Sportul, februarie 1968 (Anul 24, nr. 80-108)

1968-02-01 / nr. 80

Mr. 80 (5514) DE CE A FOST NECESAR TURNEUL DIN BRAZILIA? De aproape 3 luni, lotul echipei noastre reprezentative de fotbal întreprinde un tur­neu, început în Africa şi continuat apoi în Brazilia. Cum era şi firesc, un astfel de turneu a intrat din primul moment în centrul atenţiei iu­bitorilor de fotbal, care au aşteptat cît mai multe veşti — şi cît mai bune — da la jucătorii noştri. Pe lingă comentariile obiş­nuite asupra întîlnirilor sus­ţinute de echipa noastră re­prezentativă, în presă au pu­tut fi citite şi unele materiale în care era pusă la îndoială utilitatea acestui turneu. Fără vreo intenţie de a se angaja într-o polemică, Federaţia ro­mână de fotbal se socoteşte obligată să prezinte opiniei publice, în aceste rânduri, o informare completă în legătură cu considerentele care au dus la perfectarea turneului. La baza organizării sale­au stat următoarele raţiunii — prelungirea perioadei de jocuri pentru fotbaliştii noştri fruntaşi î — cunoaşterea experienţei organizatorice şi metodice a fotbalului brazilian­­ — perfectarea în condiţiuni cit mai avantajoase a jocului Brazilia-România, ce urmează să se desfăşoare în vara acea­sta, la Bucureşti; — verificarea unui lot mai numeros de jucători şi, tot­odată, Întinerit, în vederea pregătirii echipei noastre na­ţionale pentru meciurile Inter­naţionale din 1968, inclusiv cele din preliminariile campio­natului mondial de fotbal. Aceste considerente au în­trunit adeziunea tuturor an­trenorilor echipelor din divi­zia naţională A. Dar, după meciul cu R. D. Germană, acordul n-a mai fost total, s-au făcut auzite şi voci îm­potrivă, deşi, în general, ideea realizării turneului a conti­nuat să găsească un ecou favorabil, la punctele de ve­dere de mai sus adăugîndu-se şi altele, de ordin financiar , organizatorii şi-au d­at obli­gaţia să suporte toate chel­tuielile legate de efectuarea acestui turneu, suma globală, inclusiv beneficiul nostru, ri­­dicîndu-se la 70 000 de do­lari. Trecind la organizarea tur­neului, am intîmpinat unele dificultăţi, cu deosebire în zilele dinaintea plecării. Ast­fel, Dumitru Nicolae s-a acci­dentat, devenind indisponibil Hălmăgeanu s-a declarat şi el Inapt­­ Dan Coe, după com­portarea avută In meciul cu R. D. Germană (la care s-au adăugat şi unele acte de In­disciplină săvîrşite în cadrul clubului său) nu mai intra în discuţie. Pe de altă parte, pentru Lucescu şi Dinu exis­tau insistente solicitări din partea clubului Dinamo ca ei să rămînă în ţară. In aceste condiţii s-a pus problema renunţării la tur­neu, dar ţinîndu-se seama că exista un contract, ale cărui clauze trebuiau respectate, o asemenea soluţie nu putea fi luată In consideraţie. In aces­te Împrejurări, a trebuit să ne călcăm pe Inimă şi să-l in­cludem în lot pe Dan Coe, fără de care linia de apărare, descompletată prin Indisponi­bilitatea lui Dumitru Nicolae si Bujor Hălmăgeanu, ar fi avut o forţă de luptă scăzută. In acelaşi timp, am obtinut cuvenita aprobare pentru ple­carea lui Lucescu, întărindu-se în felul acesta şi linia de atac. Despre turneul în sine. Nu­mărul jocurilor susţinute pînă in prezent, ca si rezultatele obţinute nu sînt de natură să ne satisfacă. De asemenea, ne exprimăm nemulţumirea faţă de faptul că nu primim informaţii în mod sistematic din partea conducerii delega­ţiei, cu toate