Sportul, februarie 1968 (Anul 24, nr. 80-108)
1968-02-01 / nr. 80
Mr. 80 (5514) DE CE A FOST NECESAR TURNEUL DIN BRAZILIA? De aproape 3 luni, lotul echipei noastre reprezentative de fotbal întreprinde un turneu, început în Africa şi continuat apoi în Brazilia. Cum era şi firesc, un astfel de turneu a intrat din primul moment în centrul atenţiei iubitorilor de fotbal, care au aşteptat cît mai multe veşti — şi cît mai bune — da la jucătorii noştri. Pe lingă comentariile obişnuite asupra întîlnirilor susţinute de echipa noastră reprezentativă, în presă au putut fi citite şi unele materiale în care era pusă la îndoială utilitatea acestui turneu. Fără vreo intenţie de a se angaja într-o polemică, Federaţia română de fotbal se socoteşte obligată să prezinte opiniei publice, în aceste rânduri, o informare completă în legătură cu considerentele care au dus la perfectarea turneului. La baza organizării saleau stat următoarele raţiunii — prelungirea perioadei de jocuri pentru fotbaliştii noştri fruntaşi î — cunoaşterea experienţei organizatorice şi metodice a fotbalului brazilian — perfectarea în condiţiuni cit mai avantajoase a jocului Brazilia-România, ce urmează să se desfăşoare în vara aceasta, la Bucureşti; — verificarea unui lot mai numeros de jucători şi, totodată, Întinerit, în vederea pregătirii echipei noastre naţionale pentru meciurile Internaţionale din 1968, inclusiv cele din preliminariile campionatului mondial de fotbal. Aceste considerente au întrunit adeziunea tuturor antrenorilor echipelor din divizia naţională A. Dar, după meciul cu R. D. Germană, acordul n-a mai fost total, s-au făcut auzite şi voci împotrivă, deşi, în general, ideea realizării turneului a continuat să găsească un ecou favorabil, la punctele de vedere de mai sus adăugîndu-se şi altele, de ordin financiar , organizatorii şi-au dat obligaţia să suporte toate cheltuielile legate de efectuarea acestui turneu, suma globală, inclusiv beneficiul nostru, ridicîndu-se la 70 000 de dolari. Trecind la organizarea turneului, am intîmpinat unele dificultăţi, cu deosebire în zilele dinaintea plecării. Astfel, Dumitru Nicolae s-a accidentat, devenind indisponibil Hălmăgeanu s-a declarat şi el Inapt Dan Coe, după comportarea avută In meciul cu R. D. Germană (la care s-au adăugat şi unele acte de Indisciplină săvîrşite în cadrul clubului său) nu mai intra în discuţie. Pe de altă parte, pentru Lucescu şi Dinu existau insistente solicitări din partea clubului Dinamo ca ei să rămînă în ţară. In aceste condiţii s-a pus problema renunţării la turneu, dar ţinîndu-se seama că exista un contract, ale cărui clauze trebuiau respectate, o asemenea soluţie nu putea fi luată In consideraţie. In aceste Împrejurări, a trebuit să ne călcăm pe Inimă şi să-l includem în lot pe Dan Coe, fără de care linia de apărare, descompletată prin Indisponibilitatea lui Dumitru Nicolae si Bujor Hălmăgeanu, ar fi avut o forţă de luptă scăzută. In acelaşi timp, am obtinut cuvenita aprobare pentru plecarea lui Lucescu, întărindu-se în felul acesta şi linia de atac. Despre turneul în sine. Numărul jocurilor susţinute pînă in prezent, ca si rezultatele obţinute nu sînt de natură să ne satisfacă. De asemenea, ne exprimăm nemulţumirea faţă de faptul că nu primim informaţii în mod sistematic din partea conducerii delegaţiei, cu toate