organizatorii nu s-au preocupat ca pînă la acea dată competiţia să fie terminată ? Acum, cine e la urma-urmei campioană regională ? Ancora sau Laminorul ? T. S1RIOPOL — coresp. NOTĂ 0 ECHIPĂ CÎȘTIGĂ, ALIA SE CALIFICĂ!... — Chiar în toate, nu! Tiar ici, colo, mai vînm şi noi cite un beţişor... — Frumos ! — spun. — Ne-afi înţeles greşit: noi nu punem bete în roţile altora. — Nu? — Sigur că nu. Noi punem beţe doar în roţile noastre ! — Ei, aşa mai merge!... — Vedeţi? — Şi spunefi că vă puneţi singuri bete in roate ? — Singuri. — Cum procedaţi ? — întreb. — Noi, de exemplu, ne ocupăm de secţia de box a clubului sportiv Tractorul din Braşov. Neavînd antrenor, am cerut federaţiei de specialitate să rezolve această problemă. Cum credeţi că a rezolvat-o ? — V-a trimis un antrenor. •— Exact. Noi însă nu de „antrenor-om“ aveam nevoie, ci de „antrenor-post“ duceam lipsă. Adică, vroiam să-l încadrăm ca antrenor pe instructorul nostru de box. — Pricep un salariu mai mare, la o calificare mai mică. — Ați ghicit. Deci, vă imaginaţi cum a fost primit la club profesorul de educaţie fizică Mircea Balaș. — Pe el vi l-a trimis? — întreb. — Pe el. Energic, priceput, specialitate box... EXACT OMUL DE CARE N-AVEAM NEVOIE! — De care aveați nevoie ! — spun. — Nici ca dumneavoastră, nici ca noi, de care avea clubul nevoie ! — Mă rog. — Ei bine, în două luni l-am... terminat! Am făcut ce am făcut, că nu-i mai calcă la antrenament nici un tînăr. Acum stă singurel in sala goală. Cit poate să reziste ? — Știu eu ?... — Să zicem, încă o săptămînâ, două. — Cam atît. La ritmul în care îi puneți bete în roate! — La ritmul în care ne punem bere în roate! — Avefi dreptate. In sfîrșit, cred că sinteţi.... — Unicii ? Nu! Greşiţi ! ★ — Mai e cineva care îşi pune singur beţe în roate ? •— întreb. — Noi. — Care noi ? — Noi, cei din Craiova. — Concret! — In oraşul nostru au existat două terenuri de tenis de cîmp. — Şi? — Nu mai există! — Imposibil! Erau cele mai frumoase din Craiova. — Dați-ne voie: din primul am făcut teren de handbal. — De ce? — Așa, ca să ne băgăm singuri bețe în roate! Deci, pe primul l-am transformat în teren de handbal. Teren pe care l-am îngrădit, dar cart nu e bun de nimic, neavînd dimensiunile regulamentare. — Formidabil! — Asta n-ar fi nimic. îngrădind terenul de handbal, nu putem folosi nici terenul de tenis. — Cum așa ? — Păi, a devenit și el neregulamentar ! — Fantastic ! •— Asta n-ar fi nimic. Nici așa neregulamentar nu-l mai putem folosi. — Sunt indiscret dacă vă întreb din ce cauză ? — Din cauza terenului de handbal al cărui gard împiedică desfăşurarea jocurilor de tenis. Ne-am pus, ori nu, singuri beţe în roate ? — Mai e cineva care — Noi. Data viitoare! VASILE TOFAN INTERVIU—FOILETON Reuşiţi oare în toate să vă puneţi beţe-n roate ? Meciurile internaţionale de ieri U. T. A. — JEDNOTA ZIUNA 2—1 (2—1) ARAD, 30 (prin telefon). — Intîlnind azi echipa cehoslovacă Jednota Zilina, textiliştii au arătat o bună dispoziţie de joc, oferind celor prezenţi pe stadionul „30 Decembrie" un joc plăcut, cu multe faze spectaculoase, aplaudate la scenă deschisă. Ei au avut iniţiativa în majoritatea timpului, punînd deseori