dificultăţile ge­nerate de distanţa la care se află echipa. Regretăm acest lucru, cu atît mai mult cu cît amatorii de fotbal de la noi ar fi avut prilejul să cunoască mai de­vreme își unele aprecieri favo­rabile despre turneul fot­baliștilor români, apărute în presa braziliană. Astfel, ziarul O ESTADO DE SAO PAULO, intr-un articol apărut la data de 10 ianuarie, remarcă în mod deosebit conţinutul an­trenamentelor efectuate de fotbaliştii noştri la Porto Ale­gre. Un alt ziar brazilian, O GLOBO, în numărul său din 13 ianuarie, a scris următoa­rele, intr-un articol intitulat :Steaua românilor in Brazilia" : „Cei care nu au asistat la meci au pierdut o excelentă partidă de fotbal... Selecţionata română practică un fotbal ra­pid, de prima clasă, plin de vigoare, dar lipsit de bru­talitate. Cei care nu au venit la stadion nu pot decit să regrete că nu l-au văzut pe aripa dreaptă, Pircălab, care nu pare a fi european, dato­rită şireteniei sale (amintind prin aceasta mai mult de Garincha), şi vitezei pe care o are. In general, a fost o bună partidă de fotbal, care a plăcut publicului atît dato­rită jocului prestat de echipa Gremio, cît şi de selecţionata României". Aprecieri pozitive au primit şi Coman, Ionescu, Barbu, C. Dan şi Kalla. Este semnificativ, cred, şi faptul că meciul cu echipa Gremio a fost transmis în în­tregime de televiziunea bra­ziliană, pe canalul nr. 2 din Rio de Janeiro. Aşteptăm cu nerăbdare noi ştiri despre evoluţia jucăto­rilor noştri, sperînd că ele vor fi mai bune decit cele de pînă acum. Cît priveşte con­ţinutul turneului, acesta va fi analizat multilateral, o dată cu întoarcerea delegaţiei. Dincă SCHILERU antrenor federal N. R. Publicând materialul de faţă, care expune punctul de vedere al Federaţiei româ­ne de fotbal, redacţia noastră îşi rezervă însă dreptul de a-şi spune ulterior cuvîntul în legătură cu acest turneu, sub toate aspectele lui. ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI PRIMUL JOC ÎN CAPITALA AL DINAMOVIŞTILOR BUCUREŞTENI Revenită de cîteva zile în Capitală, echipa Dinamo Bucureşti îşi inaugurează se­ria jocurilor cu caracter de verificare şi omogenizare, întîlnind astăzi formaţia de categoria C Dunărea Giur­giu. Antrenorul Bazil Ma­rian va alinia formaţia : Ni­­culescu (Datcu) — Popa (Pîrvu), Nunweiller III, Dinu (Boc), Mocanu — Stoenescu, Ştefan — Nunweiller VI, Dumitrache, Naghi, Stingă. Haidu nu va juca, deoarece este uşor accidentat. Jocul este programat pe stadionul Dinamo (teren III) de la ora 11. UN NOU AMICAL, AZI IN GIULEŞTI în continuarea pregătirilor pentru returul campionatului, Rapid Bucureşti va susţine azi pe stadionul Giuleşti (teren II) un meci amical în compania formaţiei Metalul Tîrgovişte, care activează în categoria C. Din formaţia rapidistă nu vor lipsi Motroc, Greavu, Dumitriu, Neagu, Jamaischi, Ion Dumitru, Codreanu, etc., etc. Meciul începe la ora 15.30. Duminică, pe acelaşi teren (ora 10.15) Rapid va primi re­plica echipei Flacăra Moreni. PREGĂTIRILE ECHIPELOR DIN SATU MARE Cele două echipe din Satu Mare, Unio şi Metalul, care participă în campionatul divi­ziei C, şi-au reluat antrena­mentele. Formaţia Unio, pregă­tită de I. Slivăţ, îşi desfăşoară lecţiile in sală şi in aer liber. Faptul că echipa Metalul a încheiat prima parte a campio­natului pe un loc codaş, a de­terminat consiliul asociaţiei să ia cîteva măsuri, principala