dificultăţile generate de distanţa la care se află echipa. Regretăm acest lucru, cu atît mai mult cu cît amatorii de fotbal de la noi ar fi avut prilejul să cunoască mai devreme își unele aprecieri favorabile despre turneul fotbaliștilor români, apărute în presa braziliană. Astfel, ziarul O ESTADO DE SAO PAULO, intr-un articol apărut la data de 10 ianuarie, remarcă în mod deosebit conţinutul antrenamentelor efectuate de fotbaliştii noştri la Porto Alegre. Un alt ziar brazilian, O GLOBO, în numărul său din 13 ianuarie, a scris următoarele, intr-un articol intitulat :Steaua românilor in Brazilia" : „Cei care nu au asistat la meci au pierdut o excelentă partidă de fotbal... Selecţionata română practică un fotbal rapid, de prima clasă, plin de vigoare, dar lipsit de brutalitate. Cei care nu au venit la stadion nu pot decit să regrete că nu l-au văzut pe aripa dreaptă, Pircălab, care nu pare a fi european, datorită şireteniei sale (amintind prin aceasta mai mult de Garincha), şi vitezei pe care o are. In general, a fost o bună partidă de fotbal, care a plăcut publicului atît datorită jocului prestat de echipa Gremio, cît şi de selecţionata României". Aprecieri pozitive au primit şi Coman, Ionescu, Barbu, C. Dan şi Kalla. Este semnificativ, cred, şi faptul că meciul cu echipa Gremio a fost transmis în întregime de televiziunea braziliană, pe canalul nr. 2 din Rio de Janeiro. Aşteptăm cu nerăbdare noi ştiri despre evoluţia jucătorilor noştri, sperînd că ele vor fi mai bune decit cele de pînă acum. Cît priveşte conţinutul turneului, acesta va fi analizat multilateral, o dată cu întoarcerea delegaţiei. Dincă SCHILERU antrenor federal N. R. Publicând materialul de faţă, care expune punctul de vedere al Federaţiei române de fotbal, redacţia noastră îşi rezervă însă dreptul de a-şi spune ulterior cuvîntul în legătură cu acest turneu, sub toate aspectele lui. ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI PRIMUL JOC ÎN CAPITALA AL DINAMOVIŞTILOR BUCUREŞTENI Revenită de cîteva zile în Capitală, echipa Dinamo Bucureşti îşi inaugurează seria jocurilor cu caracter de verificare şi omogenizare, întîlnind astăzi formaţia de categoria C Dunărea Giurgiu. Antrenorul Bazil Marian va alinia formaţia : Niculescu (Datcu) — Popa (Pîrvu), Nunweiller III, Dinu (Boc), Mocanu — Stoenescu, Ştefan — Nunweiller VI, Dumitrache, Naghi, Stingă. Haidu nu va juca, deoarece este uşor accidentat. Jocul este programat pe stadionul Dinamo (teren III) de la ora 11. UN NOU AMICAL, AZI IN GIULEŞTI în continuarea pregătirilor pentru returul campionatului, Rapid Bucureşti va susţine azi pe stadionul Giuleşti (teren II) un meci amical în compania formaţiei Metalul Tîrgovişte, care activează în categoria C. Din formaţia rapidistă nu vor lipsi Motroc, Greavu, Dumitriu, Neagu, Jamaischi, Ion Dumitru, Codreanu, etc., etc. Meciul începe la ora 15.30. Duminică, pe acelaşi teren (ora 10.15) Rapid va primi replica echipei Flacăra Moreni. PREGĂTIRILE ECHIPELOR DIN SATU MARE Cele două echipe din Satu Mare, Unio şi Metalul, care participă în campionatul diviziei C, şi-au reluat antrenamentele. Formaţia Unio, pregătită de I. Slivăţ, îşi desfăşoară lecţiile in sală şi in aer liber. Faptul că echipa Metalul a încheiat prima parte a campionatului pe un loc codaş, a determinat consiliul asociaţiei să ia cîteva