Sportul popular - Sportul, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 5426-5434 - 1-20)

1967-11-01 / nr. 5426

Echipa naţională a sosit in Capitală Făcînd o escală de o noapte la Budapesta, jucătorii selecţionate­lor­­ şi de juniori ale României, care au evoluat duminică la Cra­covia şi Tarnobrzeg, au sosit ieri dimineaţă în Capitală. Iată o declaraţie a lui CON­STANTIN, căpitanul primei noas­tre reprezentative, făcută ime­diat după sosire. „Am avut un meci foarte greu la Cracovia Adversarul nostru, încurajat de victoria obţinută, recent, la scor în dauna Belgiei, la Bruxelles, a abordat jocul dornic sa în­cheie sezonul internaţional cu un succes împotriva formaţiei noas­tre, pe care n-a mai întrecut-o de 35 de ani. Este drept, noi n-am reuşit să evoluăm la nivelul po­sibilităţilor. Ne-am străduit, insă, să luptăm din răsputeri pentru un rezultat onorabil. Şi cred că acest 0­ 0, obţinut in deplasare, poate şterge intructiva din amă­răciunea ultimelor rezultate ne­favorabile“. Despre meciul de la Tarnobrzeg ne-a vorbit antrenorul GH­­OL­A ! „Echipa s-a prezentat mai bine ca la ultimele jocuri. Acţionînd cu o exemplară putere de luptă, ea a putut să-şi pună în valoare calităţile tehnico-tactice. Aş vrea să remarc, îndeosebi, pe Dumi­tru, Ştefănescu şi Cam­aro. Cu­­rînd vom relua pregătirile în vederea celor două jocuri pe care le vom susţine cu selecţionata de juniori a Ungariei în cadrul preliminariilor U.E.F.A.". „PISCUL FOTBALULUI“ poate fi escaladat doar cu tineri (!) (Urmare din pag. I) cele 16 licee cu program special de educaţie fizică nu există secţie de fotbal. Iar numai 8, din cele 55 de şcoli sportive, au inclus acest sport în profilul lor. Pînă acum doi ani, o dispoziţie sacrosanctă interzicea practicarea fotbalului în şcoală, mă­sură discriminatorie şi e­iscreditantă, în timp ce în Anglia, de exemplu, un milion de elevi participă în fie­care an la campionatul şcolar al ţării. Toate marile cluburi de fotbal din America de Sud (Penarol, Nacional, River Plata, Boca Juniors, Santos, Palmeiras etc.) au secţii de baby­football in care se pregătesc 80—100 de copii, secţii de juniori (2—3 echi­pe) şi aşa-numite secţii — Intermedia — ce cuprind una-două echipe de tineret. într-o singură după-amiază am văzut antrenîndu-se la clubul Juventus din Torino (actualul cam­pion al Italiei), 80 de copii şi 60 de juniori. In R.F. a Germaniei sunt le­gitimaţi vreo 700 000 de juniori (iată din ce uriaşă masă urcă un Becken­bauer, un Held, un Haller sau un Overath). Noi avem doar 7 000 de ju­niori, iar dintre aceştia, peste 90 la sută se instruiesc în nişte condiţii şi după o metodică care nu le îngă­duie să ajungă altceva decît nişte jucători de regiune, sau de divizia C. Foarte puţine asociaţii sportive au posibilităţi reale pentru creşterea acestora, în rest lipsind terenuri, ech­ipament şi antrenori. O criză din ce în ce mai accentuată de terenuri reduse (în cartiere, pe lingă şcoli), precum şi preţul prea ridicat al min­gilor de fotbal au veştejit pasiunea micuţilor Constantin, Pele, Dumitriu, Eusebio, Dobrin, Corso (aşă cum le place lor să-şi zică) pentru fotbal. Un campionat republican