Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)

1969-01-18 / nr. 428

Redactaţi administraţia : str. Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10.05, inftrurban 72 si 286. Telex sportrom buc. 180. Anul XXVI Nr. 428 (5862) ZIARE . PROLETARI VW TOATE ȚĂRILE, VMTWI ÎN OBIECTIV: JOCURILE OLIMPICE ALE ANULUI1972 Din cuvintul participanţilor la plenara CNEFS Publicăm astăzi alte extrase din cuvintul participanţilor la plenara CNEFS, care a dezbătut amplu problemele de bază ale sportului de performanţă românesc, trasînd drumul greu pînă la noua ediţie a Jocurilor Olimpice din 1972. Trebuie, fără îndoială, subliniat spiritul de înaltă responsabilitate care a caracterizat majoritatea intervenţiilor, dorinţa sinceră a vorbitorilor de a-şi aduce contribuţia la rezolvarea multiplelor sarcini aflate în faţa mişcării noastre sportive, angajată ferm pe drumul progresului şi al consacrării internaţionale. Tovarăşul EFREM CHERTEŞ s-a referit în alocuţiunea sa la cîteva aspecte ale aportului U.G.S.R. la dezvoltarea activităţii sportive. Relatind pe scurt aspectele pozitive ale contribuţiei sindicatelor (lăudabilă şi remarcabilă), vorbitorul a socotit necesar să analizeze — mai cu seamă — ceea ce nu s-a făcut, subliniind şi în acest fel seriozitatea şi spiritul de răspundere cu care priveşte cea mai mare organizaţie de masă a ţării problemele educaţiei fizice. „După cum se ştie, sarcina de a organiza activitatea sportivă in întreprinderi şi instituţii revine sindicatelor de-abia de un an şi jumătate, o perioadă de timp prea scurtă pentru a se putea obţine rezultate de răsunet. O dovadă — participarea modestă a membrilor cluburilor şi asociaţiilor sportive din întreprinderi şi instituţii în lotul nostru olimpic, chiar dacă Lia Manoliu a adus în sipetul sportiv al patriei o minunată medalie de aur. Aş adăuga la aceasta cele două titluri balcanice şi alte 39 naţionale la diferite ramuri de sport, cu sublinierea că bilanţul este departe de a reflecta adevăratul potenţial al sportului sindical din ţara noastră. Printre cauzele care au condus la această stare de lucruri aş putea să enumăr citeva : — Cluburile şi asociaţile sportive din întreprinderi şi instituţii dau performanţei româneşti un număr mic de talente : — In cadrul acestor organizaţii se irosesc energii şi mijloace materiale considerabile cu sportivi plafonaţi, fără posibilităţi de progres. — Procesul de depistare a elementelor de perspectivă este lupt, are pe alocuri un caracter întimplător". Modul autocritic sincer în care tov. Efrem Cherteş a abordat una din problemele centrale ale mişcării noastre sportive oferă garanţia că se vor lua toate măsurile pentru remedierea grabnică a situaţiei existente. : ★ In cadrul plenarei a luat cuvintul tovarăşul EMANUEL VALERIU, redactor-şef al ziarului „SPORTUL“. Iată cîteva din punctele sale de vedere : „Succesul sportivilor români la Olimpiada mexicană, concretizat în cele 15 medalii cucerite, creează, pe lingă satisfacţia unanimă, şi o atmosferă de calm pentru abordarea critică a întregii perioade de pregătire. A doua observaţie pe care doresc s-o fac este aceea că şi în ţara noastră Olimpiada incepe să fie privită nu numai ca un simplu eveniment propriu sportului, ci ca unul social, mult mai complex, la care sunt chemate să-şi dea contribuţia, sub diferite forme, sectoare ale industriei, ştiinţei etc. Totodată este cazul să se precizeze că raportul exact dintre valoarea succeselor de la Mexic şi forţa mişcării sportive actuale româneşti prezintă un decalaj, deoarece medaliaţii olimpici şi cei care s-au distins în Mexic