măsuri, principala fiind... schimbarea antrenorului. Acum, de echipă se ocupă Alexandru Pop, care a prevăzut cite 5 şedinţe de pregătire în fiecare săptămînă. De asemenea, pînă la reluarea campionatului, echipa Metalul va susţine mai multe meciuri amicale. A. Verba şi Z. Covaci, coresp. SPERANŢE LA CHIMIA RM. VILCEA Pentru a avea o comportare mai bună în returul campionatului, jucătorii de la Chimia Rm. Vîlcea au început pregătirile de la 3 ianuarie. în lot au fost promovaţi juniorii Balaban şi Crăciun, precum şi Ciobanu şi Ignat, din campionatul regional. Antrenorul N. Dinescu a prevăzut cîteva meciuri amicale. Printre adversarele Chimiei vor fi formaţiile Metalul Tîrgovişte, Electroputere Craiova, Metalul Hunedoara, Metalul Plopeni, C.S.M. Sibiu, F. C. Argeş şi Universitatea Craiova. Costel Marinoiu — coresp. PRONOSPORT • PRONOEXPRES • PRONOSPORT PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 4 DIN 28 IANUARIE 1968 * Categoria I (cu 12 rezultate) : 61.5 variante a 1662 lei; categoria a H-a (cu I1 rezultate): 735.5 variante a 166 lei; categoria a IlI-a (cu 10 rezultate) : 4 729 variante a 88 lei. PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 4 DIN 24 IANUARIE 1968 EXTRAGEREA I Categoria I 1 variantă a 50125 lei; categoria a II-a : 6 variante a 10 860 lei; categoria a IlI-a 169,5 variante a 841 lei; categoria a IV-a : 817 variante a 237 lei; categoria a V-a : 1 288 variante a 58 lei; categoria a VI-a : 5148.5 variante a 20 lei. EXTRAGEREA A II-A Categoria 1: 1 variantă a 36 578 lei; categoria a II-a : 3.5 variante a 11321 lei; categoria a IlI-a: 16,5 variante a 2 586 lei; categoria a IV-a : 123.5 variante a 444 lei ; categoria a V-a : 437 variante a 125 lei; categoria a Vl-a : 2 350.5 variante a 32 lei. Premiul de categoria I de la extragerea I a revenit participantului Crevenicianu Nedelea din București. Azi este ultima zi pentru procurarea biletelor la tragerea Loto de vineri 2 februarie 1968, care va avea loc în București, in sala din str. Doamnei nr. 2, ora 18. PRONOEXPRES NR. 5, DIN SI IANUARIE 1968 EXTRAGEREA I : 40 46 24 18 29 47 — 23 44 Fond de premii: 498 339 lei. EXTRAGEREA a II-a : 1 40 20 5 12 39 — 49 8 Fond de premii : 362 255 lei. Tragerea concursului special Pronoexpres va avea loc miercuri , februarie 1968, In Bucureşti. PREMIILE ÎNTREGI ŞI SFERTURI DE LA TRAGEREA LOTO DIN 26 IANUARIE 1968 Categoria I : 2 variante sfert a 49 616 lei ; a Il-a : 2 a 39 693 lei şi 7 a 9 923 lei ; a II-a : 110 a 1162 lei şi 243 a 290 lei ; a IV-a : 476 a 343 lei şi 988 a 85 lei ; a V-a: 996 a 222 şi 1 372 a 55 lei. Coppi cu fiul său Faustino încurajările Marinei au fost de bun augur și intr-o altă întrecere importantă din anul 1953, campionatul mondial de rond desfășurat la Lu tsiIL CAMPIONISSIMO“gano (Elveţia). Coppi îmbrăca in sftrşit şi mult dorit „maglia iridata", tricoul in culorile curcubeului. Mii de italieni veniţi de cealaltă parte a frontierei. Ia Lugano, plingeau, strigau, sărutau şoseaua La vîrsta de 34 de ani „II campionissimo“ le oferea o victorie nesperată, o victorie mare, incomparabil mai însemnată decit oricare alt succes în acest amurg prelungit. Dar aceasta va fi ultima. Ancheta internaţională a agenţiei ISK desemnează pe Fausto Coppi cel mai bun sportiv din lume al anului 1953. El ii urma in prestigiosul palmares pe Marcel Cerdan