fiind... schimbarea antrenorului. Acum, de echipă se ocupă Ale­xandru Pop, care a prevăzut cite 5 şedinţe de pregătire în fiecare săptămînă. De aseme­nea, pînă la reluarea campio­natului, echipa Metalul va sus­ţine mai multe meciuri ami­cale. A. Verba şi Z. Covaci, coresp. SPERANŢE LA CHIMIA RM. VILCEA Pentru a avea o comportare mai bună în returul campiona­tului, jucătorii de la Chimia Rm. Vîlcea au început pregă­tirile de la 3 ianuarie. în lot au fost promovaţi juniorii Ba­­laban şi Crăciun, precum şi Ciobanu şi Ignat, din campio­natul regional. Antrenorul N. Dinescu a prevăzut cîteva me­ciuri amicale. Printre adversa­rele Chimiei vor fi formaţiile Metalul Tîrgovişte, Electropu­­tere Craiova, Metalul Hunedoa­ra, Metalul Plopeni, C.S.M. Si­biu, F. C. Argeş şi Universita­tea Craiova. Costel Marinoiu — coresp. PRONOSPORT • PRONOEXPRES • PRONOSPORT PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 4 DIN 28 IANUARIE 1968 * Categoria I (cu 12 rezultate) : 61.5 variante a 1662 lei; ca­tegoria a H-a (cu I1 rezultate): 735.5 variante a 166 lei; cate­goria a IlI-a (cu 10 rezultate) : 4 729 variante a 88 lei. PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 4 DIN 24 IANUARIE 1968 EXTRAGEREA I Categoria I­­ 1 variantă a 50125 lei; categoria a II-a : 6 variante a 10 860 lei; cate­goria a IlI-a 1­69,5 variante a 841 lei; categoria a IV-a : 817 variante a 237 lei; categoria a V-a : 1 288 variante a 58 lei; categoria a VI-a : 5148.5 va­riante a 20 lei. EXTRAGEREA A II-A Categoria 1: 1 variantă a 36 578 lei; categoria a II-a : 3.5 variante a 11321 lei; catego­ria a IlI-a: 16,5 variante a 2 586 lei; categoria a IV-a : 123.5 variante a 444 lei ; cate­goria a V-a : 437 variante a 125 lei; categoria a Vl-a : 2 350.5 variante a 32 lei. Premiul de categoria I de la extragerea I a revenit parti­cipantului Crevenicianu Nede­­lea din București. Azi este ultima zi pentru procurarea biletelor la tragerea Loto de vineri 2 februarie 1968, care va avea loc în București, in sala din str. Doamnei nr. 2, ora 18. PRONOEXPRES NR. 5, DIN SI IANUARIE 1968 EXTRAGEREA I : 40 46 24 18 29 47 — 23 44 Fond de premii: 498 339 lei. EXTRAGEREA a II-a : 1 40 20 5 12 39 — 49 8 Fond de premii : 362 255 lei. Tragerea concursului special Pronoexpres va avea loc miercuri , februarie 1968, In Bucureşti. PREMIILE ÎNTREGI ŞI SFER­TURI DE LA TRAGEREA LOTO DIN 26 IANUARIE 1968 Categoria I : 2 variante sfert a 49 616 lei ; a Il-a : 2 a 39 693 lei şi 7 a 9 923 lei ; a II-a : 110 a 1162 lei şi 243 a 290 lei ; a IV-a : 476 a 343 lei şi 988 a 85 lei ; a V-a: 996 a 222 şi 1 372 a 55 lei. Coppi cu fiul său Faustino încurajările Marinei au fost de bun augur și intr-o altă întrecere importantă din anul 1953, campionatul mondial de rond desfășurat la Lu­ ts­iIL CAMPIONISSIMO“­gano (Elveţia). Coppi îmbrăca in sftrşit şi mult dorit „maglia iridata", tricoul in culorile curcu­beului. Mii de italieni veniţi de cealaltă parte a frontierei. Ia Lugano, plingeau, strigau, sărutau şoseaua La vîrsta de 34 de ani „II campioni­­ssimo“ le oferea o victorie nesperată, o victorie mare, incomparabil mai însemnată decit oricare alt succes în acest amurg prelungit. Dar aceasta va fi ultima. Ancheta internaţională a agenţiei ISK desemnează pe Fausto Coppi cel mai bun sportiv din lume al anului 1953. El ii urma in prestigiosul palmares pe Marcel Cerdan şi Emil