Sportul Popular, iunie 1967 (Anul 22, nr. 5294-5318)

1967-06-01 / nr. 5294

Citeva constatări la clubul Metalul­ ­Urmare din pag. 1}­ Mulţi dintre sportivii acestui club nu sunt preocupaţi să-şi ridice califi­carea, au urmat cursurile unor şcoli de cultură generală, ale unor facultăţi, dar ulterior s-au retras. Este cazul lui Dinu Roman, care a făcut doi ani de facultate, după care a renunţat. Ilie Tudor s-a înscris la liceu, la cursurile fără frecvenţă de mai multe ori. In aceeaşi situaţie mai sunt Ion Garoi şi Ştefan Coroiu. Din cei 19 fot­balişti ai clubului, doar 6 au absol­vit liceul sau sunt in curs de termi­nare. Restul... Semnalăm acest lucru, întrucit majoritatea acestor sportivi sunt elemente foarte tinere. Slabele rezultate obţinute de unii sportivi ai clubului Metalul Bucu­reşti se datoresc — fără discuţie — şi lipsei de cultură generală. Există sportivi care nu au mai citit o carte de cind au terminat şcoala. Sunt, de asemenea, la acest club sportivi care caută ca prin sport să-şi re­zolve anumite probleme personale (casă, serviciu etc.), şi când acestea nu sunt rezolvate „ataşamentul şi dragostea faţă de club“ dispar. Din aceste citeva exemple se des­prinde concluzia că, în munca de educaţie cu sportivii, conducerea clubului Metalul Bucureşti trebuie să manifeste mai multă preocupare şi exigenţă. In cadrul procesului de pregătire, antrenorii să nu pună baza in exclusivitate, pe latura teh­nică, să rămînă indiferenţi dacă sportivul pe care îl antrenează este slab la învăţătură, dacă mun­ceşte prost sau dacă duce o viaţă necorespunzătoare. Dimpotrivă, ei au datoria să ţină legătură cu fa­miliile sportivilor, cu tovarăşii lor de muncă, cu şcoala, cu organi­zaţia U.T.C Clubul Metalul a dovedit de ne­numărate ori intransigenţă în pro­blemele de educaţie, a luat măsu­rile necesare, atunci cînd a fost cazul, dar îi reamintim să nu uite că munca de educaţie este un pro­ces continuu. LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICA 0...DISTRACŢIE? (Urmare din pag. 1) — Bine, dar dv. cum v-aţi gin­­dit să-i readuceţi pe elevi pe dru­mul cel bun ? — Fac in fiecare duminică ore suplimentarei ii „meditez”. Cu toate că sunt serios ameninţaţi, Costică Stanciu şi Alexandru Go­­gan (clasa a Vll-a), Felicia Puşca­şu­ şi Ioan Andone (clasa a Vlll-a) f. a. nu vin nici acum la pregătiri. Am solicitat şi părerea altor ca­dre didactice asupra acestei si­tuaţii. IOAN PORUBIU, directorul şco­lii : „Educaţia fizică a devenit la noi o problemă. Deficienţele tre­buie căutate in insuficienta preo­cupare a diriginţilor pentru a-i determina pe elevi să fie conştiin­cioşi, in optica greşită a unor pă­rinţi faţă de această materie şi, în sfirşit, in faptul că mulţi copii nu sint obişnuiţi cu „efortul2^ * 6 MIHALACHE CHIRIBAU — profesor de română, diriginte la clasa a Vll-a C: „Am şi eu în clasa unde sunt diriginte ciţiva corigenţi la educaţie fizică. După părerea mea, ora de educaţie fi­zică trebuie să fie o distracţie (n. n. Aşa o consideră şi copiii. Prin urmare, ce să le cerem ?