în pericol poarta oaspeţilor. Numai forma bună a portarului Plach, care a salvat echipa sa de la cel puţin 3 goluri, precum şi apărarea cam dură a Jednotei a făcut ca scorul să fie doar 2—1. Oaspeţii, cu o formaţie tînără, proaspăt revenită în prima categorie a ţării, au jucat deschis, remarcîndu-se prin mobilitate. Golurile au fost înscrise de Pantea (min. 2), Ţîrlea (min 17 din penalti) pentru U.T.A., respectiv Palivec (min. 35 din penalti). Arbitrul M. Ostaficiuc-Deva a condus în general corect, dar nu a sancţionat jocul tare al Jednotei, mai ales în repriza a doua, cînd oaspeţii au vrut — cu orice preţ — să menţină un scor cit mai strîns. Partida de azi a constituit o bună verificare a echipei locale in vederea jocului cu Partizan Tirana din cadrul „Cupei balcanice". U.T.A.: Weichelt — Birău, Bacoş, Metcas, Petschovski Hr (Igna) — Chivu, Florut — Pantea, Jac (Schiopul, Jîrlea, Axente. JEDNOTA: Plach — Cargulak, Chovan, Schmidt — Mares, Podolak — Palivec, Majercik, Chlapik (Pazicky), Kuchar, Hrablic GH. NICOLĂIŢA - coresp. FARUL — SPARTAK SUBOTICA 6—0 (4—0) CONSTANTA, 30 (prin telefon). — Prima partidă internaţională disputată de Farul în acest sezon a coincis cu o victorie categorică, în care atuurile constănţenilor au fost : colaborarea foarte bună între linia de mijloc şi cea de atac (Manolache s-a infiltrat deseori in linia ofensivă, iar Koszka a distribuit mingi utile), fapt ce a permis înaintaşilor să depăşească apărarea adversă; jocul simplu şi precis al liniei defensive; numărul mare de şuturi expediate pe spaţiul porţii de linia ofensivă (mai puţin Zamfir). Echipa iugoslavă a fost surprinsă în prima repriză de vivacitatea Parului, reuşind ca în următoarele 45 de minute să echilibreze jocul pină spre final cînd, din nou a cedat pasul. Fotbaliştii de la Spartak Subotica s-au remarcat totuşi prin controlul bun al balonului la mijlocul terenului. Cele 6 goluri au fost înscrise de Manolache (min. 4 şi 25), Caraman (min. 16), Tufan (min. 36), Bükösi (min. 84) şi Stancu (min. 85). Arbitrul E. Martin — Bucureşti a condus corect următoareleformaţii : FARUL : Manciu — Pleşa, Tilvescu, Costin, Dumbravă — Manolache, Koszka — Tufán, Zamfir, Caraman, Kalló. Au mai jucat : Pilcă, Mareş, Grei, Stancu, Bükösi, Mustaţă, Ologu. SPARTAK : Kovacevic I — Gubic, Ágoston, Popovic, Bleskan I — Kovacevic II, Wagner — Ilovăț, Vitkovic, Bleskan II — Voinic. Au mai jucat : Marinovic, Rudic, Surkovic, Sadoevic, C. POPA și L. BRUCKNER coresp. LA ZI SIMBATA, IN CAPITALĂ. PROGRESUL — SPARTAK SUBOTICA Stadionul Republicii din Capitală va găzdui sâmbătă, în nocturnă, cu începere de la ora 19.30, partida internaţională de fotbal dintre PROGRESUL BUCUREŞTI şi SPARTAK SUBOTICA (Iugoslavia). In deschidere, de la ora 18, vor juca echipele de juniori ale cluburilor Steaua şi Progresul, antrenate de Victor Dumitrescu şi, respectiv, Titus Ozon. AL TREILEA MECI AL ECHIPEI SPARTAK SUBOTICA Formaţia iugoslavă Spartak Subotica îşi va încheia turneul pe care îl întreprinde în ţara noastră marţi 5 iulie, la Craiova, unde va întîlni pe Ştiinţa. PÎRCĂLAB, ACCIDENTAT A surprins, desigur, faptul că Pîrcălab nu face parte din lotul