Zátopek. Giro d'Italia 1954 îl găseşte pregătit pentru noi performanţe. Cade la Abetone şi continuă, finind ghidonul cu o singură mină. Clştigă etapa de munte la Bolzano înaintea lui Köblet. In viaţa sa apare o femeie, o „suporteri“ care-1 urmărea in toate cursele, ii aştepta la toate sosirile. Era înaltă, distinsă, misterioasă, îmbrăcată totdeauna in alb. I se spunea „La donna bianca“. Presa de scandal atît aştepta. Afacerea Montesi, in care era implicată multă „lume bună“, trebuia uitată. Se inventează un caz Coppi. Viaţa particulară a unui „campio­nissimo“ este oricind un subiect senzaţional. Scir­­bit, dezamăgit, Coppi se hotărăşte să lase totul. Bruna, soţia sa, nu-l înţelege şi singură îl îm­pinge in braţele celeilalte femei. Fausta ducea dorul intrecerilor, ar fi vrut să mai respire aerul pur al înălţimilor, să se ia la ţruntă cu munţii, cu adversarii puternici. Intre timp s-a născut fiul său Faustino şi Fausto regă­seşte pofta de viaţă. Nu va abandona lupta. Va mai alerga şi pentru Faustino, va trebui să ciş­­tige curse şi pentru el, cum ciştigase altădată pentru Marina. Coppi pregăteşte sezonul 1956, la Cogoletto, un sat de pescari, agăţat pe o coastă in golful Genova, la câţiva kilometri de Turchino. Se sim­ţea din nou în putere. Făcea zilnic 100—200 de kilometri cu Ettore Milano. Cartea fi ceilalţi INTIME... © întreprinderea de gos­podărie locativă din Galaţi ne roagă să-i comunicăm adresa şi locul de muncă ale antrenorului Moldovea­­nu Petre­ Peniţă. Motivul 7 P. Moldoveanu, după cum se menţionează în adresă, a locuit intr-un apartament al sus-numitei Întreprinderi si, la plecarea sa din Ga­laţi, „a uitat­ să-şi achite datoriile — chiria si chel­tuielile de Întreţinere — in valoare de 1906 lei (!). Si acum, noua adresă: Clubul Progresul, str. Dr. Staicovici, Bucureşti. • A.S.A. Tg. Mureş a renunţat, zilele trecute, la serviciile fundaşului Gh. Staicu. • In noul sezon fotba­listic, antrenorul Traian Io­nescu de la Dinamo Bucu­resti va avea in centrul preocupărilor sale pregăti­rile echipei de tineret a clubului din sos. Stefan cel Mare. • Imbolnăvindu-se de ulcer, fotbalistul Stoicescu de la Progresul București va fi indisponibil timp de o lună. • Corespondenţii noştri M. Mutaşcu şi I. Alexan­­drescu din Caransebeş ne-au comunicat numele noului antrenor al forma­ţiei C.F.R. Caransebeş, Gheorghe Codreanu (fost jucător la Politehnica Timi­şoara). Din 1965, şi pînă în prezent la această echi­pă s-au perindat 6 antre­nori. Cît va sta al 7-lea ?­­ O iniţiativă valoroa­să : Comisia regională de fotbal Banat editează un interesant Buletin tehnic pentru jucători, antrenori şi activişti sportivi. Aceas­tă iniţiativă ar trebui ex­tinsă şi în alte centre fot­balistice. Ar fi necesar, poate, şi sprijinul F. R. Fotbal. SCURT INTERVIU CU ANTRENORUL LUI „U“ Venit cu treburi la Bucureşti, CONSTANTIN TEAŞCĂ a picat în secţia de fotbal a redacţiei noastre, marţi dimineaţă, in... mijlocul unei discuţii pe mar­ginea primelor rezultate obţi­nute de divizionarele d­in ve­rificările de duminică. I-am lă­sat pe colegi să discute in con­tinuare, preferind un scurt „parti-pris" de circa 10 minute cu antrenorul lui „U“. — Bravapo, 9—0 cu Medicina Cluj! Veniţi tare din urmă... — Se impune o precizare, ba nu, două : nu venim prea din urmă și apoi partenerul nos­tru se afla abia la primul joc, iar noi la al 10-lea... — Original