Sportul, iulie 1968 (Anul 24, nr. 229-259)

1968-07-22 / nr. 250

Redacţia si­­adminitratia : str. Vasiie Conta nr. 16, tel. 11.10.05, inttrorban 72 si 286. Telex sportrom buc.' 180. Anul XXIV Nr. 250 (5684) PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ / ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT Final antrenant in „Cupa Galea" Lipsa de miză a partide­lor din ultima zi a prelimi­nariilor „Cupei Galea“ nu a­­răpit restanţelor de ieri di­­­mineaţă atractivi­ta­tea. Fap­tul se explică prin apriga ambiţie tinerească a competi­torilor, dornici să-şi apere şansele cu toată ardoarea. ‘Aşa s-a întîmplat şi în ulti­mele simpluri ale finalei Ro­mânia — Turcia, deşi acel clar 3—0 care, încă din ajun, se adusese calificarea în tu­rul următor al competiţiei ar fi putut tenta la evoluţii pur formale. Se cuvin, deci, feli­citări. Pe o linie ascendentă, de la meci la meci, Dumitru Hărădău s-a impus, prin acelaşi joc impetuos şi dezinvolt, în faţa lui Cahit Ataş, cu 6—4, 6—1. Me­zinul cvartetului român a ilustrat, uneori, excelent ten­dinţa pozitivă a lotului nos­tru de „Cupa Galea“ spre un joc eminamente ofensiv, cu judicioasă orientare tactică. Ataş a replicat cu vigoarea-i cunoscută, îndeosebi în pri­mul set, când a cîştigat două ghemuri pe serviciul lui Hă­rădău, apropiindu-se pînă la 4—5 (bună — adresa loburi­­lor şi paselor). Un maraton în miniatură, pasionant prin risipa de ener­gie, l-au oferit Codin Dumi­­trescu şi Remzi Aydin: 6—2, 13—11! Codin (credem, insu­ficient pregătit, încă) nu şi-a putut valorifica decît parţial atuurile — serviciile în forţă, smeciurile necruţătoare. Vina îi aparţine. El a „demonstrat“ o exasperantă inconstanţă, îngreunîndu-şi, astfel, drumul spre victorie, cu serii de exe­cuţii slabe (voleurile, în spe­cial). Este drept, însă, că Aydin — locul 4 în ierarhia tenisului turc — s-a dovedit extrem de tenace, concentrat, hotârit să smulgă măcar un set Prin acest rezultat a fost stabilit scorul finalei ROMANIA—TURCIA : 5—0. Păcat că jucătorii români nu au avut prilejul unei mai severe verificări, acum, in preajma altei importante con­fruntări. Meciurile pentru locurile 3—4 s-au desfăşurat sub sem­nul echilibrului, ultimele trei întîlniri aducând victoria echi­pei R. D. GERMANE în faţa formaţiei ELVEŢIEI, cu sco­rul de 3—2 , P. Weiss — M. Burgener 6—3, 7—5, R. Wei­se — R. Spitzer 7—5, 7—5, B. Schneider, H. Poesch — M. Burgener, J. Michod 7—5, 6—8, 0—6, 6—2, 4—6. Astăzi, reprezentativa Ro­mâniei urmează să se depla­seze la Marianske Lazne, unde între 25—28 iulie sunt programate semifinalele. Neagoe MARDAN Dumitru Hărădău s-a dovedit un element de bază al for­maţiei române Foto­­ V. BAGEAG Pletoşii nu ştiu să înoate! Prietenii mării, din ce în ce mai numeroşi, şi-au dat întîlnire şi in acest an pe litoral. De toate vîrstele, cu preocupări diferite, se bu­cură de binefacerile va­canţei la soare, zbenguin­­du-se în apă ca nişte copii. Perechi tinere îşi ini­ţiază micuţii de 3—4 ani in tainele apei, cei mai virstnici înfruntă valurile in clasica „voinicească“ iar generaţia care