“). Profesorul diriginte: — Lecţia n-o ştii, caiet n-ai... Unde te trezeşti, mai băiatule, la ora de... sport? Desen de Al. Clenciu VIORICA TEOFANESCU — pro­fesoară de geografie: „Numărul considerabil de corigenţi la educa­ţia fizică se datoreşte şi faptului că profesorul Vasile Racu este foarte pretenţios. Cred că nu pro­cedează bine atunci când nu-i pri­meşte la lecţie pe copiii care nu au adus echipamentul. Uneori se intimplă că uită şi oamenii mari" (n. n. Ciudată optică !). * Reflectind asupra acestui scurt sondaj, apare evidentă opinia e­­ronată a unor cadre didactice care mai consideră că educaţia fizică a rămas tot o... distracţie. Admi­­ţind propunerea de a fi primiţi la lecţie cei care îşi motivează nepre­­gătirea sub scuza că şi-au uitat echipamentul acasă ar însemna ca şi cum un elev ar veni la ora de, română fără caiet şi creion sau la cea de geografie fără cărţi, atlas etc. Ar fi normal ? Nu. Mai multă intransigenţă din partea conducerii şcolii ar fi dus la rezul­tate pozitive, la o eficienţă a lecţiilor de educaţie fizică. Şi dacă elevul devine indolent, ne­disciplinat şi nu înţelege rostul practicării exerciţiilor fizice nici la alte materii rezultatele nu vor fi pe măsura posibilită­ţilor lui. Elevilor trebuie să li se cultive dragostea pentru toate obiectele de studiu, să l se arate importanţa practicării exer­ciţiilor fizice. Avem datoria să creştem o generaţie sănătoasă, vi­guroasă, bine pregătită din toate punctele de vedere. VASILE GRIGORE A încetat din viaţă in urma unui accident, în plină putere de muncă. Vasile Grigore, vechi şi devotat activist al mişcării noastre sportive. Toţi cei care l-au cunoscut ii vor păstra o frumoasă amintire. UN GRUP DE TOVARĂŞI CINCI ZILE PINA LA ÎNCHIDEREA VINZARII BILETELOR LA TRAGE­REA AUTOTURISMELOR LOTO DIN 6 IUNIE A.C. Numai cinci zile au mai rămas la dispoziție pentru a vă procura bile­tele la tragerea autoturismelor LOTO din 6 iunie 1967, la care se atribuie ÎN NUMĂR NELIMITAT autoturisme: „FIAT 1800“, „RENAULT 16“, „FIAT 850“ şi „TRABANT 601”, 40 de excursii în R.s.F. Iugoslavia cu vizitarea COASTEI DALMAŢIEI (prin tragere la sorţi), premii în bani de valoare variabilă pentru 3 numere câştigătoa­­re din 4 extrase şi premii fixe în bani pentru variantele cu 2 numere cîştigătoare din 4 extrase. Se efectuează 20 ofe trageri în to­tal 80 numere. Cu 40 lei puteti participa la toate erdroaerile. Luni 5 iunie a.c. ultima zi de vîn­­zare a biletelor. • PREMIILE CONCURSULUI EXCEP­TIONAL PRONOEXPRES DIN 20 MAI A.C. Categoria 1: 8 autoturisme : «RE­NAULT 16“ ; Categoria a H-a : 6 au­toturisme „RENAULT 10 MAJOR“ ; Categoria a IlI-a : 2 autoturisme „RE­NAULT DAUPHINE“ ; Categoria a IV-a : 6 „TRABANT 601“ ; Categoria a­ V-a : 1130 variante a 1.765 lei şi 5 autoturisme prin tragere la sorţi : 1 „FIAT 850“, 1 „RENAULT DAUPHI­NE“ Şi 3 „TRABANT 60. Catego­ria a Vl-a : 10.633 variam-­­ 40 lei, 5 autoturisme prin tragere la­­sorţi : 1 „FIAT 850”, 1 „RENAULT DAUPHI­NE“ şi 3 „TRABANT 601“ şi 50 excursii în R. D. GERMANA prin tragere la sorţi conform prospectului. • Tragerea la sorţi a autoturismelor şi excursiilor oferite la concursul ex­cepţional