şi Emil Zátopek. Giro d'Italia 1954 îl găseşte pregătit pentru noi performanţe. Cade la Abetone şi continuă, finind ghidonul cu o singură mină. Clştigă etapa de munte la Bolzano înaintea lui Köblet. In viaţa sa apare o femeie, o „suporteri“ care-1 urmărea in toate cursele, ii aştepta la toate sosirile. Era înaltă, distinsă, misterioasă, îmbrăcată totdeauna in alb. I se spunea „La donna bianca“. Presa de scandal atît aştepta. Afacerea Montesi, in care era implicată multă „lume bună“, trebuia uitată. Se inventează un caz Coppi. Viaţa particulară a unui „campionissimo“ este oricind un subiect senzaţional. Scirbit, dezamăgit, Coppi se hotărăşte să lase totul. Bruna, soţia sa, nu-l înţelege şi singură îl împinge in braţele celeilalte femei. Fausta ducea dorul intrecerilor, ar fi vrut să mai respire aerul pur al înălţimilor, să se ia la ţruntă cu munţii, cu adversarii puternici. Intre timp s-a născut fiul său Faustino şi Fausto regăseşte pofta de viaţă. Nu va abandona lupta. Va mai alerga şi pentru Faustino, va trebui să ciştige curse şi pentru el, cum ciştigase altădată pentru Marina. Coppi pregăteşte sezonul 1956, la Cogoletto, un sat de pescari, agăţat pe o coastă in golful Genova, la câţiva kilometri de Turchino. Se simţea din nou în putere. Făcea zilnic 100—200 de kilometri cu Ettore Milano. Cartea fi ceilalţi INTIME... © întreprinderea de gospodărie locativă din Galaţi ne roagă să-i comunicăm adresa şi locul de muncă ale antrenorului Moldoveanu Petre Peniţă. Motivul 7 P. Moldoveanu, după cum se menţionează în adresă, a locuit intr-un apartament al sus-numitei Întreprinderi si, la plecarea sa din Galaţi, „a uitat să-şi achite datoriile — chiria si cheltuielile de Întreţinere — in valoare de 1906 lei (!). Si acum, noua adresă: Clubul Progresul, str. Dr. Staicovici, Bucureşti. • A.S.A. Tg. Mureş a renunţat, zilele trecute, la serviciile fundaşului Gh. Staicu. • In noul sezon fotbalistic, antrenorul Traian Ionescu de la Dinamo Bucuresti va avea in centrul preocupărilor sale pregătirile echipei de tineret a clubului din sos. Stefan cel Mare. • Imbolnăvindu-se de ulcer, fotbalistul Stoicescu de la Progresul București va fi indisponibil timp de o lună. • Corespondenţii noştri M. Mutaşcu şi I. Alexandrescu din Caransebeş ne-au comunicat numele noului antrenor al formaţiei C.F.R. Caransebeş, Gheorghe Codreanu (fost jucător la Politehnica Timişoara). Din 1965, şi pînă în prezent la această echipă s-au perindat 6 antrenori. Cît va sta al 7-lea ? O iniţiativă valoroasă : Comisia regională de fotbal Banat editează un interesant Buletin tehnic pentru jucători, antrenori şi activişti sportivi. Această iniţiativă ar trebui extinsă şi în alte centre fotbalistice. Ar fi necesar, poate, şi sprijinul F. R. Fotbal. SCURT INTERVIU CU ANTRENORUL LUI „U“ Venit cu treburi la Bucureşti, CONSTANTIN TEAŞCĂ a picat în secţia de fotbal a redacţiei noastre, marţi dimineaţă, in... mijlocul unei discuţii pe marginea primelor rezultate obţinute de divizionarele din verificările de duminică. I-am lăsat pe colegi să discute in continuare, preferind un scurt „parti-pris" de circa 10 minute cu antrenorul lui „U“. — Bravapo, 9—0 cu Medicina Cluj! Veniţi tare din urmă... — Se impune o precizare, ba nu, două : nu venim prea din urmă și apoi partenerul nostru se afla abia la primul joc, iar noi