Sportul Popular, iulie 1966 (Anul 21, nr. 5012-5037)

1966-07-01 / nr. 5012

TOT DESPRE EFICACITATE De la pasa Se ştie că pasa lungă este o armă de temut în arsenalul unei echipe. Degajările lungi spre partener sau în spaţii libere accesibile pentru par­tener, deschiderile pe aripă şi în adîncime, ca şi schimbările de joc de la o latură la cealaltă a terenului fac parte din mijloacele tactice des utilizate în jocul modern. Contra­atacul surprinzător pentru adversar şi, în general, surpriza tactică por­neşte de obicei de la o pasă lungă. Mai mult, se poate spune că a re­nunţa la pasa lungă însemnează în mare măsură a renunţa la contra­atac. Or, se ştie că un mare pro­cent de goluri se înscriu tocmai din acţiuni duse pe contraatac, metoda cea mai sigură de a găsi descoperită chiar şi apărarea cea mai betonată. Pe vremuri, pasa lungă era des folosită de echipele româneşti de frunte. Jucători de valoare, cum au fost Cotormani, Steinbach, Răşinaru, Albu, Colea Vîlcov, îşi trimiteau echipele în atac cu un şut puternic, de 35—40 de metri. Mai recent, au excelat în iniţierea unor contraatacuri astfel pornite jucători de mare măies­trie cum au fost Petschovschi, A­­polz­an, Bone Călinoiu şi alţii. Cu atît este mai de neînţeles faptul că, în prezent echipe fruntaşe ca Rapid, Steaua, Dinamo Bucureşti folosesc cu multă teamă pasa lungă. Destul de rar folosesc pasa lungă Petrolul şi Steagul roşu. Ceva mai des, dar încă insuficient, o întrebuinţează U­­niversitatea Cluj şi U.T.A. Pasa lungă aduce cu sine riscul unui procentaj mai mare de greşeli, dar acest risc este cu prisosinţă compensat prin eficacitatea acestui procedeu. Nu degeaba cele mai bune echipe braziliene, italiene şi engle­zeşti folosec foarte des acest proce­deu care caracterizează în mare mă­sură stilul lor de joc. Nu teama de riscurile pasei lungi, el mai degrabă neglijarea la antre­namente a exerciţiilor de dezvoltare a forţei picioarelor şi a­­exerciliilor de perfecţionare a lovirii cu putere lungă pină la şutul şi precizie a mingii, credem că a dus la ocolirea de către jucătorii noştri a trimiterii mingii la distanţe mari. Deficienţele cunoscute în jocul cu capul şi cu corpul contribuie şi ele la ocolirea paselor lungi şi, în general, a jocului pe sus, întrucît se ştie că recuperarea mingilor trimise la distanţă se face în mare măsură impunîndu-şi superioritatea in jocul cu capul şi corpul. In realitate, antrenamentele echi­pelor noastre de toate categoriile cuprind prea puţine exerciţii nece­sare pregătirii pentru executarea pa­selor lungi. Ele se desfăşoară de spaţii de teren înguste care nici nu permit nici nu impun lovirea mingii cu putere. Se insistă mai ales pe exerciţii tehnice vizînd jongleria pe spaţii mici, ceea ce este necesar dar nu pregăteşte pentru însuşirea pase­lor la distanţă, cel puţin la fel de importante. Mai mult decît atît, unii dintre specialiştii noştri se şi mîndresc că fundaşii au renunţat la degajările lungi cum se foloseau „odinioară” deşi, după părerea noas­tră, astfel de degajări bine dirijate îşi păstrează şi astăzi întreaga lor actualitate. Forţa specifică necesară lovirii mingii cu putere se capătă prin exer­ciţii