a apu­cat să înveţe înotul me­todic, se strecoară cu in­­dominare printre valuri Toată lumea este rume­nită de soare, muşchii işi recapătă supleţea pierdută pe undeva din lene. In localitatea in care mă găsesc o ceată (turmă) da tineri atrage privirile prin aspect şi purtări. Băieţii cu plete, bărbi şi pipe poartă „danoa­­nezi“ şi vor să aibă un aspect de lupi de mare. Fetele ar trebui să pară „sirene“. Cu toţii au legate la git nişte pietre. Un amic îmi spunea că a­­cestea din urmă au rolul să le menţină echilibrul atit de instabil la briza marină, din cauza greută­ţii lor „relative". N-aş fi scris despre ei, nu i-aş fi remarcat, pen­tru că sunt puţini, consu­mă băuturi tari, iar apa nu o întrebuinţează nici pentru uz extern, dar s-a intimplat totuşi ceva: un pletos a intrat în apă! Şi, pentru că nu era obişnuit şi pentru că, deşi bărbat, nu era puternic­, l-a luat un val, a ţipat, a înghiţit apă şi s-a cufun­dat. Un tinerel de vreo pai­sprezece ani, cu părul scurt, s-a aruncat în apă, cu cîteva mişcări puterni­ce l-a apucat de plod­, şi... l-a scos la mal. A in­cercat cel ce-şi zicea că e „cascador" să vorbească, dar n-a putut. Alt tinăr l-a apucat de picioare si ţinindu-l cu capul în jos, a deşertat apa din el „Cascadorul" nu a putut nici măcar să roşească: era palid ca ceara. Să nu credeţi că rostul acestor tinăuri este să re­comande pletele ca anexă utilă salvării de la înec. Ci, dimpotrivă, pentru a vă îndemna să învăţaţi înotul. Dan CONSTANTINESCU Progresul şi Portuguesa Rio de Janeiro la egalitate Săritorii de la Şcolarul au dominat naţionalele de juniori pag. a 2-a 2-0 in min. 52, 2-2 in min. 89... Pină In finalul partidei, spectatorii de pe stadio­nul Republicii au avut senzaţia că elevii lui Dră­­guşin şi Ştirbei le vor o­­feri la acest sfîrşit de week­end o victorie, pe care scorul de 2—0, înscris pe tabela de marcaj în minutul 52, le-o promitea cu prisosinţă. Bu­­cureştenii, cu Matei şi Oaida în deosebită vervă de joc, au surprins de cîteva ori pe pi­cior greşit apărarea brazilia­nă, două dintre faze soldîn­­du-se cu gol, în min. 7, la o centrare scurtă a lui Ţară­­lungă, Oaidă se înalţă cu un cap peste fundaşul Jerry şi... 1—0, iar în acelaşi minut al reprizei secunde, Matei, aflat la 20 de metri de poartă „simte“ un culoar şi cu un şut sec, la firul ierbii majo­rează scorul". 2—0. " Se părea că vom asista la o victorie facilă a Progresu­lui, dar brazilienii revin în atac şi reduc din diferenţă, la o fază anodină, prin şutul surprinzător al lui Lazinho. Finalul partidei este mai animat, dar, din păcate, şi mai dur, tonul fiind dat de oaspeţi. In consecinţă, asis­tăm la cîteva faze spectacu­loase, între care o „bară“ a bucureştenilor (autor: Matei — min. 77), dar şi la acciden­tarea lui Alecu şi eliminarea din joc a cuplului Antoninho- Rontea (min. 88). Cînd nimeni nu se mai aştepta — min. 89 — lovitură de teatru , Por­tuguesa egalează prin acelaşi Lazinho care reia în bară şi de aici în gol o centrare de pe stînga. Şi meciul e în­cheiat. PROGRESUL : Matache — Marinescu, Măndoiu, Grama, Adi. Constantinescu, Neacşu, Şpangher, Oaidă, Alecu, Ma­tei, Ţarălungă. Au mai jucat: Taşu, Velicu, Motoc, Bontea. ’ PORTUGUESA : Otavio — Bruno, Zeca, Jerry, Beto, Chi­­quinho, Breves, Walmir, Anto­­ninho, Bolacha, Carlos. Au mai jucat: Lazinho și Jorge Felix. Ov. IOANIJOAIA C. Nedelcu, dublu campion Foto : V. ONESA „Memorialul fraţilor Znamenski" Valeria Bufanu a egalat recordul la 80 mg LENINGRAD, 21 (prin tele­fon). Cîteva mii de spectatori au urmărit cu interes desfăşu­rarea Întrecerilor concursului atletic internaţional „Memoria­lul fraţilor Znamenski“. In ciu­da timpului foarte rece (-)- 12 grade) participanţii, în rîndu­­rile cărora s-au aflat mulţi candidaţi olimpici, au înregis­trat cîteva rezultate remarca­bile. In proba de 20 km marş sportivul sovietic Ghenadi A­­gapov a obţinut cu 1.25:21,4 o performanţă superioară recor­dului mondial oficial (1.27:05,0 V. Golubnici). La 10 000 m, Jür­gen Haase (R.D.G.), campion european în 1966, a îmbunătă­ţit cu 6,2 s recordul european deţinut de belgianul Roelants, parcurgînd cele 25 de ture in 28:04,4. Locul doi : Keino (Ke­nia) 28:06,4 — rec. al Africii, trei: Sviridov (URSS) 28:09,0 — rec. unional. Alte rezultate : BARBATI : 200 m: Ivanov (URSS) 21,1; 400 m : Braşkov (URSS) 46,9; 800 m : Arjanov (URSS) 1:49,4 (I. Damaschin a realizat 1:53,0); ciocan: Klim (URSS) 73,18 — record unional, Kondraşev (URSS) 70.52, Zsivotzki (Unga­ria) 69,89; triplu : Saneev (URSS) 16,84, Dudkin (URSS) 16,77, CIOCHINA (România) 16,28, Stoikovschi (Bulg.) 16,14; prăjină : Bliznețov (URSS) 5,00; greutate : Guşkin (URSS) 19,00; suliță : Lusis (URSS) 88,22; 3000 m obst. : Kudinski (URSS) 8,25,7, Narodiski (URSS) 8,26,6, Ribacenko (URSS) 8:31,2, Dudin (URSS) 8:35,2, Jelev (Bulg.) 8,36,8, VAMOS (România) 8,39,2; FEMEI: 80 mg: Talîşeva (URSS) 10,6, BUFANU (Româ­nia) 10,7 — rec. egalat; disc: Popova (URSS) 55,32; înălțime: Kruskova (URSS) 1,80, Okoro­­kova (URSS) 1,77. Pauli TOIVONNEN: „A venit vremea să părăsesc sportul automobilistic“ Un interviu in exclusivitate pentru SPORTUL, pag. a 2-a Furtunosul start al maşinii nr. 5, un Porsche 911 T, aparţinind învingătorului in „Raliul Dunării", finlandezul Toivonen Foto­­ Aurel NEAGU CURT SOCOL PE LOCUL 4 LA DECATLON KASSEL, 21 (prin telefon). Concursul internaţional de decatlon s-a încheiat cu vic­toria recordmanului mondial Kurt Bendlin (R.F.G.) care a totalizat 8086 p (10, 6—7, 30—15, 15—1, 80—48, 6—15, 0—46, 29—4, 70—58, 98—4,33,2). Pe locul doi s-a clasat Hans- Joachim Walde (R.F.G.) cu 7809 p, iar al treilea, ameri­canul Bill Toomey cu 7628 p. Reprezentanţii României, Curt Socol şi Silviu Hodoş, au ocu­pat locurile 4 (7438 p) şi, res­pectiv 6 (7028 p). Record naţional la 100 m­ liber: H. Schier“­55,9 La Reşiţa, Herman Schier (O­­limpia) a stabilit un nou record de seniori al ţării In proba de 100 m liber : 55,9 (v.r. : H. Schier 56,2). schier este primul înotător român care parcurge distanţa res­pectivă In mai puţin de 56 sec. , In cadrul aceluiași concurs, Anca Andrei a înotat 100 m spate în 1:10,4 (la două zecimi de secundă de cel mai bun rezultat al ei), performanță de valoare europea­nă. (A. RUDEANU — coresp.). De la trimisul nostru special, HRISTACHE NAUM, învingător la contratimp, olandezul Jan Janssen a triumfat in „Marea buclă“ PARIS, 21 (prin telefon).