PRONOEXPRES din 20 mai a.c., cat. a V-a şi a VI-a, va avea loc mîine vineri 2 iunie 1967, la ora 17.00 în Bucureşti (sala din str. Doam­nei nr. 2). TRAGEREA PRONOEXPRES NR. 22 DIN 31 MAI 1967 EXTRAGEREA I : 48 36 39 44 16 8­9 33 29 FOND DE PREMI : 561 938 lei din care 35 894 Iei report la categoria I. EXTRAGEREA A II-A : 16 3 8 42 40 18 — 10 41 FOND DE PREMII : 334 952 lei. Tragerea următoare va avea loc miercuri 7 iunie 1967 la Bucureşti. Premiul de 25 000 lei de la concursul Pronoexpres nr. 21 din 24 mai 1907 de la extragerea I a fost obţinut de vîz­­doacă Toader din Botoşani. PREMIILE ÎNTREGI ŞI SFERTURI LA TRAGEREA LOTO DIN 26 mai 1967 Categoria I : 2 variante a 42 378 lei şi 1 a 10 594 lei ; a Il-a : 8 a 15 892 lei şi 4 a 3 973 lei ; a IlI-a : 149 a 949 lei şi 207 a 237 lei ; a IV-a : 487 a 364 lei şi 666 a 91 lei ; a V-a : 1 084 a 195 lei şi 1 507 a 48 lei. Rubricii redactată de Administraţia de stat Loto - 1 Pronosport. LOTO • PRONOSPORT • PRONOEXPRES După campionatele republicane pe echipe SEMNALE DE ALARMĂ! Dacă ar fi să dăm un califi­cativ recentelor finale ale cam­pionatelor republicane de popice pe echipe, am nota mai mult decit mulţumitor pentru întrece­rile feminine şi nesatisfăcător ce­lor masculine. Să explicăm. Ultimele jocuri ale campionate­lor s-au desfăşurat pe arena Voinţa din Capitală, cunoscută doar de cîţiva sportivi din lotu­rile republicane, care s-au antre­nat şi au jucat pe ea în meciu­rile internaţionale. Aşadar, condi­ţii egale de joc pentru marea ma­joritate a celor 20 de echipe ră­mase în competiţie. Fiecare pistă, cu particularităţile ei, a supus pe finalişti la un serios examen. Multe fete s-au acomodat rapid cu arena, datorită unei bune pre­gătiri tehnice şi fizice. Astfel, alături de jucătoare bine cotate în ierarhia valorilor din ţara noastră ca Elena Trandafir, Elena Lupescu, Tinca Balaban, Maria Stanca, Ileana Gheardaş ş.a., am urmărit o serie de sportive — am putea spune anonime — care s-au impus atenţiei prin precizia cu care au lansat bila. în plus, posedînd procedeele tehnice, ele au rezolvat figuri grele şi la „izo­late". Urmarea, în cele două manşe ale finalei s-au înregistrat 30 de rezultate peste 400 p.d., iar tinere ca Edita Nagy (Voinţa Cluj), Eleonora Nicolescu (Petro­lul Ploieşti), Stela Sfetcu (Laro­­met Bucureşti), Hodika Zeisik (C.S.M. Reşiţa) ş.a., au avut o comportare ce le dă dreptul să intre în vederile selecţionerilor, anunţîndu-se ca autentice spe­ranţe, în schimb, la băieţi, din cei peste 60 de popicari care au evoluat timp de 4 zile pe arena din parcul sportiv Voinţa, se pot număra pe degete (D. Kridor, M. Şuta, Gh. Reştemeanu şi... cam atît), noii jucători susceptibili să fie invitaţi la viitoarele con­cursuri de selecţie, în afară de Petre Purje,­ I. Micoroiu şi C. Ră­­dulescu (singurii, de altfel, care au reuşit să depăşească limita a 900 p.d.), restul combatan­ţilor, printre care s-au aflat şi membrii lotului republican, V. Măntoiu, A. Sucatu şi Dumitru C. Dumitru, s-au chinuit pur şi simplu să găsească culoarul pre­ferat. Lipsa de precizie în lan­sarea bilei s-a repercutat — în mod firesc — asupra rezultatelor, bilanţul acestora fiind neaşteptat de îngrijorător: 3 sportivi au trecut, în două jocuri, de 900 p.d., 5 de 850 p.d., 28 de 800 p.d., iar restul au fost marcaţi cu rezultate sub 800 p.d. Cauzele a­­cestor rezultate slabe : 1. Imprecizie la „izolare" — uni­tatea principală de măsură a va­lorii unui jucător de popice. Din păcate, printre jucătorii deficitari la acest capitol s-au numărat şi cunoscuţii popicari C. Vînătoru, I. Brebenari şi N. Blănaru care au tras 10, 11 şi, respectiv, 23 bile în... gol. 2. Insuficientă pregătire la „ca­nale", majoritatea finaliştilor ju­­cind la primul popic şi, în conse­cinţă, spărgînd exasperant. 3. Antrenorii au neglijat îm­prospătarea echipelor cu elemente tinere, toate finalistele folosind jucători pe care îi prezintă de ani de zile. După părerea noas­tră, în această direcţie are o vină şi federaţia, care — cunos­­cînd insensibilitatea antrenorilor în formarea şi promovarea viitoa­relor cadre — nu obligă echipele, prin regulament, să introducă mai multi tineri în întîlnirile ofi­ciale. TR. ANDRONACHE Au intrat in concurs ultimele schimburi: C. Iluihiu (in acţiune) de la Constructorul Bucureşti şi I. Petru (Rapid Bucureşti). Fază­­le la fi­nala campionatului republican de echipe. Foto: V. Bageac „CUPA TINERETULUI“ A REVENIT ORGANIZATORILOR După desfăşurarea a patru reu­niuni la care au participat peste 80 de tineri pugilişti de la clu­burile bucureştene, sîmbătă seara s-au încheiat, în potcoava stadio­nului Giuleşti, întrecerile din ca­drul „Cupei tineretului", organi­zate de clubul sportiv Rapid. Competiţia s-a bucurat de suc­ces, întîlnirile fiind un bun pri­lej de verificare a viitorilor participanţi la criteriul de selec­ţie a juniorilor şi la faza de zonă a campionatului republican de seniori. Iată rezultatele reuniunii finale: JUNIORI: A. Belcea (Gr. Roşie) b. ab. I. T. Loreda (Centrul Şcolar),­ N. Mitu (Voin­ţa) b.p. I. Olteanu (Constructo­rul) , Adam (Progresul) b.p. I. Mihai (C. Şcolar), Gh. Gheorghe (C. Şcolar) b.p. I. Creţu (Progre­sul), I. Ardeleanu (Metalul) b.p. I. Barbu (ITB), N. Roşu (Metalul) b.p. V. Tudorică (Construct.), I. Gyorfi (I.T.B) b.ab. II. V. Bar­nes (Constr.). SENIORI : M. Ni­­culescu (Metalul) b.p. V. Prodan (Metalul), I. Sabău (Metalul) b.p. D. Dosan (Gr. Roșie), M. Boteanu (Gr. R.) b.p. P. Niculae (Rapid), P. Anghel (Metalul) b.b.p. II A. Bădica (Rapid), V. Tecuceanu (Rapid) b.ab. N­. I. Grosu (Rapid). Pe echipe, competiţia a fost cîştigată de clubul sportiv Rapid cu 17 puncte, urmat de Metalul Gr. Roşie cu cite 16 puncte Pro­gresul şi Centrul Şcolar cu cite 11 p. D. DUMITRESCU — coresp. I­nfrîngerea la scor suferită de reprezentative un subiect principal de discuţii. Pe adresa sosit în ultimele zile sute de scrisori din par manifestă profunda nemulţumire faţă de în care a fost făcută selecţia şi pregăti, nesatisfăcătoare existentă în mişcarea fotbo Pentru elucidarea cauzelor care au fiului General al UCFS a organizat la sfi­­t Biroul Federaţiei Române de Fotbal, cu jucătorii şi­zentanţi ai presei. Dezbaterile care au avut loc