speciale şi potrivite începînd din primul stadiu al pregătirii fot­balistului. O data cu însuşirea teh­nicii trebuie să progreseze şi lovirea cu putere şi precizie a mingii. Ast­fel de exerciţii stau la baza unor lovituri eficiente la poartă. In fot­balul modern şutul cere forţă nu numai pentru a-l învinge pe portar, ci mai ales pentru a asigura exe­cuţiei maximum de viteză, forţa fiind făctoril principal în rezolvarea si­tuaţiilor de gol prin viteză. Cu apă­rările betonate de acum, cu fundaşi iuţi, termici şi puternici, ocaziile de gol trebuie exploatate au maximum de viteză şi hotărîre. Acesta cere multă forţă în picioare şi o tehnică pe poarta specifică de lovire cu putere şi pre­cizie a mingii, in orice nazilie s-ar afla corpul. Se cer calităţi acrobatice, aşa cum posedă jucători ca Pelé, Banişevski, Eusebio, Albert, Mazzola, Asparuhov, Kvasniak, Charlton, See­­ler etc. Şutul trebuie să fie fulge­rător, cu­ mai puțin pregătit, aproape fără pendulare — cu efectul unei lovituri de bici. Sutul mai trebuie să fie eficace şi trimis de la distanţe mai mari, de la 20—30 de metri şi mai mult, ceea ce cere multă, multă putere mai ales fiindcă accesul în careu devine din ce în ce mai difi­cil. Nu degeaba în fotbalul interna­ţional cam 50 la sută din goluri se marchează din lovituri de la dis­tanţă şi din faze fixe, execuţii care necesită multă forţă şi precizie ceea ce, aşa cum am arătat mai sus, nu se ciştigă numai prin exersarea şu­tului la poartă, ci prin exerciţii spe­cifice de dezvoltare a forţei şi pre­ciziei. Astfel de exerciţii (colective şi individuale) pregătesc executarea cu precizie atît a paselor lungi cit şi a loviturilor la poartă. După pă­rerea noastră, diferenţa între cele două execuţii nu este esenţială. N-ar fi exclus ca eficacitatea re­lativ scăzută a înaintărilor noastre, ca şi evitarea folosirii paselor mai lungi de către echipele româneşti să fie, într-o măsură, urmarea uneia şi aceleiaşi cauze : neglijarea în antre­namente a pregătirii pentru lovirea cu putere a mingii. Este vorba aci de o teză care în­cearcă să dea o explicaţie parţială a problemei eficacităţii . cea mai discutată şi mai arzătoare problemă a fotbalului nostru. TUDOR VASILE O hotărîre a comisiei regio­nale de fotbal Galaţi a produs nedumerire în rîndul echipelor de juniori participante la cam­pionatul regional, recent încheiat. Cu de la sine putere şi... nesi­lit de nimeni, preşedintele aces­tei comisii, Alexandru Carabela, împreună cu un metodist al Con­siliului regional UCFS au decla­rat campioană regională ÎNAINTE DE DISPUTAREA A TREI JOCURI DE BARAJ echipa Laminorul Brăila, care la acea dată era în fruntea clasamentului. După co­municarea făcută (fără ca echi­pele să știe) către F. R. Fotbal, jocurile de baraj au continuat și, după terminarea lor, primul loc a revenit formaţiei... Ancora Ga­laţi, la egalitate de puncte cu La­minorul Brăila, dar cu un golave­raj superior. Intr-adevăr, federaţiei trebuia să i se transmită pînă la 30 mai a.c. echipa cîştigătoare, dar ce vină au tinerii fotbalişti de la Ancora că organizatorii nu s-au preocupat ca pînă la acea dată competiţia să fie terminată ? Acum, cine e