de ju­niori, la care participau în trecut 106 echipe a fost desfiinţat din cauza lipsei fondurilor necesare deplasă­rilor. Actuala competiţie pentru ju­niori — campionat local — s-a năs­­cut. . . moartă. Două-trei echipe mai bune în fiecare serie, alături de for­maţii slabe, improvizate ca „să fie la număr“, pildă de fotmalism în stare pură. Pînă acum doi ani, cînd s-au înfiinţat cele 12 centre de copii şi juniori (singurele laboratoare pro­­priu-zise pentru pregătirea fotbaliş­tilor de mîine), n-a existat în buge­tul federaţiei şi al cluburilor nici o sumă destinată tinerilor fotbalişti, nu s-a efectuat pentru ei nici o in­vestiţie. Astfel prezentul şi viitorul fotbalului nostru a rămas în seama generaţiei spontane, o incursiune prin fotbalul cîtorva ţări europene (ziarul nostru va publica cîteva ta­blouri concludente), face şi mai de neînţeles miopia manifestă în acest domeniu. DOUA SĂBII ÎN ACEEAŞI TEACA !E vorba de sinteza obligatorie pe care trebuie să o realizeze Federaţia de fotbal între activitatea de pers­pectivă şi cea actuală. Problema copiilor şi juniorilor e pe cale să fie larg dezbătută, se preconizează solu­ţii de fond. Dintr-un raport preli­minar al F.R.F. am spicuit, printre altele, un fapt deconcertant. Se ştie că între 8 şi 14 ani există premise fiziologice optime pentru formarea şi consolidarea unui mare număr de deprinderi motrice corecte sub­stratul tehnicii de mai tîrziu). Ce caracter ştiinţific mai poate fi atri­buit pregătirii copiilor, cînd după date statistice, un număr foarte mic joacă fotbal în această etapă pro­pice acumulărilor masive, în timp ce mult mai mulţi încep să silabisească abecedarul fotbalului după vîrsta de 15 ani şi rămîn, de aceea, cu o teh­nică grosieră. Pentru edificare , doar 2—300 de copii, între 8 şi 16 ani, joa­că fotbal în mod sistematic ; — între 11 şi 14 ani, 4—5000 de copii sînt cuprinşi în activitate organi­zată ; — în schimb, 7 000 de adolescenţi, între 15—18 ani, sînt preocupaţi de fotbal, aproape jumătate dintre ei iniţiindu-se în tehnica acestui sport după etapa de vîrstă cea mai potri­vită. Cum s-ar putea corecta această anomalie ? Fotbalul trebuie să prin­dă rădăcini adînci în mediul şcolar. S­e preconizează ca în şcoala de cul­tură generală să fie dezvoltate pre­dispoziţiile pentru fotbal ale unui mare număr de copii (întîia etapă a selecţiei), iar centrele şi liceele de specialitate să devină unităţi pentru confirmarea şi dezvoltarea acestor predispoziţii (etapa secundă). In acest sens, dacă numai 20 de elevi dintr-o şcoală vor juca fotbal cu regulari­tate, se va putea conta în viitor pe următoarea piramidă de selecţie : — elevi inteti a—12 ani — 114 946 şcoli X 20 = 298 920 — elevi intre 13—15 ani — 7 629 şcoli x 20 = 152 580 — elevi între 16—18 ani — 1 008 şcoli x 20 = 20 160 SA NE POTRIVIM PASUL DUPĂ EVOLUŢIA SPORTULUI MONDIAL Aşteptăm (şi sperăm) ca din anul viitor să intre treptat în funcţiune tot cortegiul măsurilor organizato­rice preconizate, să fie stabilite şi să devină operante cele mai adecvate criterii de selecţie, cea mai judicioa­să metodologie (etapizare, conţinut, mijloace etc.). În acest context am dori să aducem