ca întotdeauna... — O cotitură era necesară. Și iată de ce , pînă acum, a­­preciez eu, a existat un punct de vedere greşit; ne antrenam şi iar ne antrenam şi cînd în­cepeam să jucăm se termina... campionatul. Părerea mea este că o bună pregătire fizică — obiectivul principal al perioa­dei de faţă — se poate obţine şi în condiţii specifice. — Apropo. A intervenit vreo schimbare în ceea ce priveşte ideea de joc a echipei ? — Echipa mea va juca. In continuare, după principiile lui 1—4—2—4, într-o concepţie o­­fensivă, construită în mod co­lectiv. Toate acestea cu o di­namică mărită pentru unele posturi, pînă acum mai puţin solicitate. Mai sper să aduc şi ceva inedit în jocul lui „U“. — Aşadar, pregătimi „cu toate pinzele sus“. Să deducem că „V“ asaltează un retur piscuri mai înalte ale clasamentului ! — Mă abţin de la orice pro­nostic pînă după etapa a V-a... — De ce pini atunci ? — Pentru că din primele cinci jocuri ale returului, trei le susţinem în deplasare. Or, ca să escaladăm vîrfuri mai înalte este necesar să adunăm puncte şi de la Bacău, şi de la Craiova, şi de la Bucureşti, unde jucăm cu Rapid. — Ştii că la Bacău şi Cra­C. TEAŞCA văzut de NEAGU RADULESCU Iova n-a ciştigat nimeni un tur ! — Ştiu, dar omul e dator să încerce... — cam optimist faţă de în­tinerirea continuă pe care o su­feră „U". Cine este, de pildă, acest Ştefan, care duminică a înscris trei goluri ? — Un jucător necunoscut, dar despre care în curînd se va vorbi mult. Cit priveşte înti­nerirea, sînt mai mult decit optimist pentru simplul motiv că infuzia este făcută la timp. — Oricum, calcă-ţi pe suflet şi anticipează locul lui „V“ la sfîrşitul returului, în „decalo­gul încrederii", Gheorghe Mi­­troi, de la „Viaţa studenţească", vă vede pe locul 2, după Uni­versitatea Craiova. Ce zici ? — Sincer să fiu, un loc anu­me nu pot indica, dar înain­tea lui Universitatea Craiova vom fi In mod sigur... G. NICOLAESCU Monom de entuziaşti intr-un concurs popular de schi al cooperatorilor O PASIUNE MULTIPLICATĂ DE 104 169 ORI Recent, a avut loc o consfătuire a cadre­lor care organizează şi îndrumă activitatea sportivă din coopera­tivele meşteşugăreşti. Timp de două zile reprezentanţi din toate regiunile ţării au a­­nalizat rezultate, s-au referit la metode de lucru, au formulat propuneri. Problemele puse în discuţie aveau o temă bine statorni­cită în activitatea a­­sociaţiilor Voinţa: mişcarea sportivă de masă. O tradiţie de ani de zile, căreia i se alătură un emoţio­nant sentiment de res­ponsabilitate înmă­­nunchiat în cuvîntul a patruzeci de oa­meni, au dat garan­ţia seriozităţii unei analize largi, cu con­secinţe favorabile a­­supra dezvoltării spor­tului cooperatist. Anul trecut, subli­niau cei prezenţi, nu au existat competiţii de amploare în calen­darul sportului de masă, la startul că­rora să nu se fi ali­niat, în număr apre­ciabil, reprezentanţi ai asociaţiilor Voinţa. Cifrele constituie un argument Îndeajuns de grăitor în spriji­nul acestei afirmaţii: 43 220 participări la Spartachiada de iarnă a tineretului, 44 764 la Spartachiada de vară 15 029 concurenţi la crosul „Să întîmpinăm 1 Mai“, 25 012 la com­petiţiile interne ale asociaţiilor, 28 569 par­ticipanţi la diferite acţiuni cu caracter turistic etc. Baza activităţii de masă o constituie, însă, campionatele a­­sociaţiilor Voinţa, organizate la volei, handbal, tenis de