la urma-urmei campioană regională ? Ancora sau Laminorul ? T. S1RIOPOL — coresp. NOTĂ 0 ECHIPĂ CÎȘTIGĂ, ALIA SE CALIFICĂ!... — Chiar în toate, nu! Tiar ici, colo, mai vînm şi noi cite un beţi­şor... — Frumos ! — spun. — Ne-afi înţeles greşit: noi nu punem bete în roţile altora. — Nu? — Sigur că nu. Noi punem beţe doar în roţile noastre ! — Ei, aşa mai merge!... — Vedeţi? — Şi spunefi că vă puneţi singuri bete in roate ? — Singuri. — Cum procedaţi ? — întreb. — Noi, de exemplu, ne ocupăm de secţia de box a clubului sportiv Tractorul din Braşov. Neavînd an­trenor, am cerut federaţiei de specia­litate să rezolve această problemă. Cum credeţi că a rezolvat-o ? — V-a trimis un antrenor. •— Exact. Noi însă nu de „antre­­nor-om“ aveam nevoie, ci de „antre­­nor-post“ duceam lipsă. Adică, vroiam să-l încadrăm ca antrenor pe instruc­torul nostru de box. — Pricep­ un salariu mai mare, la o calificare mai mică. — Ați ghicit. Deci, vă imaginaţi cum a fost primit la club profesorul de educaţie fizică Mircea Balaș. — Pe el vi l-a trimis? — întreb. — Pe el. Energic, priceput, spe­cialitate box... EXACT OMUL DE CARE N-AVEAM NEVOIE! — De care aveați nevoie ! — spun. — Nici ca dumneavoastră, nici ca noi, de care avea clubul nevoie ! — Mă rog. — Ei bine, în două luni l-am... terminat! Am făcut ce am făcut, că nu-i mai calcă la antrenament nici un tînăr. Acum stă singurel in sala goală. Cit poate să reziste ? — Știu eu ?... — Să zicem, încă o săptămînâ, două. — Cam atît. La ritmul în care îi puneți bete în roate! — La ritmul în care ne punem bere în roate! — Avefi dreptate. In sfîrșit, cred că sinteţi.... — Unicii ? Nu! Greşiţi ! ★ — Mai e cineva care îşi pune singur beţe în roate ? •— întreb. — Noi. — Care noi ? — Noi, cei din Craiova. — Concret! — In oraşul nostru au existat două terenuri de tenis de cîmp. — Şi? — Nu mai există! — Imposibil! Erau cele mai fru­moase din Craiova. — Dați-ne voie: din primul am făcut teren de handbal. — De ce? — Așa, ca să ne băgăm singuri bețe în roate! Deci, pe primul l-am transformat în teren de handbal. Te­ren pe care l-am îngrădit, dar cart nu e bun de nimic, neavînd dimen­siunile regulamentare. — Formidabil! — Asta n-ar fi nimic. îngrădind terenul de handbal, nu putem folosi nici terenul de tenis. — Cum așa ? — Păi, a devenit și el neregula­mentar ! — Fantastic ! •— Asta n-ar fi nimic. Nici așa neregulamentar nu-l mai putem fo­losi. — Sunt indiscret dacă vă întreb din ce cauză ? — Din cauza terenului de handbal al cărui gard împiedică desfăşurarea jocurilor de tenis. Ne-am pus, ori nu, singuri beţe în roate ? — Mai e cineva care — Noi. Data viitoare! VASILE TOFAN INTERVIU—FOILETON Reuşiţi oare în toate să vă puneţi beţe-n roate ? Meciurile internaţionale de ieri U. T. A. — JEDNOTA ZIUNA 2—1 (2—1) ARAD, 30 (prin telefon). — Intîl­nind azi echipa cehoslovacă Jednota Zilina, textiliştii au arătat o bună dispoziţie de joc, oferind celor pre­zenţi pe stadionul „30 Decembrie" un joc plăcut, cu multe faze spectacu­loase, aplaudate la scenă deschisă. Ei au avut iniţiativa în majoritatea timpului, punînd deseori în pericol poarta oaspeţilor. Numai forma bună a portarului Plach, care a