în dezbatere încă o chestiune actuală. O simplă obser­vaţie (derivată din sute de cazuri) atrage atenţia că maturizarea fizică, tehnică şi tactică a tinerilor noştri fotbalişti se realizează lent, tîrziu. Un jucător de 18—19 ani se dove­deşte, de regulă, în competiţia senio­rilor, încă fragil, insuficient format, nu cunoaşte decît lucruri elementare nu dă randament în partide de tăria campionatului. Numeroase exemple (la noi Marian, Gh. Popescu şi alţii debutau, la 17—18 ani, cu succes în echipa naţională) din fotbalul mon­dial atestă că talentele autentice şi bine cultivate se manifestă din plin la terminarea etapei de juniorat. Faptul merită corelat şi cu un as­pect din ce în ce mai evident astăzi în sportul mondial : prin perfecţio­narea neîntreruptă a metodelor de antrenament, practicanţii diferite­lor ramuri sportive obţin perfor­manţe excepţionale la o vîrstă, din ce în ce mai fragedă. Ceea ce în­seamnă că dezvoltarea somatică, con­solidarea calităţilor fizice, asimila­rea tehnicii pînă la treaptă rafina­mentului, precum şi apariţia reflexe­lor tactice, se obţin într-un timp mai scurt. Acest buchet de argu­mente ne-a sugerat să propunem antrenorilor drept subiect de reflec­ţie această temă , cum ar trebui po­tenţat efectul antrenamentelor (prin concentrarea materialului didactic şi perfecţionarea metodelor), Incit tină­­rul fotbalist să devină, cit mai de­vreme, apt de performanță. Ca punct de pornire transcriem opinia primu­lui nostru interlocutor, reputatul an­trenor Petre Steinbach, căruia i-am adresat această întrebare. „Pregăti­rea copiilor trebuie să înceapă mai devreme, la 8 ani. Este necesar ca ea să se desfăşoare pe baza unui plan de învăţămînt eşalonat pe 10 ani. Volumul şi intensitatea ciclurilor de antrenament să sporească, în com­paraţie cu datele actuale, încît ju­niorul să efectueze patru şedinţe de pregătire şi un joc pe săptămînă“. În articolele viitoare vom trata alte aspecte convergente. Un simplu meci de juniori. Speranţa celebrităţii sportive se roteşte in jurul fiecărui tinăr fotbalist. Juniorii sunt un amestec de elan şi visare. Prin ei, fotbalul nostru va putea dobîndi deplină sănătate. Hotărît lucru, în toamna aceasta nu avem nici o clipă de răgaz. Iată, nici nu s-au stins bine ecourile meciuri­lor cu polonezii şi trebuie să ne pregătim pentru dubla întîlnire cu fotbalul din R.F. a Germaniei. Meciul echi­pelor A va avea loc la Bucureşti, iar cel al formaţiilor de tineret la Saarbrücken. La 22 noiembrie: România — R. F. a Germaniei, la București R. F. a Germaniei (fin.)-România (fin.) la Saarbrücken CÎND SE VOR JUCA, TOTUŞI, MECIURILE RAPID-JUVENTUS ŞI STEAUA-VALENCIA? Continuă discuţiile privind datele meciuri­lor RAPID—JUVEN­TUS şi STEAUA— VALENCIA. Se fac propuneri, se acceptă şi se renunţă la... datele acceptate. Luni dimi­neaţa, la sediul F.R. Fotbal, antrenorul VA­LENTIN STÂNESCU a trecut în revistă toate „ferestrele“ posibile pentru disputarea me­ciurilor RAPID—JU­VENTUS, oprindu-se la datele de 29 noiem­brie (la Torino) și 13 decembrie (la Bucu­rești). Conducerea clu­bului italian a venit cu o contrapropunere, în sensul ca primul joc (cel de la 29 