— Ediţia a 55-a a Turului Fran­ţei s-a încheiat. Marea con­fruntare a ciclismului pro­fesionist, deşi lipsită în acest an de o serie de vedete, sau poate tocmai pentru aceasta, a cunoscut un final palpi­tant. Schimbarea continuă a liderilor, din ziua de odihnă petrecută la Font-Romeu pînă la cea care a adus cursa la Paris, evadările senzaţionale, dramele petrecute pe itine­­rariile la mare altitudine ale Alpilor, asaltul outsiderilor, toate acestea şi încă multe altele au reabilitat Turul Franţei după domnia lui Van den Berghe, i-au dat din nou aureola unui spectacol mag­nific. Cununa de lauri a re­venit olandezului JAN JANS­SEN — o stea de primă mă­rime a ciclismului profesio­nist. El deţine titlul de cam­pion al lumii şi­ are în palma­res victorii în marile curse clasice Bordeaux — Paris şi Paris — Roubaix. A cîştigat, de asemenea, La Vuelta (Tu­rul Spaniei). La 28 de ani, veritabilul „olandez zbură­tor“ şi-a aşezat în cunună cel mai preţios briliant. După aproape 4.600 km, în care au rămas în urmă Piri­­neii, Masivul Central, Alpii şi Vosgii, în care au fost parcurse lungi şi dificile eta­pe pe Coasta de Azur, în care duritatea efortului a produs tragedii, cei­ care s-au dove­dit tari, adevăraţi giganţi, au sosit astăzi la Paris. Prima parte a ultimei zile de concurs xxil­a): Auxerre — Melun, 13­, km Vreme frumoasă, . ^ £ cîntător. Şoseaua urmăreşte malul drept al Senei şi oferă caravanei splendide privelişti, presărate cu vestigii ale că­ror acte de identitate au fost semnate cu secole în urmă: castele, fortăreţe, biserici. De­sigur, nu acesta este motivul pentru care statul major al plutonului este generos. Acum, fruntaşii cursei lasă unor rutieri fără glorie în ediţia a 55-a a Turului Fran­ţei posibilitatea de a se re­marca în final şi de a-şi re­(Continuare in pag. a 4-a) ★ Oaidă, ieri in mare vervă de joc, trimite, cu capul, o minge pe lingă poarta brazilienilor. Foto: Teodor ROIBU A SA I NE JUCĂM ! CU IICA I COPIILOR! ! pierind urechea la doleanţele­­ copiilor, mai mulţi gospodari din cartierul Vatra Lumi- I noasâ amenajeazâ — între­­ blocuri — un teren de mini­­baschet. Iniţiativa e sprijinita ■ de clubul sportiv Metalul, care donează­­ puştilor din acest cartier două frumoase panouri de baschet. Bucuria copiilor I nu mai cunoaşte margini. Se desem- | nează căpitanii de echipe, se progra­mează întîile antrenamente, se stabilesc I mult aşteptatele meciuri. Un inimos­­ profesor de educaţie fizică îşi oferă voluntar serviciile. Dar, spre amara dezamăgire a puştilor, minuscula bază­­ sportivă dintre blocuri nu va cunoaşte niciodată freamătul întrecerilor. Se opun cîfiva „nenea". Se opun cu îndîr- I jire, folosind toate relaţiile ce le au ■ pentru ca puştii să nu facă sport. Baschetul — după părerea domniilor * lor — însemnînd debandadă. în conclu-­­ zie, se demontează panourile, se