Sportul popular - Sportul, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 5426-5434 - 1-20)
1967-11-01 / nr. 5426
Echipa naţională a sosit in Capitală Făcînd o escală de o noapte la Budapesta, jucătorii selecţionatelor şi de juniori ale României, care au evoluat duminică la Cracovia şi Tarnobrzeg, au sosit ieri dimineaţă în Capitală. Iată o declaraţie a lui CONSTANTIN, căpitanul primei noastre reprezentative, făcută imediat după sosire. „Am avut un meci foarte greu la Cracovia Adversarul nostru, încurajat de victoria obţinută, recent, la scor în dauna Belgiei, la Bruxelles, a abordat jocul dornic sa încheie sezonul internaţional cu un succes împotriva formaţiei noastre, pe care n-a mai întrecut-o de 35 de ani. Este drept, noi n-am reuşit să evoluăm la nivelul posibilităţilor. Ne-am străduit, insă, să luptăm din răsputeri pentru un rezultat onorabil. Şi cred că acest 0 0, obţinut in deplasare, poate şterge intructiva din amărăciunea ultimelor rezultate nefavorabile“. Despre meciul de la Tarnobrzeg ne-a vorbit antrenorul GHOLA ! „Echipa s-a prezentat mai bine ca la ultimele jocuri. Acţionînd cu o exemplară putere de luptă, ea a putut să-şi pună în valoare calităţile tehnico-tactice. Aş vrea să remarc, îndeosebi, pe Dumitru, Ştefănescu şi Camaro. Curînd vom relua pregătirile în vederea celor două jocuri pe care le vom susţine cu selecţionata de juniori a Ungariei în cadrul preliminariilor U.E.F.A.". „PISCUL FOTBALULUI“ poate fi escaladat doar cu tineri (!) (Urmare din pag. I) cele 16 licee cu program special de educaţie fizică nu există secţie de fotbal. Iar numai 8, din cele 55 de şcoli sportive, au inclus acest sport în profilul lor. Pînă acum doi ani, o dispoziţie sacrosanctă interzicea practicarea fotbalului în şcoală, măsură discriminatorie şi eiscreditantă, în timp ce în Anglia, de exemplu, un milion de elevi participă în fiecare an la campionatul şcolar al ţării. Toate marile cluburi de fotbal din America de Sud (Penarol, Nacional, River Plata, Boca Juniors, Santos, Palmeiras etc.) au secţii de babyfootball in care se pregătesc 80—100 de copii, secţii de juniori (2—3 echipe) şi aşa-numite secţii — Intermedia — ce cuprind una-două echipe de tineret. într-o singură după-amiază am văzut antrenîndu-se la clubul Juventus din Torino (actualul campion al Italiei), 80 de copii şi 60 de juniori. In R.F. a Germaniei sunt legitimaţi vreo 700 000 de juniori (iată din ce uriaşă masă urcă un Beckenbauer, un Held, un Haller sau un Overath). Noi avem doar 7 000 de juniori, iar dintre aceştia, peste 90 la sută se instruiesc în nişte condiţii şi după o metodică care nu le îngăduie să ajungă altceva decît nişte jucători de regiune, sau de divizia C. Foarte puţine asociaţii sportive au posibilităţi reale pentru creşterea acestora, în rest lipsind terenuri, echipament şi antrenori. O criză din ce în ce mai accentuată de terenuri reduse (în cartiere, pe lingă şcoli), precum şi preţul prea ridicat al mingilor de fotbal au veştejit pasiunea micuţilor Constantin, Pele, Dumitriu, Eusebio, Dobrin, Corso (aşă cum le place lor să-şi zică) pentru fotbal. Un campionat republican de juniori, la care participau în trecut 106 echipe a fost desfiinţat din cauza lipsei fondurilor necesare deplasărilor. Actuala competiţie pentru juniori — campionat local — s-a născut. . . moartă. Două-trei echipe mai bune în fiecare serie, alături de formaţii slabe, improvizate ca „să fie la număr“, pildă de fotmalism în stare pură. Pînă acum doi ani, cînd s-au înfiinţat cele 12 centre de copii şi juniori (singurele laboratoare propriu-zise pentru pregătirea fotbaliştilor de mîine), n-a existat în bugetul federaţiei şi al cluburilor nici o sumă destinată tinerilor fotbalişti, nu s-a efectuat pentru ei nici o investiţie. Astfel prezentul şi viitorul fotbalului nostru a rămas în seama generaţiei spontane, o incursiune prin fotbalul cîtorva ţări europene (ziarul nostru va publica cîteva tablouri concludente), face şi mai de neînţeles miopia manifestă în acest domeniu. DOUA SĂBII ÎN ACEEAŞI TEACA !E vorba de sinteza obligatorie pe care trebuie să o realizeze Federaţia de fotbal între activitatea de perspectivă şi cea actuală. Problema copiilor şi juniorilor e pe cale să fie larg dezbătută, se preconizează soluţii de fond. Dintr-un raport preliminar al F.R.F. am spicuit, printre altele, un fapt deconcertant. Se ştie că între 8 şi 14 ani există premise fiziologice optime pentru formarea şi consolidarea unui mare număr de deprinderi motrice corecte substratul tehnicii de mai tîrziu). Ce caracter ştiinţific mai poate fi atribuit pregătirii copiilor, cînd după date statistice, un număr foarte mic joacă fotbal în această etapă propice acumulărilor masive, în timp ce mult mai mulţi încep să silabisească abecedarul fotbalului după vîrsta de 15 ani şi rămîn, de aceea, cu o tehnică grosieră. Pentru edificare , doar 2—300 de copii, între 8 şi 16 ani, joacă fotbal în mod sistematic ; — între 11 şi 14 ani, 4—5000 de copii sînt cuprinşi în activitate organizată ; — în schimb, 7 000 de adolescenţi, între 15—18 ani, sînt preocupaţi de fotbal, aproape jumătate dintre ei iniţiindu-se în tehnica acestui sport după etapa de vîrstă cea mai potrivită. Cum s-ar putea corecta această anomalie ? Fotbalul trebuie să prindă rădăcini adînci în mediul şcolar. Se preconizează ca în şcoala de cultură generală să fie dezvoltate predispoziţiile pentru fotbal ale unui mare număr de copii (întîia etapă a selecţiei), iar centrele şi liceele de specialitate să devină unităţi pentru confirmarea şi dezvoltarea acestor predispoziţii (etapa secundă). In acest sens, dacă numai 20 de elevi dintr-o şcoală vor juca fotbal cu regularitate, se va putea conta în viitor pe următoarea piramidă de selecţie : — elevi inteti a—12 ani — 114 946 şcoli X 20 = 298 920 — elevi intre 13—15 ani — 7 629 şcoli x 20 = 152 580 — elevi între 16—18 ani — 1 008 şcoli x 20 = 20 160 SA NE POTRIVIM PASUL DUPĂ EVOLUŢIA SPORTULUI MONDIAL Aşteptăm (şi sperăm) ca din anul viitor să intre treptat în funcţiune tot cortegiul măsurilor organizatorice preconizate, să fie stabilite şi să devină operante cele mai adecvate criterii de selecţie, cea mai judicioasă metodologie (etapizare, conţinut, mijloace etc.). În acest context am dori să aducem în dezbatere încă o chestiune actuală. O simplă observaţie (derivată din sute de cazuri) atrage atenţia că maturizarea fizică, tehnică şi tactică a tinerilor noştri fotbalişti se realizează lent, tîrziu. Un jucător de 18—19 ani se dovedeşte, de regulă, în competiţia seniorilor, încă fragil, insuficient format, nu cunoaşte decît lucruri elementare nu dă randament în partide de tăria campionatului. Numeroase exemple (la noi Marian, Gh. Popescu şi alţii debutau, la 17—18 ani, cu succes în echipa naţională) din fotbalul mondial atestă că talentele autentice şi bine cultivate se manifestă din plin la terminarea etapei de juniorat. Faptul merită corelat şi cu un aspect din ce în ce mai evident astăzi în sportul mondial : prin perfecţionarea neîntreruptă a metodelor de antrenament, practicanţii diferitelor ramuri sportive obţin performanţe excepţionale la o vîrstă, din ce în ce mai fragedă. Ceea ce înseamnă că dezvoltarea somatică, consolidarea calităţilor fizice, asimilarea tehnicii pînă la treaptă rafinamentului, precum şi apariţia reflexelor tactice, se obţin într-un timp mai scurt. Acest buchet de argumente ne-a sugerat să propunem antrenorilor drept subiect de reflecţie această temă , cum ar trebui potenţat efectul antrenamentelor (prin concentrarea materialului didactic şi perfecţionarea metodelor), Incit tinărul fotbalist să devină, cit mai devreme, apt de performanță. Ca punct de pornire transcriem opinia primului nostru interlocutor, reputatul antrenor Petre Steinbach, căruia i-am adresat această