Sportul, februarie 1969 (Anul 25, nr. 442-469)
1969-02-01 / nr. 442
Nr. 442 (5876)" ŞEDINŢA BIROULUI FEDERAL Aseară a avut loc prima şedinţă pe anul 1969 a biroului federal. La primul punct la ordinea de zi — programul competiţional intern (campionat şi cupă) — s-a stabilit ca returul diviziei A să înceapă în ziua de 9 martie şi să se sfîrşească la 15 iunie. Datele de desfăşurare a etapei finale in Cupa Româniai sunt următoarele: 5 III — 16-imli 12 III — optimi; 21 V — sferturi; 28 V — semifinale (Jocurile tur) ; 4 VI — semifinale (jocurile retur) ; 22 VI — finala (dată prezumtivă, în funcţie de programarea Jocurilor din cadrul Cupei balcanice). In continuare, antrenorii federali Angelo Niculescu (lotul A), Dincă Schileru (tineret) şi Gh. Ola (Juniori) au prezentat Informări in legătură cu planurile de pregătire a fotbaliştilor selecţionabili In loturile respective. Lucrările au fost conduse de tov. Mircea Angelescu, vicepreşedinte el F. R. Fotbal. CAUZE ADINCI INSENSIBILE LA MĂSURI DE SUPRAFAŢA (I) De ani şi ani, probleme ale fotbalului romănesc, situate la nivelul preocupărilor majore ale mişcării sportive din ţara noastră, au constituit, şi continuă să constituie Încă, prilej de manifestare publică a celor mai diverse Încercări de rezolvare, exprimate atit in limbajul pretenţios al specialistului, cit şi in acela mai puţin academic al slujitorilor neplătiţi al „sportului rege“. Căutările, studiul şi soluţiile, limitate insă de cele mai multe ori la un cadru Îngust al dezvoltării, corespunzător aceluia al sportivului deja format, au neglijat originea şi esenţa fenomenului, desigur mai greu de depistat, dar care, o dată cunoscute, ar fi dus fără îndoială la alegerea celui mai sigur drum ce ar trebui urmat. Pe de altă parte, aprecierea — de cele mai multe ori subiectivă — a nivelului atins de fotbalul nostru in diferite etape ale evoluţiei sale, apreciere determinată de un palmares alimentat uneori şi de succese mai puţin semnificative, a contribuit In mod hotărîtor la Întreţinerea unei false concepţii, potrivit căreia munca de redresare ar putea incepe şi de la jumătatea drumului şi nu de la baza edificiului de făurire a sportului de performanţă. Aşa se explică de ce, in Încercările de elucidare a fenomenului de rămlnere in urmă a fotbalului nostru, sunt eludate tocmai cauzele care contribuie la apariţia timpurie a procesului de frinare a dezvoltării sportive, proces care, la un moment dat, reuşeşte să limiteze şi acţiunea muncii de Instruire şi educaţie, la nivelul unui compromis intre înălţimea năzuinţelor şi insuficienţa patentelor. Aşa se explică de ce, In ciuda existenţei de necontestat a unei bogate zestre de talente, numărul şi valoarea celor ajunşi sus, pe treapta adevăratei afirmări sportive, nu satisfac Încă cerinţele trecerii la o ofensivă victorioasă pe tărâmul fotbalului Internaţional. De aici, concluzia de ordin practic că mai înainte de a căuta cauzele apropiate ale stadiului de dezvoltare sportivă, care ar putea să ne ofere cel mult posibilitatea unor măsuri de suprafaţă, este Incomparabil mai avantajos, pentru acţiunea de redresare a fotbalului nostru, să căutăm a depista Împrejurările mai Îndepărtate, care determină atit plafonarea timpurie a jucătorilor, cit şi mediocra valorificare a aşteptărilor in perioada de maturitate sportivă. Primul aspect, acela al plafonării timpurii, reprezintă In momentul de faţă principala formă de manifestare a neputinţei de realizare la un nivel superior a sarcinilor de performanţă. Ca urmare a acestui fapt, an de an numărul promisiunilor neîmplinite