salvat e­­chipa sa de la cel puţin 3 goluri, precum şi apărarea cam dură a Jednotei a făcut ca scorul să fie doar 2—1. Oaspeţii, cu o formaţie tînără, proaspăt revenită în prima categorie a ţării, au jucat deschis, remarcîn­­du-se prin mobilitate. Golurile au fost înscrise de Pan­­tea (min. 2), Ţîrlea (min 17 din pe­­nalti) pentru U.T.A., respectiv Pali­­vec (min. 35 din penalti). Arbitrul M. Ostaficiuc-Deva a con­dus în general corect, dar nu a sanc­ţionat jocul tare al Jednotei, mai ales în repriza a doua, cînd oaspeţii au vrut — cu orice preţ — să menţină un scor cit mai strîns. Partida de azi a constituit o bună verificare a echipei locale in vederea jocului cu Partizan Tirana din cadrul „Cupei balcanice". U.T.A.: Weichelt — Birău, Bacoş, Metcas, Petschovski Hr (Igna) — Chivu, Florut — Pantea, Jac (Schio­pul, Jîrlea, Axente. JEDNOTA: Plach — Cargulak, Chovan, Schmidt — Mares, Podolak — Palivec, Majercik, Chlapik (Pa­­zicky), Kuchar, Hrablic GH. NICOLĂIŢA - coresp. FARUL — SPARTAK SUBOTICA 6—0 (4—0) CONSTANTA, 30 (prin telefon). — Prima partidă internaţională dispu­tată de Farul în acest sezon a coin­cis cu o victorie categorică, în care atuurile constănţenilor au fost : co­laborarea foarte bună între linia de mijloc şi cea de atac (Manolache s-a infiltrat deseori in linia ofensivă, iar Koszka a distribuit mingi utile), fapt ce a permis înaintaşilor să de­păşească apărarea adversă; jocul simplu şi precis al liniei defensive; numărul mare de şuturi expediate pe spaţiul porţii de linia ofensivă (mai puţin Zamfir). Echipa iugoslavă a fost surprinsă în prima repriză de vivacitatea Pa­rului, reuşind ca în următoarele 45 de minute să echilibreze jocul pină spre final cînd, din nou a cedat pa­sul. Fotbaliştii de la Spartak Subo­­tica s-au remarcat totuşi prin con­trolul bun al balonului la mijlocul terenului. Cele 6 goluri au fost înscrise de Manolache (min. 4 şi 25), Caraman (min. 16), Tufan (min. 36), Bükösi (min. 84) şi Stancu (min. 85). Arbitrul E. Martin — Bucureşti a condus corect următoarele­­formaţii : FARUL : Manciu — Pleşa, Tilvescu, Costin, Dumbravă — Manolache, Koszka — Tufán, Zamfir, Caraman, Kalló. Au mai jucat : Pilcă, Mareş, Grei, Stancu, Bükösi, Mustaţă, O­­logu. SPARTAK : Kovacevic I — Gubic, Ágoston, Popovic, Bleskan I — Ko­­vacevic II, Wagner — Ilovăț, Vitko­­vic, Bleskan II — Voinic. Au mai jucat : Marinovic, Rudic, Surkovic, Sadoevic, C. POPA și L. BRUCKNER coresp. LA ZI SIMBATA, IN CAPITALĂ. PROGRESUL — SPARTAK SUBOTICA Stadionul Republicii din Capitală va găzdui sâmbătă, în nocturnă, cu începere de la ora 19.30, partida in­ternaţională de fotbal dintre PRO­GRESUL BUCUREŞTI şi SPARTAK SUBOTICA (Iugoslavia). In deschidere, de la ora 18, vor juca echipele de juniori ale cluburi­lor Steaua şi Progresul, antrenate de Victor Dumitrescu şi, respectiv, Titus Ozon. AL TREILEA MECI AL ECHIPEI SPARTAK SUBOTICA Formaţia iugoslavă Spartak Subo­­tica îşi va încheia turneul pe care îl întreprinde în ţara noastră marţi 5 iulie, la Craiova, unde va întîlni pe Ştiinţa. PÎRCĂLAB, ACCIDENTAT A surprins, desigur, faptul că Pîr­­călab nu face parte din lotul repre­zentativ pentru meciul cu Por­tugalia. El