au analizat în principal partida cu echipa Elveţiei, dar — cum era şi firesc — s-au referit şi la fe­nomenele negative care s-au per­petuat în activitatea fotbalistică din ţara noastră, inclusiv la gre­şelile inadmisibile din munca an­trenorilor echipei naţionale şi a conducerii federaţiei. Concluzia la care s-a ajuns este că infrîngerea de la Zürich nu poate fi pusă nicidecum pe seama întimplării, cum au încercat s-o facă cei în cauză (tovarăşii Gh. Popescu, Ilie Oană şi Şt. Covaci, precum şi medicul echipei, N. Stănescu) ale căror explicaţii au dovedit slabul spirit de răspun­dere şi incapacitatea de a-şi privi cu curaj propriile lipsuri. In rea­litate, echipa aliniată în meciul cu Elveţia a avut serioase carenţe, atît în privinţa selecţiei (linie de atac formată din jucători de la patru cluburi — Pîrcălab, Dridea I, I. Ionescu şi M. Lucescu — care erau şi ieşiţi din formă), cit şi în privinţa pregătirii. Echipa nu a fost pregătită ca pentru un joc greu, a avut ca parteneri de antrenament formaţii de categoria B sau de juniori, ceea ce a creat o falsă impresie asupra potenţia­lului ei. Deşi modestă, echipa străină aleasă pentru ultima veri­ficare a pus serioase probleme reprezentativei, dar s-a trecut uşor cu vederea peste lipsurile consta­tate cu acest prilej. Defecţiunile în selecţie şi pregătire s-au reflec­tat în evoluţia sub orice critică a fotbaliştilor noştri pe stadionul din Zürich. Văzîndu-se condusă încă din primele 15 minute, echi­pa şi-a pierdut „busola“, anga­­jindu-se într-un joc lipsit de pers­pectivă, haotic, ceea ce a confir­mat faptul că componenţii forma­ţiei nu-şi stăpîneau temeinic sar­cinile de joc, nici nu credeau în valabilitatea acestora. Pe deasu­pra, indisciplină în joc, derută, care şi-au făcut loc în toate li­niile echipei şi s-au agravat prin inexistenţa armelor tehnice (joc de pase, schimbări de tempo, viteză în acţiuni etc.) necesare stăvilirii avîntului gazdelor. Mai mult­ ca oricînd a ieşit în evidenţă slabul spirit de răspundere personală al jucătorilor, lipsa lor de comba­tivitate şi dăruire. Departe de a constitui un acci­dent, eşecul din jocul cu echipa Elveţiei reprezintă, de fapt, con­secinţa stării nesatisfăcătoare exis­tente de ani de zile în fotbalul românesc şi pe care diriguitorii mişcării noastre fotbalistice au căutat să o camufleze în diferite moduri. Ne amintim că în 1960, cînd se puneau aceleaşi probleme, se spunea că vor fi necesari 4—5 ani pentru a se obţine o creştere valorică sensibilă a fotbalului nos­tru. Au trecut nu 4—5, ci 7 ani de atunci şi speranţele nu s-au împlinit. Este adevărat că în ul­tima vreme s-au obţinut cîteva victorii (pe teren propriu) asupra unor echipe străine (aflate însă în diferite perioade de pregătire şi care nu erau preocupate deci de rezultatul meciului cu noi) dar conducerea federaţiei s-a folosit de fiecare succes al echipei re­prezentative pentru a supraestima valoarea fotbalului nostru, creînd astfel un climat de automulţu­mire. Mai mult chiar, s-a ajuns pînă acolo încît şi unele insuccese au fost prezentate ca adevărate... performanţe. Un exemplu