la al 10-lea... — Original ca întotdeauna... — O cotitură era necesară. Și iată de ce , pînă acum, apreciez eu, a existat un punct de vedere greşit; ne antrenam şi iar ne antrenam şi cînd începeam să jucăm se termina... campionatul. Părerea mea este că o bună pregătire fizică — obiectivul principal al perioadei de faţă — se poate obţine şi în condiţii specifice. — Apropo. A intervenit vreo schimbare în ceea ce priveşte ideea de joc a echipei ? — Echipa mea va juca. In continuare, după principiile lui 1—4—2—4, într-o concepţie ofensivă, construită în mod colectiv. Toate acestea cu o dinamică mărită pentru unele posturi, pînă acum mai puţin solicitate. Mai sper să aduc şi ceva inedit în jocul lui „U“. — Aşadar, pregătimi „cu toate pinzele sus“. Să deducem că „V“ asaltează un retur piscuri mai înalte ale clasamentului ! — Mă abţin de la orice pronostic pînă după etapa a V-a... — De ce pini atunci ? — Pentru că din primele cinci jocuri ale returului, trei le susţinem în deplasare. Or, ca să escaladăm vîrfuri mai înalte este necesar să adunăm puncte şi de la Bacău, şi de la Craiova, şi de la Bucureşti, unde jucăm cu Rapid. — Ştii că la Bacău şi CraC. TEAŞCA văzut de NEAGU RADULESCU Iova n-a ciştigat nimeni un tur ! — Ştiu, dar omul e dator să încerce... — cam optimist faţă de întinerirea continuă pe care o suferă „U". Cine este, de pildă, acest Ştefan, care duminică a înscris trei goluri ? — Un jucător necunoscut, dar despre care în curînd se va vorbi mult. Cit priveşte întinerirea, sînt mai mult decit optimist pentru simplul motiv că infuzia este făcută la timp. — Oricum, calcă-ţi pe suflet şi anticipează locul lui „V“ la sfîrşitul returului, în „decalogul încrederii", Gheorghe Mitroi, de la „Viaţa studenţească", vă vede pe locul 2, după Universitatea Craiova. Ce zici ? — Sincer să fiu, un loc anume nu pot indica, dar înaintea lui Universitatea Craiova vom fi In mod sigur... G. NICOLAESCU Monom de entuziaşti intr-un concurs popular de schi al cooperatorilor O PASIUNE MULTIPLICATĂ DE 104 169 ORI Recent, a avut loc o consfătuire a cadrelor care organizează şi îndrumă activitatea sportivă din cooperativele meşteşugăreşti. Timp de două zile reprezentanţi din toate regiunile ţării au analizat rezultate, s-au referit la metode de lucru, au formulat propuneri. Problemele puse în discuţie aveau o temă bine statornicită în activitatea asociaţiilor Voinţa: mişcarea sportivă de masă. O tradiţie de ani de zile, căreia i se alătură un emoţionant sentiment de responsabilitate înmănunchiat în cuvîntul a patruzeci de oameni, au dat garanţia seriozităţii unei analize largi, cu consecinţe favorabile asupra dezvoltării sportului cooperatist. Anul trecut, subliniau cei prezenţi, nu au existat competiţii de amploare în calendarul sportului de masă, la startul cărora să nu se fi aliniat, în număr apreciabil, reprezentanţi ai asociaţiilor Voinţa. Cifrele constituie un argument Îndeajuns de grăitor în sprijinul acestei afirmaţii: 43 220 participări la Spartachiada de iarnă a tineretului, 44 764 la Spartachiada de vară 15 029 concurenţi la crosul „Să întîmpinăm 1 Mai“, 25 012 la competiţiile interne ale asociaţiilor, 28 569 participanţi la diferite acţiuni cu caracter turistic etc. Baza activităţii de masă o constituie, însă, campionatele asociaţiilor Voinţa, organizate la volei, handbal, tenis