creşte, dispar, in pragul consacrării, tineri jucători In care au fost investite speranţe şi, care, în faţa adevăratului asalt al vieţii, apar obosiţi, resemnaţi, purtind înainte de vreme straiele blazate ale mâtrineţii sportive. Care sunt principalele cauze care determină acest proces de plafonare timpurie, maladie cu adevărat cronică a fotbalului nostru ? In primul rind, trebuie ţinut seama de faptul că multe din rebuturile sportive de mei tinta Işi găsesc explicaţia In calitatea slabă a selecţiei efectuate In perioada copilăriei, ca urmare a nerespectării cu stricteţe a criteriilor obiectiva (sănătate, aptitudini, conformaţie fizică etc), care stau la baza activităţii de alegere a celor mai buni dintre cei buni. In al doilea rind, plafonarea timpurie Îşi datorează apariţie la tinerii jucători unor deficienţa importante in organizarea şi desfăşurarea procesului instructiveducativ, cum ar fi : neaplicarea cu consecvenţă a principiilor didactice sportive, strins legate de cunoaşterea caracteristicilor dezvoltării stadiale şi a particularităţilor individuale ale copiilor ; nerespectarea sistemului de organizare a grupelor de pregătire după criteriul virstei fiziologice şi al valorii sportive ; Întreruperea Îndelungată a procesului de instruire ; . lipsă de prudenţă In ceea ce priveşte intensitatea efortului fizic la copii. fa toate acestea mai trebuie adăugate influenţele negative ale mediului social-uman, determinante îndeosebi in perioada adolescenţei, şi marea varietate a preocupărilor tinărului, care nu întotdeauna este capabil să pună de acord sarcinile pregătirii intelectuale cu cele ale sportului de performanţă. In sfirşit, cea de a treia cauză principală a plafonării timpurii este nemijlocit legată de modul şi condiţiile in care s-a efectuat acţiunea de promovare, pintre cele mai semnificative aspecte, ale căror urmări se repercutează asupra dezvoltării tinărului jucător, pot fi menţionate : — Lipsa de curaj şi hotărire a antrenorului , determinată, printre altele, şi de o anumită practică in virtutea căreia promovarea la unele cluburi are un caracter intimplător ; — Efectuarea trecerii pe o treptă superioară a procesului de Instruire şi educaţie In condiţiuni neconforme cu particularităţile de vtrstă şi Individuale ale celor In cauză. Această activitate, concretizată prin acel „moment al promovării“, poate avea urmări nedorite, atlt In cazul ctnd este săvirşită prematur, cit şi tn situaţia cind este Intirziată, adesea in mod conştient, sacrificlnd şl tntr-un caz şl tn altul, de dragul unei performanţe oarecare de echipă şi ca preţ al instruirii, material uman In plină formare ; — Lipsa perspectivei de promovare caracteristică la unele cluburi mari, unde nevoile de completare a efectivului de jucători de performanţă sunt acoperite pe alte căi. Spre deosebire de selecţie şi de procesul instructiv-educativ, a căror insuficienţă calitativă poate influenţa cel mult dimensiunile plafonării jucătorului, deficienţele din acţiunea de promovare pot avea consecinţe şi mai grave, care se concretizează, de regulă, fie prin fenomenul de migrare a unor elemente cu reale aptitudini pentru fotbal în cadrul altor discipline sportive — cazul cel mai fericit — fie prin renunţarea definitivă din partea acestora la perspectiva performanţei, care l-a atras de timpuriu paşii pe calea sportului organizat. Dar, asupra acestor aspecte vom mai reveni ! Mihai IONESCU IOAN BENDEA, Piaţa Ecaterina Varga nr. 12, Turda. In plin sezon de iarnă — ne scrieţi dv. — pionierii şi elevii Şcolii generale nr. 3 din Turda nu au uitat... fotbalul. De