este accidentat din meciul de cupă Steaua — Dinamo (are o en­torsă la piciorul stîng). Din această cauză n-a jucat nici în meciul CSMS —Dinamo Bucureşti şi nu va putea fi folosit nici în ultima etapă a cate­goriei A. O INIŢIATIVA LĂUDABILA Redacţiile ziarelor „Drapelul roşu* şi „Dolgozo Nép* din Satu Mare or­ganizează o competiţie rezervată elevi­lor şcolilor generale, dotată cu „Cupa ziarelor locale". Competiţia se va des­făşura sistem campionat, tur-retur, şi va avea loc în fiecare vacanţă de vară a elevilor. Pînă în prezent, peste 250 de copii, din 9 şcoli, s-au prezentat la meciurile de trial. De remarcat punctualitatea şi ambiţia de care dau dovadă micii fotbalişti în procesul de instruire. Fiecare echipă este pregătită de către un instructor voluntar. Prin­tre aceştia se găsesc foşti jucători ca Vasile Toth, Z. Covaci, Al. Orha şi A. Seredai. Conducerile şcolilor au creat con­diţii bune echipelor pentru participa­rea la acest mic campionat, iar consi­liul orăşenesc UCFS a elaborat regu­lamentul competiţiei şi asigură asis­tenţa tehnico-organizatorică. A. VERBA-coresp. Azi prima tragere după noua formulă la Loto începînd cu tragerea LOTO de azi 1 iulie 1966, în cadrul masurilor pri­vind lărgirea bazei de atribuire a pre­miilor la toate sistemele LOTO-PRO­­NOSPORT, se înscrie și aplicarea unei noi formule a tragerilor I­OIO. In ce constă noua formulă ? — tragerea se va efectua în două faze : în prima fază vor fi extrase 19 numere din 90, deci în același mod ca și pînă acum ; în cea de-a doua fază se vor ex­trage TREI NUMERE. DIN CELE ZECE EXTRASE LA PRIMA FAZĂ. Aceasta este nou­tatea formulei. La extragerea de trei numere din cele zece se atribuie PREMIUL SPE­CIAL VARIANTELOR CARE AU ÎNSCRISE CELE TREI NUMERE EXTRASE IN ORDINEA EXTRA­GERII. CATEGORIILE DE PREMII La extragerea de 10 numere din 90 (prima fază) premiile se vor atribui pe aceleași 8 categorii ca și în prezent (­ la a VIII-a) . La extragerea de 3 numere din pri­mele 10 extrase (a doua fază) se atri­buie premiul special variantelor care au înscrise cele 3 numere extrase în ordinea extragerii. Se precizează că variantele care obţin premiul special primesc în acelaşi timp şi premiul de categoria I — a VIII-a care le re­vine în mod normal. Precizăm că premiile suplimentare I şi II se desfiinţează o dată cu intro­ducerea premiului special. • Tragerea LOTO de azi va avea loc în Bucureşti la Clubul Adesgo din Calea Şerban Vodă nr. 249 la orele 18.30. • Concursul Pronosport nr. 27 de duminică 3 iulie 1966 are în program ca „vedetă“ meciul Portugalia — Ro­mânia şi 12 întîlniri din cadrul pri­mei etape a „Cupei de Vară*. Dar iată programul integral : I. Portugalia­­— România, II. Minerul Lupeni — Jiul, III. C.F.R. Paşcani — Ceahlăul IV. Flacăra — Metalul Tîrgovişte, V. C.F.R. Arad — Vagonul Arad, VI. C.F.R. Timişoara — C.S.M. Reşiţa, VII. Arieşul — Industria sîrmei, VIII. A.S. Aiud — Clujeana, IX. Textila Buhuşi — Locomotiva Iaşi, X. Rapid Mizil — Poiana Cimpina, XI. Faianţa Sighişoara — C.S.M. Sibiu, XII. Chi­mia Făgăraş — Gaz metan, XIII. Me­talul Hunedoara — A.S. Cugir. Rubrică redactată de Administrația de stat Loto—Pronosport.

Next