sînt produse excepţionale, mult decalate de cei care îi pot urma în ceea ce priveşte capacitatea Intrinsecă demonstrată de primii. Iată de ce raportul prezentat plenarei se impune a fi analizat critic, în aşa fel incit următorul ciclu olimpic să fie privit de tot ceea ce a fost necorespunzător pînă în 1993 şi sădit cu tot ceea ce se poate mai bun. Prima observaţie pe care mi-o îngădui este aceea că raportul a fost depersonalizat, în sensul că numele celor care s-au impus întregii lumi sportive la Mexic (intrînd în rândurile „nemuritorilor“ sportului ca şi numele antrenorilor şi tehnicienilor lor) nu şi-au găsit loc în ampla retrospectivă pe care am ascultat-o. O a doua observaţie este aceea că despre Comitetul Olimpic Român, care ar trebui să fie motorul activităţilor olimpice nu s-a spus aproape nimic, ceea ce nu înseamnă că activitatea şi reorganizarea acestuia nu se cer în continuare îmbunătăţite în favoarea întregii noastre mişcări sportive de performanţă. Reorganizarea acesteia, produsă în vara anului 1967, deci cu puţin mai mult de un an înaintea startului olimpic, nu a impietat asupra pregătiilor, ceea ce validează justeţea actualei formule struc- j pentru stJRCrrHrt* autoîittm. Mă refer la activizarea federaţiilor de specialitate, la sporul de autonomie căpătat, la concentrarea unui activ obştesc pasionat şi valoros calitativ. Succesele multiple de la Mexic au convins, sper de această dată. Pe cei în drept să abordeze observaţiile critice care au urmat Olimpiadei japoneze de pe o altă poziţie, mai receptivă, întrucit saltul solicitat atunci a fost posibil tot astfel cum, prin concentrarea tuturor capacităţilor necesare, se poate realiza un nou progres, în vederea Olimpiadei de la München, progres solicitat. (Continuart in pap a 2 a) Piteştiul se numără printre oraşele care în anii din urmă s-au îmbogăţit cu stadioane de mare capacitate. Un sprijin eficient dat dezvoltării sportului de performanţă, TÎNU PIASEUTE (U.R.S.S.) SOVIETICUL PIASEUTE A CÎŞTIGAT PROBA INDIVIDUALĂ A CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE BIATLON POIANA BRAŞOV, 17 (prin telefon de la trimisul nostru). — După o dispută pasionantă de mare spectacol, la care au contribuit atit dorinţa de afirmare a participanţilor cit şi condiţiile atmosferice şi organizatorice excelente, sovieticul Tinu Piasente s-a clasat pe locul I în cursa de 15 km a concursului internaţional de biatlon pentru tineret. Competiţia a reunit la start (cu excepţia norvegienilor şi finlandezilor) pe cei mai valoroşi biatlonişti din lume Tinu Piasente, în virstă de 19 ani, este student în anul I la Institutul pedagogic din Talin. Practică schiul fond de performanţă din anul 1953, iar biatlonul din 1954. Anul trecut a cîştigat titlul de campion al U.R.S.S. la biatlon. Este un schior înalt de 1,80 m. firav in aparenţă, dotat insă cu multă forţă şi rezistenă, precum şi cu un echilibru psihic remarcabil. După această succintă prezentare a învingătorului se cuvin citeva cuvinte despre condiţiile de desfăşurare a întrecerii, deoarece, în schi (indiferent de probă) acestea sunt uneori determinante ale succesului sau insuccesului disputelor. In Poiana de jos, la ora la care s-a dat startul (9.30), soarele lumina puternic, dar fără a urca prea mult temperatura. De altfel, starea zăpezii s-a schimbat de-abia către ora 11, cînd competiţia era aproape încheiată. Din aceste puncte de vedere (luminozitate, temperatură, zăpadă), biatloniştii au avut deci condiţii ideale, completate şi de absenţa vîntului. Trecînd la desfăşurarea propriu-zisă a cursei, vom subli-D. STANCULESCU (Continuare in pag . 