ce ? Un fost purtător al cravatei roşii din această şcoală a jucat, nu de mult, in reprezentativa ţării noastre care a terminat la egalitate cu redutabila echipă a Angliei. Dînd dovadă de iniţiativă — continuaţi dv. — pionierii amatori de fotbal au trasat ca sarcină colegului lor Anca Ducu din cl. a VI-a B să le prilejuiască o întilnire cu fratele său mai mare, fotbalistul ANCA DAN de la Universitatea Cluj. Şi cum pionierii îşi îndeplinesc sarcinile, la cîteva zile a avut loc întrlnirea mult aşteptată El s-a desfăşurat, după cine am înţeles, în sala de clasă unde a învăţat internaţionalul nostru, avînd ca „material didactic“ o minge de fotbal După expunere, pionierii au pus întrebări. Unele cam incomode. Elevul Emil Crişan, din cl. a Vila B, de pildă, a întrebat de ce au pierdut meciul din Belgia cu scorul de 5-0 ? La rîndul nostru, am întrebat mai mulţi specialişti. Ni s-a cerut să precizăm cine a pus o asemenea întrebare DUPA ACEL MEMORABIL 1-1 CU ECHIPA ALBIONULUI ? Am răspuns că un elev din cl. a Vll-a B. Întrebarea a fost considerată... COPILĂREASCĂ ! IOAN SZÁSZ, str. Rodnei nr. 4, Săcele-Braşov. Sunteţi mare amator de schi. Mai precis, aţi fi... dacă schiuri s-ar găsi! Anul trecut, dragostea pentru acest sport frumos v-a purtat paşii prin Predeal Şi DIALOG CU CITITORII Braşov. Nimic! La Predeal, nefiind nici măcar magazin de sport, la Braşov, existînd magazin de sport dar nefiind schiuri de fond. In sfîrşit, de luna trecută sinteţi in posesia mult doritelor schiuri, însă nu găsiţi beţe de bambus şi nici legături. Sau, mă rog, nu „nimeriţi" in ziua cînd acestea se pun în vinzare la magazine. După părerea dv. legăturile dîndu-se aici numai în baza altor... LEGĂTURI. In orice caz, de la I.D.M.S. ni s-a comunicat că există asemenea materiale NICOLAE BULUCEA, str. Ef. Murgu nr. 13, Reşiţa. La suporter nu sunteţi obligat să... suportaţi anumite cotizaţii „suplimentare" pentru a viziona un meci de fotbal. Partea răutăcioasă este că dacă nu suportaţi, NU INTRAŢI! Formula „BILETUL + 1 LEU PROGRAMUL“ se aplică — obligatoriu — şi în alte părţi. Metoda este incorectă şi ar trebui să facă obiectul controlului financiar intern. Incorect este şi conţinutul programului. Am reţinut o frază din biografia... romanţată a fotbalistului Constantin Spălăţelu . „Tînărul Costel este preocupat încă de mic copil de mingea confecţionată din cîrpe pe care o OBOSEŞTE zilnic“. Aceasta, ca să nu ne mai... obosim in continuare ! MIHAI IONESCU, Găeşti, judeţul Dîmboviţa. Ii vom aduce la cunoştinţă maestrului Teaşcă propunerea de a antrena echipa Chimia din localitate. Se înţelege, fără ironie, motivînd admiraţia dv. pentru el, seriozitatea şi ambiţia talentaţilor fotbalişti după care nu trebuie să umbli prin lecruri pentru a-i trimite acasă In sfîrşit, ideea — cum spuneţi dv. — de a prelua o formaţie din „liga a IV-a", dovedind incă o dată lumii fotbalistice — care, cu siguranţă, s-ar amuza la început — că omul sfinţeşte locul, că orice echipă condusă de un antrenor bun poate promova in prima divizie a ţării. Noi vom încerca. Recunoaşteţi, insă, că dificil in treaba aceasta nu este „dialogul cu cititorul“, ci convorbirea cu... antrenorul I V. TOFAN sportál LA ORIZONT, RETURUL *11* din... 30 Lotul de fotbaliști (alcătuit din 30 de jucători) al clubului F.C. Argeș (divizia A și tineretrezerve) se află în pregătire comună la Cozia. Procesul de instruire-antrenament este condus de antrenorii Eugen Mladin și Ion Bălănescu, care, spre deosebire de trecut, în returul campionatului vor forma „ll“-Le de bază din întreg totul. In urma plecării