întrebare. „Pregătirea copiilor trebuie să înceapă mai devreme, la 8 ani. Este necesar ca ea să se desfăşoare pe baza unui plan de învăţămînt eşalonat pe 10 ani. Volumul şi intensitatea ciclurilor de antrenament să sporească, în comparaţie cu datele actuale, încît juniorul să efectueze patru şedinţe de pregătire şi un joc pe săptămînă“. În articolele viitoare vom trata alte aspecte convergente. Un simplu meci de juniori. Speranţa celebrităţii sportive se roteşte in jurul fiecărui tinăr fotbalist. Juniorii sunt un amestec de elan şi visare. Prin ei, fotbalul nostru va putea dobîndi deplină sănătate. Hotărît lucru, în toamna aceasta nu avem nici o clipă de răgaz. Iată, nici nu s-au stins bine ecourile meciurilor cu polonezii şi trebuie să ne pregătim pentru dubla întîlnire cu fotbalul din R.F. a Germaniei. Meciul echipelor A va avea loc la Bucureşti, iar cel al formaţiilor de tineret la Saarbrücken. La 22 noiembrie: România — R. F. a Germaniei, la București R. F. a Germaniei (fin.)-România (fin.) la Saarbrücken CÎND SE VOR JUCA, TOTUŞI, MECIURILE RAPID-JUVENTUS ŞI STEAUA-VALENCIA? Continuă discuţiile privind datele meciurilor RAPID—JUVENTUS şi STEAUA— VALENCIA. Se fac propuneri, se acceptă şi se renunţă la... datele acceptate. Luni dimineaţa, la sediul F.R. Fotbal, antrenorul VALENTIN STÂNESCU a trecut în revistă toate „ferestrele“ posibile pentru disputarea meciurilor RAPID—JUVENTUS, oprindu-se la datele de 29 noiembrie (la Torino) și 13 decembrie (la București). Conducerea clubului italian a venit cu o contrapropunere, în sensul ca primul joc (cel de la 29 noiembrie) să se desfăşoare la Bucureşti, urmînd ca manşa a doua să aibă loc la Torino la 13 decembrie. Desigur gideştenii n-au acceptat. Tragerea la sorţi a decis, deci discuţiile, din acest punct de vedere, sunt inutile. Nu trebuie uitat că cel care a căpătat dreptul de a avea terenul propriu pentru partida a doua este oarecum avantajat prin noul regulament al competiţiei. Totuşi, se aşteaptă ultimul răspuns din Italia. In ce priveşte primul joc STEAUA— VALENCIA, spaniolii au avut rezerve in legătură cu data de 8 noiembrie, motivînd că, în aceeaşi seară, la Madrid se desfăşoară un meci ce va fi televizat, şi clubul spaniol nu vrea să joace la concurenţă. Steaua a propus, atunci, data de 9 noiembrie. Spaniolii au făcut o contrapropunere : 16 noiembrie. Aceasta nu este acceptabilă pentru Steaua, dat fiind faptul că, la 22 noiembrie, o parte dintre jucătorii bucureşteni vor fi, probabil, angrenaţi în meciurile cu R.F. a Germaniei. Şi atunci ? O altă propunere: 29 noiembrie la Valencia, 13 sau 14 decembrie la Bucureşti. Este aşteptat acordul clubului din Valencia Deci, deocamdată, nimic precis. Moldova Chişinău - Dinamo Bacău 0-0 MOSCOVA 31 (Agerpres). — în cadrul turneului pe care-l întreprinde în U.R.S.S., echipa de fotbal Dinamo Bacău a întilnit la Chişinău, formaţia locală Moldova. Meciul s-a încheiat la egalitate: 0-0. SUSPENDĂRI LA DUNĂREA GIURGIU Corespondentul nostru din Giurgiu, Traian Barbălată, ne afirmă că într-o recentă şedinţă a cdroului secţiei de fotbal a asociaţiei Dunărea Giurgiu (categoria C) au fost luate următoarele hotărîri : jucătorii L. BORTEA şi N. CRĂCIUN au fost suspendaţi pe timp de 11 LUNI şi respectiv UN AN, pentru grave abateri de la normele de conduită sportivă, sărâine ca aceste hotărîri să fie ratificate de Comisia de disciplină a F.R. Fotbal. MANDOIU, SOANGHER ŞI OAICA — ACCIDENTAŢI CORNEL DRAGUŞIN, antrenorul Progresului, ne-a vizitat, ieri la redacţie. La obişnuita întrebare în legătură cu noutăţile de la echipa sa, răspunsul a fost surprinzător: „Deocamdată, am trei accidentaţi : Mănduiu (disjuncţie a umărului sting), Spangher (intindere musculara), Oaidă (intindere de ligamente la genunchi). Să vedem ce se poate repara pină la meciul cu Steaua?" Portari! Regulamentul nu vă mai îngăduie să „trageţi“ de timp Pînă de curînd, portarii echipelor care vroiau să păstreze un anumit rezultat „furau“ din timpul de joc prin tot felul de manevre, devenite o nefastă tradiţie, în dezacord cu legile sportivităţii , băteau mingea în pămînt de la un capăt al careului la celălalt, pasau şi reprimeau balonul de la fundaşi etc. Nemulţumirea s-a adunat treptat, pînă în luna iunie, cînd Internaţional Board (forul legiuitor al F.I.F.A.