masă, popice, box şi orientare turistică. In­­cepînd cu faza pe co­operative meşteşugă­reşti şi terminînd cu etapa finală, care îi desemnează pe cîşti­­gătorii celor şase dis­cipline, ele au reunit pe terenurile de sport 41 866 cooperatori, a­­dică peste o treime din numărul total al membrilor asociaţiilor. Ace­ste întreceri s-au desfăşurat pe mai bine de o sută de baze sportive (amenajate în multe cazuri chiar de către cei ce le fo­losesc), sub îndruma­rea a peste o mie de instructori voluntari şi a numeroşi specia­lişti. Cît de mare trebuie să fie emulaţia în a­­ceastă întrecere, dacă la Cluj, de pildă, iar­na, deci înaintea star­tului oficial, se orga­nizează o „Cupă a SPORTUL DE MASĂ — O PREOCUPARE MAJORĂ ÎN CADRUL ASOCIAŢIILOR VOINŢA U.R.C.M.“ (ajunsă a­­nul trecut la a 5-a ediţie), la aceleaşi ra­muri de concurs, un fel de repetiţie gene­rală care urmăreşte atit menţinerea formei sportive a concurenţi­lor, cît şi participarea lor masivă la între­ceri ! Sau cu cită rîv­­nă se vor fi pregătit tinerele handbaliste din Rădăuţi cărora ni­meni nu le acorda vreo şansă în turneul final, pentru a reuşi să înfrîngă handicapul experienţei şi al în­delungatei activităţi competiţionale pe ca­­re-l aveau echipele din Bucureşti şi O­­dorhei ! S-a discutat la a­­ceastă consfătuire şi despre cuprinderea organizată în mişca­rea sportivă a uceni­cilor şi a elevilor din şcolile profesionale ale LTCECOM. La Cluj, a arătat responsabilul de resort din acest oraş, ucenicii, aproxi­mativ 400 la număr, practică săptămînal, sub îndrumarea in­structorilor, sportul preferat. Cei ce nu şi-au manifestat o preferinţă anume sînt invitaţi pe rînd, la antrenamentele tutu­ror secţiilor asociaţiei pînă ce se hotărăsc asupra sportului care corespunde aptitudini­lor lor. Astăzi, din 400 de purtători ai insig­nei de polisportiv din efectivul Voinţei Cluj, jumătate sunt ucenici. S-a efectuat cu prilejul consfătuirii un util schimb de ex­perienţă între aceşti oameni animaţi de do­rinţa de a face ca sportul să pătrundă pînă în cea mai măr­ginaşă unitate de deservire, pînă în cel mai modest atelier. După cum se vede, sportul de masă stă, în continuare, la te­melia întregii activi­tăţi a asociaţiilor Vo­inţa. In planurile de muncă şi in calenda­rul fiecăreia dintre ele figurează, ia loc de cinste, concursuri, spartachiade, între­ceri pentru cucerirea insignei de polispor­tiv, excursii, competi­ţii între unităţi sau între cooperative. In concluziile con­sfătuirii s-a afirmat că sportul constituie nu numai un mijloc de călire a organis­mului dar şi un pre­ţios auxiliar în dez­voltarea unor calităţi morale. Este un ade­văr unanim recunos­cut şi pe care 104169 cooperatori îl trans­pun în viaţă cu toată pasiunea. N. DOGARU ni:TM i: ' i m '*■ ! ' : ' A* .. - i ;;1 ii: . till pn& I j,IL CAMPIONISSIMO” 23 coechipieri ai săi. Dar pe neaşteptate cade la pat­a­lebră tifoidă. Buletinele medicale devin alarmante, dar Fausto învinge boala şi in apri­lie e din nou pe bicicletă. Ghinionul insă nu-l slăbeşte, cade la antrenament şi şuferă o frac­tură a coloanei vertebrale. Se părea că de data aceasta e definitiv şi iremediabil pierdut pentru sport. Osul se su­dează greu. La cererea sa i se confecţionează un corset special şi, fară să aştepte vindecarea completă, reîncepe antrenamentele. Cu faţa suptă de boală, purtind încă acest corset care amin­tea