tipic de deformare a realităţii s-a produs cu ocazia meciului de la Paris, în care, cu toate că jucătorii francezi s-au dovedit mai buni, victoria echipei noastre a fost apreciată de con­ducerea federaţiei ca „pe deplin meritată“ şi exprimînd „ascensiu­nea“ fotbalului românesc. Cît de şubrede au fost meritele acestei victorii s-a văzut în filmul pre­zentat ulterior de televiziune, pre­cum şi la Zürich, cînd „ui“-le românesc a suferit una dintre cele mai grele înfrîngeri din partea unui adversar nu prea redutabil, posibil de învins chiar şi pe te­ren propriu. Acest eşec de pro­porţii a avut dar realitate pe toţi acum să dea o succeselor realiz modeste, oferind , cît oricînd dovad­a rămînerii în nostru pe plan !­ De altfel, nici n­uare că fotbalul afirmat încă în n­oile competiţii ii diale, de vreme­u­rile cu caracter soară la un niv. In campionatul să nu mai vorb* abundă partidele diocru sau foar­, s-a putut remarc duminică), ceea re tima vreme la sc. publicului faţă petiţie. Responsabilităţii­ ţia precară la ca: împart, desigur, factori, începînd i. specialitate, în a de îndrumare şi c­­nifestat serioase dt A devenit binecr­dinea de nepăsare cu care conducerea F.R. Fotbal priveai adresa realităţilor fotbalul nostru. O să arate lipsurile taxat ca neprice” Nu o dată eonii­, şi-a manifestat , faţă de articolele în presă, prin c­­late unele lipsuri aparatului federaţ­­ismul, lipsa legai ş.a. Selecţia şi­­ naţionale erau con­petenţa exclusivă de raţiei şi persona­­ghe Popescu, or contraveneau optic respinse categoric, piu ignorate. In care dată cînd e obţinea rezultate modeste — prete­­larizare a acestor faţă de valoarea ro lui. Aceste practici s fireşte, şi în activitah federaţiei. Punerea la talitate, a celor car să-şi manifeste nem: diferite probleme de nizatoric sau tehnic tăcere chiar şi pe ce tori să muncească manifestau un spirit tiv. în probleme unii specialişti din raţiei (ca să nu nui cei din afară) au mult să-şi mai spu pre lucrurile care ce ?“ — am întrebat tre cei mai vechi ... punsul : „Am fost ! încadrez în tăcerea­­pusă în cadrul fei ar fi îndrăznit se­rerea (mai ales vreunui jucător s­tub­, cînd ultimul tov. Gh. Popescu a­nunţat la consulta mai larg de antre­­mele echipei naţiona­tica dăduse cîndva fel au fost barate i­novate în reprezent jucători talentaţi, şi „nume sonore“, chia­r activii erau ieşiţi di pierderi cu nume­­ acoperiţi !“ — aceasta Pregătirile echipei s-au făcut nu o dai închise, departe de filor fotbalului, ci . Manifestările ne­ respingere şi gîtuire veneau deosebit de era vorba de ziaru. ne amintim să fi răspuns autocritic Fotbal la sesizările „Sportului popular“, tim de tunetele porneau de la e­venţiile de tot piedicarea apail care vizau lipsa sau pentru trage­dere­a celor cart­­ea materiale. Acea nejustă s-a reflectat la cluburi şi echipe cei ce se ocupă de fost exceptaţi de la de a răspunde la cr Rezultate de ieri • Metalul Tîrgovişte — Selec­ţionata Cubei 7—0 (4—0), amical. • Dinamo Bucureşti — Poiana Cîmpina 1°—1 (4—0), amical. • I.MU. Medgidia — S. N. Ol­teniţa 4—1 (2—1), restanţă in cat. C.

Next