antrenorului Ștefan Vasile la Oţelul Galaţi, cei doi tehnicieni au căzut de acord (avînd aprobarea conducerii clubului) ca în ziua meciurilor Eugen Mladin să răspundă de pregătirea jocului formaţiei divizionare, iar Ion Bălănescu de cea a echipei de tineret-rezerve, iar Jucătorii de la Metalul Hunedoara (divizia B, seria a II-a) efectuează cîte şase antrenamente pe săptămînă (patru în aer liber şi două în sală), sub conducerea antrenorilor D. Pătraşcu şi A. Pîrvu. In centrul atenţiei celor doi conducători tehnici ai echipei se află linia de înaintare, al cărei joc în tur a fost nesatisfăcător. Din lot fac parte Socol, Mălai, Duminica — portari, Ceauşu, Matei, Vulpeanu, Grozetcu, Stan, Apostolicu — fundaşi, Ploian, Hristos, Pîrvu — mijlocaşi, Păunescu, Steiner, Covaci, Cerga, Mercea şi Ştefănescu — înaintaşi. Lipsesc: Ciocănaru (care vrea să se transfere la Dunărea Giurgiu), Popa (suspendat pentru părăsirea echipei) şi Tătaru (care din motive de vîrstă — 31 de ani — vrea să se retragă din activitatea competiţională). Deocamdată, un singur jucător nou — File, de la Mureşul Deva. Pină la Începerea returului, Metalul va susţine 12 jocuri de verificare cu formaţii din diviziile A, B şi C. S. ALBIT corespondent . Noul consiliu al asociaţiei sportive Minerul Ghelar a« angajat să sprijine mai mult echipa de fotbal, care activează in divizia C( să nu lase toate problemele, cele de ordin administrativ In special, pe seama antrenorului, așa cum a procedat vechea conducerea Minerului. In viitor nu vor mai fi admiși în echipă „păsări călătoare“, cum au fost jucătorii C. Borbély şi Gh. Vizitiu, şi se va pune un accent serios pe pregătirea juniorilor. Minerul a început preparativele pentru noul sezon cu lotul din tur, urmînd ca în următoarele zile să fie primiţi în formație 2—3 jucători noL FL. OPRITA corespondent #3 Noul antrenor al divizionarei C Metalul Buzău, Ion Luca, Intimpină o serie de greutăţi. La primele antrenamente n-au venit decît jumătate din cei 24 de jucători cîţi sunt în lot. In plus, echipa ere nevoie de un substanţial sprijin material, pe care însă conducerea asociaţiei Metalul nu-1 acordă. Fotbaliştii care frecventează cu regularitate şedinţele de pregătire sunt: 1. Ioniţă, V. Vatcu, V. Ţigănuş, Gh. Arghir, C. Bunaziua, V. Caloianu, S. Ionescu, C. Jfitceanu, Gh. Branişte, C. Panait, A. Nedelcu şi M. Pîrvu. Metalul a încheiat turul campionatului pe locul 10, in seria a II-a, dar cu o astfel de frecvenţă la antrenamente jiu Ştim dacă îşi va putea ameliora situaţia în clasament, aşa cum aşteaptă numeroşii iubitori ai fotbalului din Buzău ’• M. DUMITRU corespondent • Constructorul Baia Mare (div. C. seria a VII-a) a trecut în etape a Il-a a pregătirilor, susţinînd jocuri-şcoală. Astfel, Constructorul a jucat recent cu Minerul Baia Mare (juniori). Scor: 5—2. Cel mai în formă înaintaş a fost Trifu, autor a trei goluri. Antrenorii T. Sider şi A. Micloş au folosit in acest meci următorii jucători: Star, Sarcadi, Pavel, Csorna, Radu, Mihalcea, Nistor, Dullo, Molnár, Mare, Trifu, Rudici şi Pop. V. SASARANU corespondent Ştiinţa Bacău, lider in divizia G, seria I. Studenţii băcăuani pozează fotoreporterului V. Bogdăneţ, pe terenul acoperit de zăpadă, înaintea unui antrenament O măsură de o importanţă deosebită pentru practicarea turismului de munte Expresie a grijii pe care o manifestă permanent conducerea de partid şi de stat pentru sănătatea poporului, noul H.C.M. nr. 140/1969 este menit să asigure condiţii din ce în ce mai bune pentru practicarea turismului organizat şi drumeţiei In ţara noastră. In baza acestei