2 a) FOTBALIŞTII In redacţie, toate pregătirile erau făcute. Redactorii secţiei „fotbal“ işi ascuţisera creioanele (ca de obicei, pasta din pix îşi dăduse ultima suflare tocmai cînd aveau mai multă nevoie de ea) în vederea scurtului interviu de pe aeroport, fotoreporterul Aurel Neagu îşi pregătise „blitz“-ul, iar şoferul de serviciu era dispus să apese pe accelerator pînă la limita maximă a vitezei legale, numai pentru a-i vedea cu o clipă mai devreme pe fotbaliştii noştri care se întorceau de la Londra după remarcabila replică dată miercuri seara, pe Wembley, leului britanic. Afară, insă, plafonul de nori coborise foarte jos, ceata învăluind clădirile şi străzile Bucureştiului şi stînjenind mult vizibilitatea. Se poate sau nu se poate ateriza in asemenea sensul dorit de noi. Dimpotrivă, acum era clar că „momentul sosirii“, pe care ne pregătisem să-l surprindem in cuvinte si imagini cit mai sugestive, devenise un fel de fata morgana, după care am fi alergat zadarnic. Aeroportul Băneasa era Jack BERARIU (Continuare In pag. a 3-a) ROMÂNI AU ATERIZAT ASEARĂ LA ARAD Hurst şi Boc îşi dispută cu îndîrjire balonul. Faza din meciul Anglia—România, disputat miercuri seara pe Wembley condiţii ? Dar poate că, tot din aceleaşi motive, avionul TAROM, pe care se, îmbarcaseră fotbaliştii români, nici nu s-a ridicat de la sol ? Să nu uităm că plecarea avea loc din patria ceţii... Un telefon la aeroportul Băneasa și orice semn de întrebare avea să dispară. Dar nu in DUMINICĂ, PE MICUL ECRAN FILMUL MECIULUI ANGLIA - ROMÂNIA La cererea telespectatorilor, Studioul de televiziune București a programat pentru duminică, la ora 15:30, filmul meciului Anglia — România. Tinerii baschetbalişti romani învinşi la Varşovia In continuarea turneului întreprins în Polonia, selecţionata de tineret a ţării la baschet a susţinut două partide la Varşovia. în primul meci, jucătorii noştri au avut ca adversară puternica formaţie A.Z.S. După o repriză egală, gazdele au obţinut victoria cu scorul de 69—59 (27—28). Ultima partidă a turneului a opus selecţionatei române formaţia S.K.R.A. Varşovia. Jucind slab in prima repriză, tinerii baschetbalişti români au fost din nou întrecuţi, in ciuda puternicii lor reveniri din partea a doua a meciului. Scor final : 65-59 (39-18) pentru S.K.R.A. F. SIMION corespondent WEEK-END ÎNCĂRCAT PENTRU SCHIORI Azi şi mîine, pe pîrtiile din ţară, activitatea schiorilor va cunoaşte o zi de vîrf. Ia POIANA BRAŞOV continuă disputa din concursul internaţional de tineret, precum şi meciul România—R. D. Germană (seniori). Tot la POIANA BRAŞOV, pe trambulina mijlocie, zburătorii de iarnă se întrec in cadrul . CUPEI POSTAVARUL“. La SINAIA, pe pantele din Valea lui Carp, se dispută un mare concurs dotat cu .CUPA ORAȘULUI SINAIA“, la care participă, pentru verificare, fruntaşii probelor alpine din ţara noastră. La VATRA DORNEI — un mare concurs dotat cu ..CUPA UNIRII“. CORESPONDENTA TELEFONICĂ DIN ITALIA CERVINIA LA ORA MARILOR ZĂPEZI * Panţurii supravegheat de adversari • Ninsoarea — un balast pentru boberi O „Marele labirint" va decide ! • Tony Padovan deschide şi închide pista La cererea Federaţiei Italiene de Sporturi de Iarnă, F.I.B.T. (Federaţia internaţională de Bob şi Toboganning) i-a acordat frumoasei staţiuni de iarnă Breuil-Cervinia, din provincia Vale D’Aosta, dreptul de a găzdui în 1969 campionatul european de bob, programat în zilele de 25—26 ianuarie pentru echipajele de 2 persoane şi în zilele de ,1 şi..’ februarie pentru cele de 4. Pista „Lago Blu“ măsoară 1 540 m, cu o diferenţă de nivel de 139 