reprezentativ pentru meciul cu Portugalia. El este accidentat din meciul de cupă Steaua — Dinamo (are o entorsă la piciorul stîng). Din această cauză n-a jucat nici în meciul CSMS —Dinamo Bucureşti şi nu va putea fi folosit nici în ultima etapă a categoriei A. O INIŢIATIVA LĂUDABILA Redacţiile ziarelor „Drapelul roşu* şi „Dolgozo Nép* din Satu Mare organizează o competiţie rezervată elevilor şcolilor generale, dotată cu „Cupa ziarelor locale". Competiţia se va desfăşura sistem campionat, tur-retur, şi va avea loc în fiecare vacanţă de vară a elevilor. Pînă în prezent, peste 250 de copii, din 9 şcoli, s-au prezentat la meciurile de trial. De remarcat punctualitatea şi ambiţia de care dau dovadă micii fotbalişti în procesul de instruire. Fiecare echipă este pregătită de către un instructor voluntar. Printre aceştia se găsesc foşti jucători ca Vasile Toth, Z. Covaci, Al. Orha şi A. Seredai. Conducerile şcolilor au creat condiţii bune echipelor pentru participarea la acest mic campionat, iar consiliul orăşenesc UCFS a elaborat regulamentul competiţiei şi asigură asistenţa tehnico-organizatorică. A. VERBA-coresp. Azi prima tragere după noua formulă la Loto începînd cu tragerea LOTO de azi 1 iulie 1966, în cadrul masurilor privind lărgirea bazei de atribuire a premiilor la toate sistemele LOTO-PRONOSPORT, se înscrie și aplicarea unei noi formule a tragerilor IOIO. In ce constă noua formulă ? — tragerea se va efectua în două faze : în prima fază vor fi extrase 19 numere din 90, deci în același mod ca și pînă acum ; în cea de-a doua fază se vor extrage TREI NUMERE. DIN CELE ZECE EXTRASE LA PRIMA FAZĂ. Aceasta este noutatea formulei. La extragerea de trei numere din cele zece se atribuie PREMIUL SPECIAL VARIANTELOR CARE AU ÎNSCRISE CELE TREI NUMERE EXTRASE IN ORDINEA EXTRAGERII. CATEGORIILE DE PREMII La extragerea de 10 numere din 90 (prima fază) premiile se vor atribui pe aceleași 8 categorii ca și în prezent ( la a VIII-a) . La extragerea de 3 numere din primele 10 extrase (a doua fază) se atribuie premiul special variantelor care au înscrise cele 3 numere extrase în ordinea extragerii. Se precizează că variantele care obţin premiul special primesc în acelaşi timp şi premiul de categoria I — a VIII-a care le revine în mod normal. Precizăm că premiile suplimentare I şi II se desfiinţează o dată cu introducerea premiului special. • Tragerea LOTO de azi va avea loc în Bucureşti la Clubul Adesgo din Calea Şerban Vodă nr. 249 la orele 18.30. • Concursul Pronosport nr. 27 de duminică 3 iulie 1966 are în program ca „vedetă“ meciul Portugalia — România şi 12 întîlniri din cadrul primei etape a „Cupei de Vară*. Dar iată programul integral : I. Portugalia— România, II. Minerul Lupeni — Jiul, III. C.F.R. Paşcani — Ceahlăul IV. Flacăra — Metalul Tîrgovişte, V. C.F.R. Arad — Vagonul Arad, VI. C.F.R. Timişoara — C.S.M. Reşiţa, VII. Arieşul — Industria sîrmei, VIII. A.S. Aiud — Clujeana, IX. Textila Buhuşi — Locomotiva Iaşi, X. Rapid Mizil — Poiana Cimpina, XI. Faianţa Sighişoara — C.S.M. Sibiu, XII. Chimia Făgăraş — Gaz metan, XIII. Metalul Hunedoara — A.S. Cugir. Rubrică redactată de Administrația de stat Loto—Pronosport.