-ei) a hotărît să modifice paragraful 5 (articolul 12) din regulament, anulînd „baza legală“ care facilita infracţiunea. Urmările s-au văzut. Portarii au început să repună balonul în joc atît de rapid, de parcă îi frige la degete. Pentru detalii ne-am adresat tov. ANDREI RADULESCU, preşedintele Colegiului central de arbitri: — Măsură excelentă care dinamizează jocul. După ce a prins mingea, portarul este obligat să o degajeze in timp ce face patru paşi. în acest interval o poate reţine, bate în pămint, sau arunca în aer. Numărarea paşilor incepe din clipa citd balonul intră sub controlul său. — Mai există și alte prevederi ? — Da. Orice manevră utilizată de portar pentru frinarea jocului, sau prin care încearcă sa obţină un avantaj necinstit în favoarea echipei sale, va fi sancţionată prin acordarea unei lovituri libere indirecte, în favoarea echipei adverse, de pe locul unde s-a comis greşeala. De exemplu , dacă portarul prinde mingea, ii dă drumul pe pămint înainte de efectuarea primului pas, o conduce cu piciorul, o prinde din nou în miini și nu o degajează imediat (efectuînd al cincilea pas), va fi penalizat. — Dar cînd conduce balonul mai mult de 4 paşi ? — Dacă il prinde din nou în miini va fi sancţionat. Dacă conduce mai departe — cu piciorul — şi degajează nu comite nici o infracţiune. — Cînd stă pe loc cu mingea în mîini, aşteptînd scurgerea secundelor ? — Va fi penalizat, la fel ca şi atunci cînd efectuează pase repetate cu unul dintre coechipieri. In schimb, portarul poate juca balonul cu piciorul, sau cu capul ste. (exceptind mîinile), ca orice jucător de cimp fără să fie pasibil de vreo sancţiune. Deci, atenţie portari ! (rep.) Noi ciştigatori la LOTO-PRONOSPORT In ultima săptămînă, alţi noi cîştigători au intrat în posesia marilor premii atribuite la sistemele LOTO - PRONOSPORT. Astfel şi-au ridicat autoturismele ciştigate participanţii la concursul excepţional PRONOEXPRES din 24 septembrie şi o parte dintre cîştigătorii aceloraşi valoroase premii de la tragerea RECOLTEI LOTO. Şi lozul în plic a fost bogat în ciştiguri de valoare şi nu puţini au fost participanţii care au cîştigat autoturisme sau premii de 20.000 Iei, 10.000 lei, 5.000 lei, etc. Spre edificare vă facem o scurtă trecere în revistă a marilor cîştigători din săptămîna trecută. La Pronoexpres participantul Morcov I. Mihai din Bacău a obţinut 143.295 lei la concursul nr. 41 din 11 octombrie. La Loto, participantul Cerchez Dumitra din Bucureşti a intrat în posesia frumoasei sume de 113.906 lei cîştigată la tragerea LOTO din 13 octombrie 1967. Şi concursul Pronosport nr. 42 din 22 octombrie, a dat un mare cîştigător in persoana participantului Constantin Cîmpeanu din Bucureşti care a obţinut 118.577 lei, din care un autoturism SKODA 1000 MB. Recordul a fost însă depăşit de către Lotul in Plic care în cursul săptămînii trecute a acordat câştigătorilor nu mai puţin de şase autoturisme şi unsprezece premii de cîte 20.000 lei şi 10.000 lei. Dar iată numele fericiţilor cîştigători de autoturisme: Tirlea Teodor din Calafat, „Skoda 1000 M.B.“, Marian Ionel Mircea din Cluj „Fiat 850“ şi Fronea Vasile din Istria regiunea Dobrogea, Gîrboan Gheorghe din Şomcuţa regiunea Maramureş, Jebeleanu Dumitru din Tg. Jiu şi Popa Constantin din Cislău regiunea Ploieşti, fiecare cîte un „Trabant 601“. • Azi şi mîine sînt ultimele zile în care vă mai puteţi procura bilele pentru tragerea LOTO de vineri 3 noiembrie 1967. Rubrică redactată de Administraţia de stat Loto- Pronosport.