deni­velează cu răutate micul teren de sport. ■ Un caz izolat ? Din păcate, nu. In­­ curs de desfiinţare se afla şi splendidele terenuri de sport ale copiilor din car-­­ tierul Ferentari. S-au găsit şi aici cîţiva ■ „nenea" binevoitori care nu văd cu­­ ochi buni sportul. Prin sesizări aduse­­ bine din condei, prin fel de fel de­­ demersuri, vor să lichideze una dintre cele mai vechi şi frumoase baze spor- ■ tive pentru copii. Vor să termine cu te­renurile de volei şi baschet, cu sectoa-­­ rele de atletism, cu moderna popicărie, a cu atît de mult îndrăgitul bazin de înot. Toate, se înţelege, făcute cu pă-­­ rintească dragoste de către majoritatea ■ locatarilor din aceste blocuri. Amena­jate prin mii şi mii de ore de muncă­­ voluntară, în fiecare duminică dimi- a neaţa, spre fortificarea şi destinderea­­ a sute de copii.­­ Interesant este că toţi aceşti cetă- I feni, care cer dezafectarea terenurilor­­ de joacă dintre blocuri, au o părere bună despre... sport. Cu o singură con- I diţie : să nu se facă „sub ferestrele­­ lor!". Cu alte cuvinte, daca preşco­larul vrea să-şi încerce patinele cu ro- I tile trebuie să apeleze la pista unui­­ club sportiv. In schimb, sub privirile lor — în lipsa terenurilor de sport — I îngăduie jocul de cărţi, „întrecerile" cu­­ bile, cu faimoasele capace de Pepsi­Cola, cu orice. Astfel de lucruri nu-i I deranjează ! Ele se fac discret, în li- | nişte, în locuri cît mai dosnice. Deran­jează doar farma voioasă a copiilor I aflaţi într-o întrecere sportivă ce ambi­ţionează, căleşte trupul, formează ca­ractere tari. Fireşte, a face pledoarie pentru păs-­­ trarea acestor baze sportive este un nonsens. Copiilor le trebuie cît mai I multe terenuri de sport şi joacă ! Ame­najate între blocuri, la îndemîna lor, sub supravegherea părinţilor, ele vor I regrupa şi disciplina cete întregi de voinici. Să nu ne jucăm cu joaca co-C iilorl^Să nu facem din ei „copii de I­alcon", debili fiziceşte, inapţi pentru viaţă ! Vasile TOFAN ! ■ nu 4. pagini 36 bani Luni 22 iulie 1968 ­n această săptămână in sportul Un interviu cu Franti­­sek Kroutil, secretarul Co­mitetului olimpic ceho­slovac, în pagina „Sub semnul cercurilor olim­pice“ (marţi), însemnări din Turul Franţei, corespondenţe de la trimisul nostru special, Hristache Naum Drum bun! Automobi­lism — turism — alpinism (miercuri). Alte răspunsuri la ancheta „Valorificarea turistică a Deltei Dunării“ Joi — Miniromanul Jocu­rilor Olimpice, Stockholm 1912, de Victor Bănciu­­lescu Spectator la 16 ediţii ale Campionatelor internaţio­nale de atletism ale Ro­mâniei, de Romeo Vilara Cele 8 minuni ale fot­balului, de Călin Antone­­scu: „Ah, du lieber Wun­derteam !“ (marţi), „Intră în scenă squadra azzurra“ (joi), „Europa şi-a luat re­vanşa !“ (sîmbătă) Cei „Patru într-o lotcă“ îşi continuă călătoria pe apele Dunării. Urmăriţi re­portajele lui Camil Baciu din expediţia Baziaş—Su­­lina. Al 51-lea campionat de fotbal bate la uşă! Echi­pele sunt în febra pregă­tirilor. Citiţi zilnic rela­tări despre aceste pregă­tiri in vederea startului de la 11 august!

Next