noiem­brie) să se desfăşoare la Bucureşti, urmînd ca manşa a doua să aibă loc la Torino la 13 decembrie. Desigur gi­d­eştenii n-au accep­tat. Tragerea la sorţi a decis, deci discuţiile, din acest punct de ve­dere, sunt inutile. Nu trebuie uitat că cel care a căpătat dreptul de a avea terenul pro­priu pentru partida a doua este oarecum a­­vantajat prin noul re­gulament al competi­ţiei. Totuşi, se aşteaptă ultimul răspuns din Ita­lia. In ce priveşte pri­mul joc STEAUA— VALENCIA, spaniolii au avut rezerve in le­gătură cu data de 8 noiembrie, motivînd că, în aceeaşi seară, la Madrid se desfăşoară un meci ce va fi tele­vizat, şi clubul spaniol nu vrea să joace la con­curenţă. Steaua a propus, atunci, data de 9 no­iembrie. Spaniolii au făcut o contrapropune­re : 16 noiembrie. A­­ceasta nu este accep­tabilă pentru Steaua, dat fiind faptul că, la 22 noiembrie, o parte dintre jucătorii bucu­­reşteni vor fi, proba­bil, angrenaţi în me­ciurile cu R.F. a Ger­maniei. Şi atunci ? O altă propunere: 29 no­iembrie la Valencia, 13 sau 14 decembrie la Bucureşti. Este aşteptat acor­dul clubului din Va­lencia Deci, deocamdată, ni­mic precis. Moldova Chişinău - Dinamo Bacău 0-0 MOSCOVA 31 (A­­gerpres). — în ca­drul turneului pe care-l întreprinde în U.R.S.S., echipa de fotbal Dinamo Bacău a întilnit la Chişi­nău, formaţia locală Moldova. Meciul s-a încheiat la egalitate: 0-0. SUSPENDĂRI LA DUNĂREA GIURGIU Corespondentul nos­tru din Giurgiu, Tra­­ian Barbălată, ne a­­firm­ă că într-o recen­tă şedinţă a cdroului secţiei de fotbal a aso­ciaţiei Dunărea Giur­­giu (categoria C) au fost luate următoarele hotărîri : jucătorii L. BORTEA şi N. CRĂ­CIUN au fost suspen­daţi pe timp de 11 LUNI şi respectiv UN AN, pentru grave aba­teri de la normele de conduită sportivă, să­­râine ca aceste hotă­­rîri să fie ratificate de Comisia de disciplină a F.R. Fotbal. MANDOIU, SOANGHER ŞI OAICA — ACCIDENTAŢI CORNEL DRAGU­­ŞIN, antrenorul Pro­gresului, ne-a vizitat, ieri la redacţie. La obişnuita întrebare în legătură cu nou­tăţile de la echipa sa, răspunsul a fost surprinzător: „Deo­camdată, am trei ac­cidentaţi : Mănduiu (disjuncţie a umăru­lui sting), Spangher (intindere musculara), Oaidă (intindere de ligamente la ge­nunchi). Să vedem ce se poate repara pină la meciul cu Steaua?" Portari! Regulamentul nu vă mai îngăduie să „trageţi“ de timp Pînă de curînd, portarii echi­pelor care vroiau să păstreze un anumit rezultat „furau“ din timpul de joc prin tot felul de manevre, devenite o nefastă tra­diţie, în dezacord cu legile spor­tivităţii , băteau mingea în pă­­mînt de la un capăt al careului la celălalt, pasau şi reprimeau balonul de la fundaşi etc. Ne­mulţumirea s-a adunat treptat, pînă în luna iunie, cînd Interna­ţional Board (forul legiuitor al F.I.F.A.