m (plecarea de la 2 135 m, sosirea la 1 996, m altitudine) şi are 18 viraje. Plecarea este .,scurtă“, cum se spune în limbajul boberilor, primul viraj găsindu-l pe pilot cu mîna pe fisele. Urmează ca după prima curbă să ia şi frînarul, contact definitiv cu bobul. Apoi, cîteva viraje scurte, care nu permit dezvoltarea unei viteze foarte mari, urmate, în virajele 6, 7, 8 şi 9 de o porţiune in care echipajul face cunoştinţă cu viteza... adevărată şi, imediat, se intră în primul labirint. Viteza creşte simţitor, apoi, după virajele 10,11 şi 12, din nou, măiestria pilotului e pusă la încercare, pentru că bobul trebuie să se strecoare prin „Marele labirint“ (virajele 13, 14 şi 15). Dar pînă la sosire mai sînt trei viraje care cer o tehnică desăvîrşită şi de abia după aceea, trecînd linia de sosire în condiţii bune, poate avea echipajul satisfacţia unui timp de performanţă. Deocamdată, în aceste zile, au loc antrenamentele neoficiale la care, şi-au, dat itîlnire Dobeti din Austria, Anglia, Belgia, Spania, Franţa, Japonia, Italia, România, Elveţia şi Heritori PASOVSCHI antrenorul lotului de bob al României (Continuare in pag. a * a) VOLEIBALISTELE DE LA DINAMO INVITATE LA BERLIN La invitaţia clubului Dynamo Berlin, lotul feminin de volei, Dinamo Bucureşti, va pleca la Berlin la 31 ianuarie pentru a efectua între 2 și 8 februarie antrenamente cu echipa berlineză și pentru trei jocuri amicale. SĂRBĂTORIREA CAMPIONULUI BRĂILEAN Iubitorii sportului din Brăila il vor sărbători astăzi pe fostul lor campion, VIRGIL MORMOCEA, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă. Figură proeminentă a sportului nostru cu pedale, vedetă autentică a curselor de lung kilometraj organizate în perioada dintre cele două războaie mondiale, VIRGIL MORMOCEA a fost şi este un adevărat exemplu pentru toţi cei ce îndrăgesc ciclismul. Trecind in al 7-lea deceniu de viaţă, campionul brăilean poate privi cu mindrie in urmă. Cîştigător al multor întreceri de fond şi velodrom, echipier al reprezentativei naţionale în întrecerile de amploare din ţară şi de peste hotare, fin pedagog şi neobosit activist al ciclismului. VIRGIL MORMOCEA a adus o contribuţie de seamă la dezvoltarea sportului cu pedale în ţara noastră. El va rămîne un pion important al ciclismului brăilean, va împărtăşi în continuare din bogata sa experienţă celor ce vor să se ataşeze sportului curajului — ciclismul. La sărbătorirea de astăzi — organizată de ziarele „Sportul“ şi „Înainte“ din Brăila, cu sprijinul F.R. Ciclism şi al A.S. Loto-Pronosport — vor fi prezenţi, in afara oficialităţilor sportive ale oraşului şi a admiratorilor brăileni, oaspeţi din Braşov (Martie Ştefănescu), Ploieşti (Ion Dobere) şi Bucureşti (Zamfir Munteanu, Nicolae Ion Ţapu, Constantin Cirjan, Nicolae Oţeleanu). Intîlnirea cu VIRGIL MORMOCEA — în finalul căreia va rula un film cu subiect de ciclism — va avea loc in sala Comitetului de cultură și artă la ora 18. OLIMPIADA ÎNCEPE!... coul participării româneşti la ediţia mexicană a Jocurilor Olimpice nu s-a stins. Dimpotrivă, cu cîteva zile în urmă, el a putut fi auzit din nou, mult amplified, cînd, la o reuniune, principalele forţe investite cu responsabilităţi in domeniul educaţiei fizice şi a sportului au dezbătut — in cadrul plenarei CNEFS — bilanţul olimpic, s-au sfătuit ce anume trebuie făcut ca prezenţa tricolorilor la ediţia următoare a Olimpiadei să nu fie numai marcantă şi notabilă dar şi superioară celei precedente. O primă observaţie pe marginea importantei şedinţe de marţi este aceea că ea, avînd de tras concluziile unei evoluţii încununate de