hotărîri şi a instrucţiunilor de aplicare, organele locale ale administraţiei de stat vor trebui să ia măsuri corespunzătoare pentru prevenirea accidentelor turistice, prin: îmbunătăţirea traseelor turistice de munte ; revizuirea, completarea şi întreţinerea marcajelor conform normelor tehnice de specialitate; asigurarea cu mijloace de protecţie a căilor de acces cu pericol de cădere în gol; transmiterea buletinelor meteorologice la cabane şi instalarea de posturi telefonice; dotarea cabanelor — în special cele de creastă — cu semnalizatoare luminoase şi auditive. Indicaţiile de prevenire a accidentelor turistice se referă şi la cabanele din administrarea O.N.T. şi Centrocoop. Acţiunea de salvare a celor accidentaţi sau aflaţi în pericol va fi organizată fie direct de cabanieri în cazul în care au la dispoziţie forţele necesare (personalul cabanei, turişti şi alpinişti aflaţi la cabană, personalul cabanelor vecine sau al unităţilor silvice sau militare din apropiere), fie prin echipe speciale, denumite „SALVAMONT*, formate din 416 alpinişti cu experienţă din localităţile unde se înfiinţează şi care sînt organizate pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare respective. Echipele Salvamont ca şi cabanele turistice vor fi dotate cu toate materialele sportive şi sanitare necesare executării în cele mai bune condiţiuni a acţiunii. Cabanierii care organizează acţiunea şi echipele Salvamont au sarcina de a găsi, salva şi transporta, pe munte, pe cei accidentaţi pină la locul de unde urmează să fie preluaţi de cadrele medicosanitare (autosanitare, aviasan, elicopter). Membrii echipelor Salvamont care au calitatea de angajaţi vor fi scoşi din producţie în perioada desfăşurării acţiunii, primind drepturile legale ce se cuvin angajaţilor delegaţi în interes de serviciu (salarii, transport, cazare, diurnă), acordîndu-li-se la plecare — de la unitatea respectivă — un avans în numerar spre decontare. Conducerile organizaţiilor socialiste din care fac parte membrii echipelor Salvamont au sarcina de a-i pune pe aceştia, imediat, la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare care i-a solicitat, în vederea îndeplinirii acestei acţiuni de salvare a unor vieţi omeneşti. Pentru gradul de pericol pe care-l prezintă aceste acţiuni, membrii echipelor Salvamont, cabanierii şi alţi oameni ai muncii care au participat efectiv la acţiunea 4© găsire, salvare şi transport pe munte al celor accidentaţi, vor primi o indemnizaţie de periculozitate, diferenţiată în funcţie de sezon. Pentru a asigura condiţii mai bune de acordare a asistenţei mediere, toate cabanele vor fi dotate cu medicamentele necesare acordării primului ajutor gratuit, cu cele necesare urgenţelor medico-chirurgicale şi cu anumite produse farmaceutice nzvale care se vor pune la dispoziţia solicitanţilor contra-cost. Desigur că un rol deosebit de important în prevenirea accidentelor revine turiştilor, în sensul respectării unor norme obligatorii cu privire la : pregătirea excursiei, echipamentul folosit, alimentaţia pe traseu şi la cabane (unii preferă băuturile alcoolice), odihna, comportamentul cetăţenesc, alegerea judicioasă a traseului în funcţie de timp şi participanţi, ritmicitatea în mers, alternarea efortului cu repausul, înlocuirea actelor copilărești de bravură cu prevederea și cumpătarea. dr. Eugen CARIANOPOL inspector de specialitate din C.P.L. LOTO - PRONOSPORT 34 CISTIGATORI DE AUTOTURISME LA TRAGEREA EXCEPȚIONALA LOTO DIN 21.1.1969 Premiile tragerii excepționale din 21 ianuarie 1969 sunt următoarele : Categ. I. : 21 autoturisme „Dacia 