-ei) a hotărît să modifice paragraful 5 (articolul 12) din regulament, anulînd „baza lega­lă“ care facilita infracţiunea. Urmările s-au văzut. Portarii au început să repună balonul în joc atît de rapid, de parcă îi frige la degete. Pentru detalii ne-am adresat tov. ANDREI RADULESCU, pre­şedintele Colegiului central de arbitri: — Măsură excelentă care di­namizează jocul. După ce a prins mingea, portarul este obligat să o degajeze in timp ce face pa­tru paşi. în acest interval o poate reţine, bate în pămint, sau arunca în aer. Numărarea paşi­lor incepe din clipa cit­d balo­nul intră sub controlul său. — Mai există și alte preve­deri ? — Da. Orice manevră utiliza­tă de portar pentru frinarea jo­cului, sau prin care încearcă sa obţină un avantaj necinstit în favoarea echipei sale, va fi sanc­ţionată prin acordarea unei lovi­turi libere indirecte, în favoarea echipei adverse, de pe locul unde s-a comis greşeala. De e­­xemplu , dacă portarul prinde mingea, ii dă drumul pe pămint înainte de efectuarea primului pas, o conduce cu piciorul, o prinde din nou în miini și nu o degajează imediat (efectuînd al cincilea pas), va fi penalizat. — Dar cînd conduce balonul mai mult de 4 paşi ? — Dacă il prinde din nou în miini va fi sancţionat. Dacă conduce mai departe — cu pi­ciorul — şi degajează nu comite nici o infracţiune. — Cînd stă pe loc cu mingea în mîini, aşteptînd scurgerea secundelor ? — Va fi penalizat, la fel ca şi atunci cînd efectuează pase re­petate cu unul dintre coechipieri. In schimb, portarul poate juca balonul cu piciorul, sau cu capul ste. (exceptind mîinile), ca orice jucător de cimp fără să fie pasi­bil de vreo sancţiune. Deci, atenţie portari ! (rep.) Noi ciştigatori la LOTO-PRONOSPORT In ultima săptămînă, alţi noi cîştigători au in­trat în posesia marilor premii atribuite la siste­mele LOTO - PRONO­SPORT. Astfel şi-au ridicat au­toturismele ciştigate parti­cipanţii la concursul ex­cepţional PRONOEXPRES din 24 septembrie şi o parte dintre cîştigătorii aceloraşi valoroase premii de la tragerea RECOLTEI LOTO. Şi lozul în plic a fost bogat în ciştiguri de va­loare şi nu puţini au fost participanţii care au cîşti­­gat autoturisme sau pre­mii de 20.000 Iei, 10.000 lei, 5.000 lei, etc. Spre edificare vă facem o scurtă trecere în revistă a marilor cîştigători din săpt­ămîna trecută. La Pronoexpres partici­pantul Morcov I. Mihai din Bacău a obţinut 143.295 lei la concursul nr. 41 din 11 octombrie. La Loto, participantul Cerchez Dumitra din Bucu­reşti a intrat în posesia frumoasei sume de 113.906 lei cîştigată la tragerea LOTO din 13 octombrie 1967. Şi concursul Pronosport nr. 42 din 22 octombrie, a dat un mare cîştigător in persoana participantului Constantin Cîmpeanu din Bucureşti care a obţinut 118.577 lei, din care un autoturism SKODA 1000 MB. Recordul a fost însă de­păşit de către Lotul in Plic care în cursul săptă­­mînii trecute a acordat câş­tigătorilor nu mai puţin de şase autoturisme şi un­sprezece premii de cîte 20.000 lei şi 10.000 lei. Dar iată numele fericiţilor cîştigători de autoturisme: Tirlea Teodor din Calafat­, „Skoda 1000 M.B.“, Ma­rian Ionel Mircea din Cluj „Fiat 850“ şi Fronea Vasile din Istria regiunea Dobrogea, Gîrboan Gh­eor­­ghe din Şomcuţa regiunea Maramureş, Jebeleanu Du­mitru din Tg. Jiu şi Popa Constantin din Cis­­lău regiunea Ploieşti, fie­care cîte un „Trabant 601“. • Azi şi mîine sînt ulti­mele zile în care vă mai puteţi procura bilele pentru tragerea LOTO de vineri 3 noiembrie 1967. Rubrică redactată de Ad­ministraţia de stat Loto- Pronosport.

Next