de masă, popice, box şi orientare turistică. Incepînd cu faza pe cooperative meşteşugăreşti şi terminînd cu etapa finală, care îi desemnează pe cîştigătorii celor şase discipline, ele au reunit pe terenurile de sport 41 866 cooperatori, adică peste o treime din numărul total al membrilor asociaţiilor. Aceste întreceri s-au desfăşurat pe mai bine de o sută de baze sportive (amenajate în multe cazuri chiar de către cei ce le folosesc), sub îndrumarea a peste o mie de instructori voluntari şi a numeroşi specialişti. Cît de mare trebuie să fie emulaţia în această întrecere, dacă la Cluj, de pildă, iarna, deci înaintea startului oficial, se organizează o „Cupă a SPORTUL DE MASĂ — O PREOCUPARE MAJORĂ ÎN CADRUL ASOCIAŢIILOR VOINŢA U.R.C.M.“ (ajunsă anul trecut la a 5-a ediţie), la aceleaşi ramuri de concurs, un fel de repetiţie generală care urmăreşte atit menţinerea formei sportive a concurenţilor, cît şi participarea lor masivă la întreceri ! Sau cu cită rîvnă se vor fi pregătit tinerele handbaliste din Rădăuţi cărora nimeni nu le acorda vreo şansă în turneul final, pentru a reuşi să înfrîngă handicapul experienţei şi al îndelungatei activităţi competiţionale pe care-l aveau echipele din Bucureşti şi Odorhei ! S-a discutat la această consfătuire şi despre cuprinderea organizată în mişcarea sportivă a ucenicilor şi a elevilor din şcolile profesionale ale LTCECOM. La Cluj, a arătat responsabilul de resort din acest oraş, ucenicii, aproximativ 400 la număr, practică săptămînal, sub îndrumarea instructorilor, sportul preferat. Cei ce nu şi-au manifestat o preferinţă anume sînt invitaţi pe rînd, la antrenamentele tuturor secţiilor asociaţiei pînă ce se hotărăsc asupra sportului care corespunde aptitudinilor lor. Astăzi, din 400 de purtători ai insignei de polisportiv din efectivul Voinţei Cluj, jumătate sunt ucenici. S-a efectuat cu prilejul consfătuirii un util schimb de experienţă între aceşti oameni animaţi de dorinţa de a face ca sportul să pătrundă pînă în cea mai mărginaşă unitate de deservire, pînă în cel mai modest atelier. După cum se vede, sportul de masă stă, în continuare, la temelia întregii activităţi a asociaţiilor Voinţa. In planurile de muncă şi in calendarul fiecăreia dintre ele figurează, ia loc de cinste, concursuri, spartachiade, întreceri pentru cucerirea insignei de polisportiv, excursii, competiţii între unităţi sau între cooperative. In concluziile consfătuirii s-a afirmat că sportul constituie nu numai un mijloc de călire a organismului dar şi un preţios auxiliar în dezvoltarea unor calităţi morale. Este un adevăr unanim recunoscut şi pe care 104169 cooperatori îl transpun în viaţă cu toată pasiunea. N. DOGARU ni:TM i: ' i m '*■ ! ' : ' A* .. - i ;;1 ii: . till pn& I j,IL CAMPIONISSIMO” 23 coechipieri ai săi. Dar pe neaşteptate cade la patalebră tifoidă. Buletinele medicale devin alarmante, dar Fausto învinge boala şi in aprilie e din nou pe bicicletă. Ghinionul insă nu-l slăbeşte, cade la antrenament şi şuferă o fractură a coloanei vertebrale. Se părea că de data aceasta e definitiv şi iremediabil pierdut pentru sport. Osul se sudează greu. La cererea sa i se confecţionează un corset special şi, fară să aştepte vindecarea completă, reîncepe antrenamentele. Cu faţa suptă de boală, purtind încă acest corset care amintea ultimul său