1100“; categ. a Il-a: 11 autoturisme „Moskvici 408“ cu 4 faruri și radio ; categ a IlI-a: 2 autoturisme „Skoda 1100 M.B." ; categ. a IV-a : 517 variante (50 excursii la Paris și 467 premii în numerar a 1941 lei); categ. a V-a: 1830 premii în numerar a 109 lei; categ. a VI-a : 4572 premii în numerar a 50 iei. Cîștigătorii de autoturisme de la această tragere sunt următorii : Dacia 1100 : — Lupu Nicolae — Sebeş-Alba, Moisescu Ion — Piteşti, Vîrlan Ion oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, Scutelnicu Radu — Dărmăneşti- Bacău, Vigh Gyula — Diosig- Bihor, Moise Ton — Braşov, Diaconu Toader — Brăila, Gădălean Alexandru — Cluj, Horea Ion — Cluj, Amza Constantin — Constanţa, Buşoi Constantin — Craiova, Popescu N. — Craiova, Totolici Gheorghe — Galaţi, Kraml Ana — Orşova, Ionescu Grigore — Slatina, Radu Stelian — Băicoi, Tibenschi Aurel — comuna Hida-Sălaj, Cecan Sergiu — Sînnicolaul Mare, Ciocîlteu Maria — Bucureşti, Cernuşcă Viorel-Ion — Bucureşti, Tiţă Ion C. — Bucureşti, Moskvici 408 , Chesaris D. — Blaj , Capanu Ion — Bucureşti, Demiu Alexandru — Tg. Secuiesc, Galesiu N. — Bucureşti, Cunc Grigore — Timişoara, Leonăchescu G. — Govora, Mardale Maria—Voineasa — Vîlcea, Scurt Gheorghe, Zamfir Floarea, Popescu Ion, Ştefănescu Feliciar- toţi din Bucureşti. Skoda 1000 M.B.: Hărăboiu Hie — Cărbuneşti-Gorj, Dodu Petre — Bucureşti. ★ Marţi 4 februarie este ultima zi pentru procurarea biletelor la concursul special Pronoexpres din 5 februarie 1969. LOTO numerele extrase la tragerea din 31 ianuarie 1969 EXTRAGEREA I : 26 64 24 6 44 51 30 49 42 88 22 18 Fond de premii : 986.970 lei. EXTRAGEREA a II-a : 85 24 59 67 Fond de premii : 704.938 lei. Pag. a 3-a SPERia u« MISTER GRAY (Y) de Lamberto ARTIOLI In ziua aceea, Corbo a compărut în sfîrşit, în faţa unui tribunal. Dar să ne întoarcem puţin înapoi. „NEWSWEEK*, într-un număr apărut cu un an şi patru luni în urmă — la 4 august 1958 — după ce menţiona că Frankie avea o casă destul de modesta la Hollywood (o localitate din Florida, nu capitala californiană a filmului), informa că Mr. Gray era „căutat — în acele zile — pentru că ar fi organizat hitre 31 ianuarie şi 31 martie 1958 şapte intilniri dintre care şase la Madison Square Garden şi unul pe arena St. Nicholas din Nem York“. Se constatase că una din aceste intilniri (săptămînalul nu precizează care), fusese aranjată aducînd mari cîştiguri unui grup de pariori. Celelalte intilniri fuseseră organizate tot de Carbo, fără să fi avut autorizaţia cuvenită. „NEWSWEEK“ îşi încheia astfel articolul : „Mr. Gray a dispărut. Ultima oară a fost văzut pe un hipodrom din Agua Caliente in apropiere de Tijuana, in Mexic. S-a emis împotriva lui un mandat de arestare; documentul cuprinde zece capete de acuzare. Este pasibil de o pedeapsă de 10 ani închisoare și 5 000 de dolari amendă". A fost căutat în multe oraşe din Statele Unite, în acel an 1958, mai ales la Chicago, dîndu-se curs unei sesizări care parvenise poliţiei şi care părea veridică. Dar Mr. Gray a fost totdeauna un om al ţărmului, fie la New York, fie la New Orleans, la Chicago, oraşul lui John Diltinger şi Al. Capone, „regele clandestin al boxului" fusese văzut, ultima oară, cu nu mai puţin de 14 ani în urmă, în 1944, în timp ce asista în sala CYO la un antrenament al lui Willie Pep în ajunul întîlnirii cu Willy Joyce. Managerul lui Pep era Lou Visconsi, devenit apoi manager al lui Joe Brown, fost campion al lumii la categoria uşoară, manevrat la rîndul lui de Corbo; după cum vedeţi „socotelile“ lui Frankie apar mereu. Dar să revenim la anul fatal, 1960. La