succes, a beneficiat de toate condiţiile pentru a se desfăşura intr-o atmosferă calmă, spre deosebire de altele, cînd apăsarea eşecului a condus la schimburi de reproşuri, incriminări, imprecaţii. Bucurîndu-se de acest climat, plenara a putut fi constructivă, marcînd momentul optimist al unui start lansat în noul ciclu de pregătire olimpică. Reţine cu deosebire atenţia o idee, des reluată în cadrul plenarei. Ar fi cu totul greşit, dacă nu chiar profund nociv, să se aprecieze ÎN ANSAMBLU nivelul actual al sportului de performanţă românesc numai prin prisma rezultatelor de la ultima Olimpiadă. O asemenea atitudine ar putea conduce la un sentiment de plenitudine, să dea o falsă imagine de prosperitate, să toarne în conştiinţe hidromelul automulţumirii. Pentru că, cu toate cele 15 medalii îşi în ciuda lor sportul nostru de performanţă se prezintă încă în deficit faţă de marele suport moral şi de îndrumare de care se bucură, şi chiar faţă de avuţia sa materială aflată permanent în creştere. Multe voci lucide au expus de la tribuna plenarei adevăruri care nu trebuie să irite ci să îndemne la reflecţie şi la acţiune S-a căzut în unanimitate de accd că BAZA DE SELECŢIE pentru sportul de performanţă continua să fie foarte redusă, că depistarea marilor talente ale stadionului poartă, în dese rînduri, pecetea întîmplării, siluindu-se, aşadar, în aria Hazardului şi nu a legii Din bilanţul participării la J.O. rezultă că România a înscris un număr mult mai mic de concurenţi decît eă au avut dreptul conform regulamentului, indeplinindu-şi deci un plan strict minimal. Spre exemplu , la atletism — 11 concurenţi faţă de 117; la înot 2 faţă de 23 ; la ciclism un singur concurent ! Nu a putut trece neobservat aportul cu lotul neînsemnat al şcolii şi al universităţii, refinindu-se — bineînţeles — amănuntul că în delegaţiile ţărilor cu sport avansat, clasate înaintea noastră, studenţii au reprezentat majoritatea. Din delegaţia română doar Mihaela Peneş şi Ileana Drîmbă sînt studente la cursurile de zi, dar nici măcar ele nu sînt produse autenice ale sportului universitar. Din 87 de olimpici români, 79 sînt , aşa cum s-a menţionat în raport — reprezentanţi ai Bucureştiului, cei mai mulţi pregătiţi la cluburile Dinamo şi Steaua. Un foarte mare teritoriu continuă, deci, să rămînă alb pe harta sportului de performanţă ! Şi aşa mai departe... Iată atîtea şi atîtea motive care justifică aprecierea că mişcarea noastră sportivă se află încă îrn faţa unui urcuş. Conform calendarului antic, noua Olimpiadă a început. Ea trebuie străbătută cu toată responsabilitatea, cu conştiinţa deplină a dificultăţilor care stau în cale, cu hotărîrea fermă de a le depăşi. Sperăm că tocmai acestui scop nobil îi vor sluji concluziile plenarei. SPORTUL E In pagina a 3-a - Corespondența specială din Londra : Sir AIS Ramsey viu atacat in cercurile fotbalistice engleze după meciul de miercuri de pe Wembley pagini 30 bani CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Simbăta 18 ianuarie 1969 „TURNEU - FULGER“ DE HANDBAL Duminica după amiază amatorii de handbal din Capitală vor avea prilejul să asiste la o interesantă competiţie Nu atît prin valoarea echipelor participante, cit, mai ales, prin modul său de organizare. Este vorba de un ..turneu-fulger**, cu locuri de două reprize a cîte 12 minute, întrecere extrem de atractivă, deoarece oferă pe parcursul ei numeroase surprize. Competiţia, organizată de Şcoala sportivă nr. 2, reuneşte la start cinci formaţii de juniori : Steaua, Dinamo, Şc. sportivă nr. 2, Şc. sportivă nr. 1, Sc. sportiva nr. 3 - toate din București.