accident (al citeiea !) l-am cunoscut pe Fausto Coppi, intr-un amurg de august pe stadionul ars de soare al oraşului Udine. Aşteptam sosirea cicliştilor noştri in primul Tur al Europei, cînd un reporter italian, cu care călătorisem de la Zagreb, ne-a spus că Fausto Coppi se află pe stadion, unde participase la un criteriu in onoarea Turului Europei. Aşezat pe o bancă lungă tribună, Fausto privea trecerea plutoanelor pe pista de zgură roşcată. Părea puţin obosit. Sub tricou se observa corsetul de oţel. Picioarele sale erau neînchipuit de subţiri şi nemăsurat de lungi, bustul scurt, capul uşor infundat intre umeri, totul montat intr-un ansamblu paradoxal armonios. Trăsăturile sale invirtoşate intr-un fel de aşteptare melancolică, trădau mai puţin oboseala după efort, cu ascunsa tristele şi mai mult resemnarea decit entuziasmul. Poate că In acele clipe nu era disponibil unei convorbiri. Dar, văzind că-l privim, ne-a surfs afabil şi atunci ziaristul italian a îndrăznit să ne prezinte. Am strins o mină nervoasă, tare ca o menghină, asprită de contactul cu ghidonul şi frînele bicicletei. Coppi obişnuia să conducă de mulţi ani iară mănuşi. Il aveam In faţă pe cei căruia i se spunea „II campionissimo", pe deschizătorul de drumuri In ciclismul modern, pe cel mai complet şi mai prestigios dintre aşii cunoscuţi în istoria sportului cu pedale. Coppi avea atunci 36 de ani. Cîștigase de 5 ori Turul Italiei și de 2 ori pe cel Pag, a 3-a 24 „IL CAMPIONISSIMO“ al Franţei şi toate marile curse clasice, zeci de campionate mondiale şi naţionale. Silueta sa fusese zărită pe culmile Alpilor şi Pirineilor, pe ninse poteci, sub vînturi şi ploi. Ulysse al bicicletei, pelerin ciudat şi singuratic, fiindcă-i plăcea să învingă distanţat de ceilalţi cavaleri ai ghidonului şi să se întoarcă încărcat de amintiri acasă. Şi parcă nu ne venea să credem că omul acela atît de firav, cu faţa suptă şi palidă, inspirind bunătate şi uitare de sine, sub privirea ochilor de culoarea cicoarei, cu braţe atit de subţiri, este însuşi marele campion pe care din copilărie îl urmăream în fantastica sa odisee sportivă. Nu ne venea să credem că omul acesta a putut realiza performanţe care au făcut din ciclism un sport de baladă. Cunoscindu-l, ne-a impresionat de la început simplitatea şi modestia sa. Se exprima în franceză la fel de bine ca si in italiană. Vorbirea lui era aleasă, clară, fără să fie preţioasă. L-am întrebat care au fost cele mai grele momente din cariera sa. A ezitat înainte de a ne răspunde, „In ciclism nu e nimic uşor, mai ales finalurile de etapă — ne spunea el. Poate ultimele 15 minute cînd am bătut recordul mondial al orei, dar mai ales in Turul Franţei din 1949. Am suferit mult in fiecare cursă, fiindcă am vrut totdeauna să sosesc primul. Şi de cele mai multe ori am reuşit. Nu ştiu ce părere au alţii, dar eu cred că în ciclism voinţa este cheia performanţei Ciclismul — ne spunea Coppi — este sportul celor ce ştiu să îndure. Cei crescuţi în pui nu au reuşit niciodată in acest sport şi de altfel nici nu au ce căuta printre noi. Spectacolul curselor cicliste este oferit oamenilor simpli, pe noi ne aşteaptă tot poporul când trecem. De aceea cred că ciclismul va dăinui şi băieţii vor continua să pedaleze peste frontiere. Cu o condiţie : să fie bună-intelegere şi pace“. Ilie GOGA (Va urma)