Washington fusese instituit un „Subcomitet senatorial împotriva trusturilor şi monopolurilor", pentru a face cercetări în culisele boxului din Statele Unite. In dimineața zilei de 15 iunie 1960 a fost ascultat un martor, care se numea Irvin Mishel. Las să vorbească despre această mărturie, aproape de necrezut, ziarul „NEW YORK TIMES" care a publicat o relatare, a doua zi, în pagina 42. Importantul cotidian scria textual : „Din cauza fricii care-l stăpinea, un deţinut nu a vrut astăzi să destăinuiască in faţa Subcomitetului Senatului legăturile lui Frankie Carbo cu lumea boxului. Deţinutul, care n-a deschis gura decit pentru a repeta, la fiecare întrebare, textul celui de-al cincilea amendament din Constituţie asupra drepturilor cetăţeneşti („Refuz să răspund deoarece acest lucru poate duce la învinovăţirea mea"), se numeşte Inin Mishel. El a declarat că a fost ameninţat cu violenţa în caz că s-ar hotărî să mărturisească ceva. Mishel, o figură proeminentă printre şantajiştii din lumea boxului, n-a vrut să c destăinuiască numele celui care l-a ameninţat cu moartea. Senatorul Philiph Hart i-a atras atenţia că motivul invocat nu este suficient. Atunci, Mishel a recurs la invocarea dreptului său de a păstra tăcerea pentru a evita să fie și el incriminat. A refuzat, astfel, să răspundă la o serie de întrebări menite să-l facă să confirme că pariase in contul lui Frankie Carbo înaintea intilnirii dintre Jake La Motta și Billy Fox, in 1947. La Motta a mărturisit, ieri, că a pierdut acea întilnire in mod cu totul cinstit, dar Mishel n-a fost de nici un folos. El n-a conceput nici măcar riscul de a admite lucruri evidente cu faptul că este căsătorit sau că este puşcăriaş. A perseverat in mutismul său chiar şi atunci cînd directorulchisorii in care Mishel se afla deţinut i-a făgăduit că Subcomitetul Senatorial va uza de toate mijloacele de care dispune pentru a-l proteja După aceasta, unul dintre componenţii Subcomitetului, senatorul Harold, a afirmat că miini foarte puternice, cu braţe lungi, au reuşit să pătrundă pină şi în Săla aceea pentru a-i impune lui Mishel tăcere absolută. Mishel primise ordin să tacă pe cînd se înapoia la închisoarea din Dannemore după interogatoriile la care fusese supus în zilele de 20 şi 21 mai trecut. fi aceasta, cu toate că Irvin Mishel se afla sub pauza unui subofiţer de poliţie. Mishel a spus doar că fusese ameninţat cînd era la New York in „House of Detenction“ (Casa de detenţiune) în aşteptarea plecării“. Pină aici am citat din ziar. In acele îndepărtate zile de 20 şi 21 mai, Irvin Mishel a fost ameninţat cu moartea fiindcă mai înainte avusese curajul să declare, cu privire la întîlnirea La Motta-Fox: „Da, eu însumi, am pariat 35 de mii de dolari in contul lui Carley pe victoria lui Billy Fox. In ziua aceea erau cu Wine Charles Bernoff, Eddie Coco și blestematul ăla de şanţajist, Nogg Rysen". Cu un an în urmă, la 18 februarie ’59, acelaşi Mishel dezvăluise sistemele prin care se făceau împrumuturi în lumea interlopă americană, pentru finanţarea jocurilor de noroc, a prostituţiei şi a traficului de diareptice. în ziua în care a fost adus în faţa Subcomitetului, Irvin Mishel era deţinut la Clinton State Prison, la Dannemore (New York), unde îşi ispăşea ultimii şapte ani din cei 20 la care fusese condamnat pentru falsuri şi emiterea unor cecuri fără acoperire. Prin 1947, el era un personaj influent al lumii interlope din Chicago. în româneşte de S. BONIFACIU şi A. BREBEANU (Din „Sport e Mafia" — (Q 1968 — Casa editrice Valentino Bompiani — Milano). eo §!’ a 5a-SifiPile «Ín Desen de N. CLAUDIU