ultimul său accident (al citeiea !) l-am cu­noscut pe Fausto Coppi, intr-un amurg de au­gust pe stadionul ars de soare al oraşului Udine. Aşteptam sosirea cicliştilor noştri in pri­mul Tur al Europei, cînd un reporter italian, cu care călătorisem de la Zagreb, ne-a spus că Fausto Coppi se află pe stadion, unde partici­pase la un criteriu in onoarea Turului Europei. Aşezat pe o bancă lungă tribună, Fausto privea trecerea plutoanelor pe pista de zgură roşcată. Părea puţin obosit. Sub tricou se observa cor­setul de oţel. Picioarele sale erau neînchipuit de subţiri şi nemăsurat de lungi, bustul scurt, ca­pul uşor infundat intre umeri, totul montat in­tr-un ansamblu paradoxal armonios. Trăsăturile sale invirtoşate intr-un fel de aşteptare melan­colică, trădau mai puţin oboseala după efort, cu­ ascunsa tristele şi mai mult resemnarea de­cit entuziasmul. Poate că In acele clipe nu era disponibil unei convorbiri. Dar, văz­ind că-l pri­vim, ne-a surfs afabil şi atunci ziaristul italian a îndrăznit să ne prezinte. Am strins o mină nervoasă, tare ca o menghină, asprită de con­tactul cu ghidonul şi frînele bicicletei. Coppi obişnuia să conducă de mulţi ani iară mănuşi. Il aveam In faţă pe cei căruia i se spunea „II campionissimo", pe deschizătorul de drumuri In ciclismul modern, pe cel mai complet şi mai prestigios dintre aşii cunoscuţi în istoria sportu­lui cu pedale. Coppi avea atunci 36 de ani. Cîș­­tigase de 5 ori Turul Italiei și de 2 ori pe cel Pag, a 3-a 24 „IL CAMPIONISSIMO“ al Franţei şi toate marile curse clasice, zeci de campionate mondiale şi naţionale. Silueta sa fusese zărită pe culmile Alpilor şi Pirineilor, pe ninse poteci, sub vînturi şi ploi. Ulysse al bici­cletei, pelerin ciudat şi singuratic, fiindcă-i plă­cea să învingă distanţat de ceilalţi cavaleri ai ghidonului şi să se întoarcă încărcat de amin­tiri acasă. Şi parcă nu ne venea să credem că omul acela atît de firav, cu faţa suptă şi palidă, inspirind bunătate şi uitare de sine, sub pri­virea ochilor de culoarea cicoarei, cu braţe atit de subţiri, este însuşi marele campion pe care din copilărie îl urmăream în fantastica sa odisee sportivă. Nu ne venea să credem că omul a­­cesta a putut realiza performanţe care au făcut din ciclism un sport de baladă. Cunoscindu-l, ne-a impresionat de la început simplitatea şi mo­destia sa. Se exprima în franceză la fel de bine ca si in italiană. Vorbirea lui era aleasă, clară, fără să fie preţioasă. L-am întrebat care au fost cele mai grele mo­mente din cariera sa. A ezitat înainte de a ne răspunde, „In ciclism nu e nimic uşor, mai ales finalurile de etapă — ne spunea el. Poate ulti­mele 15 minute cînd am bătut recordul mondial al orei, dar mai ales in Turul Franţei din 1949. Am suferit mult in fiecare cursă, fiindcă am vrut totdeauna să sosesc primul. Şi de cele mai multe ori am reuşit. Nu ştiu ce părere au alţii, dar eu cred că în ciclism voinţa este cheia per­formanţei Ciclismul — ne spunea Coppi — este sportul celor ce ştiu să îndure. Cei crescuţi în pui nu au reuşit niciodată in acest sport şi de altfel nici nu au ce căuta printre noi. Specta­colul curselor cicliste este oferit oamenilor sim­pli, pe noi ne aşteaptă tot poporul când trecem. De aceea cred că ciclismul va dăinui şi băieţii vor continua să pedaleze peste frontiere. Cu o condiţie : să fie bună-intelegere şi pace“. Ilie GOGA (Va urma)

Next