Sportul, februarie 1969 (Anul 25, nr. 442-469)

1969-02-01 / nr. 442

Nr. 442 (5876)" ŞEDINŢA BIROULUI FEDERAL Aseară a avut loc prima şe­dinţă pe anul 1969 a biroului federal. La primul punct la ordinea de zi — programul competiţio­­nal intern (campionat şi cupă) — s-a stabilit ca returul divi­ziei A să înceapă în ziua de 9 martie şi să se sfîrşească la 15 iunie. Datele de desfăşurare a eta­pei finale in Cupa Româniai sunt următoarele: 5 III — 16-imli 12 III — optimi; 21 V — sferturi; 28 V — semifinale (Jocurile tur) ; 4 VI — semifinale (jocurile re­tur) ; 22 VI — finala (dată pre­zumtivă, în funcţie de progra­marea Jocurilor din cadrul Cu­pei balcanice). In continuare, antrenorii fe­derali Angelo Niculescu (lotul A), Dincă Schileru (tineret) şi Gh. Ola (Juniori) au prezentat Informări in legătură cu planu­rile de pregătire a fotbaliştilor selecţionabili In loturile res­pective. Lucrările au fost conduse de tov. Mircea Angelescu, vice­preşedinte el F. R. Fotbal. CAUZE ADINCI­­ INSENSIBILE LA MĂSURI DE SUPRAFAŢA (I) De ani şi ani, probleme ale fot­balului romănesc, situate la ni­velul preocupărilor majore ale mişcării sportive din ţara noas­tră, au constituit, şi continuă să constituie Încă, prilej de mani­festare publică a celor mai di­verse Încercări de rezolvare, ex­primate atit in limbajul preten­ţios al specialistului, cit şi in acela mai puţin academic al slu­jitorilor neplătiţi al „sportului rege“. Căutările, studiul şi soluţiile, limitate insă de cele mai multe ori la un cadru Îngust al dez­voltării, corespunzător aceluia al sportivului deja format, au ne­glijat originea şi esenţa fenome­nului, desigur mai greu de depis­tat, dar care, o dată cunoscute, ar fi dus fără îndoială la alege­rea celui mai sigur drum ce ar trebui urmat. Pe de altă parte, aprecierea — de cele mai multe ori subiectivă — a nivelului atins de fotbalul nostru in diferite e­­tape ale evoluţiei sale, apreciere determinată de un palmares ali­mentat uneori şi de succese mai puţin semnificative, a contribuit In mod hotărîtor la Întreţinerea unei false concepţii, potrivit că­reia munca de redresare ar pu­tea incepe şi de la jumătatea drumului şi nu de la baza edi­ficiului de făurire a sportului de performanţă. Aşa se explică de ce, in Încercările de elucidare a fenomenului de rămlnere in ur­mă a fotbalului nostru, sunt e­­ludate tocmai cauzele care con­tribuie la apariţia timpurie a procesului de frinare a dezvol­tării sportive, proces care, la un moment dat, reuşeşte să limiteze şi acţiunea muncii de Instruire şi educaţie, la nivelul unui compro­mis intre înălţimea năzuinţelor şi insuficienţa patentelor. Aşa se explică de ce, In ciuda existenţei de necontestat a unei bogate zes­tre de talente, numărul şi valoa­rea celor ajunşi sus, pe treapta adevăratei afirmări sportive, nu satisfac Încă cerinţele trecerii la o ofensivă victorioasă pe tărâ­­mul fotbalului Internaţional. De aici, concluzia de ordin prac­tic că mai înainte de a căuta cau­zele apropiate ale stadiului de dezvoltare sportivă, care ar pu­tea să ne ofere cel mult posibi­litatea unor măsuri de suprafaţă, este Incomparabil mai avantajos, pentru acţiunea de redresare a fotbalului nostru, să căutăm a depista Împrejurările mai Înde­părtate, care determină atit pla­fonarea timpurie a jucătorilor, cit şi mediocra valorificare a aştep­tărilor in perioada de maturi­tate sportivă. Primul aspect, acela al plafo­nării timpurii, reprezintă In mo­mentul de faţă principala formă de manifestare a neputinţei de realizare la un nivel superior a sarcinilor de performanţă. Ca ur­mare a acestui fapt, an de an numărul promisiunilor neîmpli­nite creşte, dispar, in pragul consacrării, tineri jucători In­ care au fost investite speranţe şi, care, în faţa adevăratului asalt al vieţii, apar obosiţi, resemnaţi, purtind înainte de vreme stra­iele blazate ale mâtrineţii spor­tive. Care sunt principalele cauze care determină acest proces de plafonare timpurie, maladie cu adevărat cronică a fotbalului nos­tru ? In primul rind, trebuie ţinut seama de faptul că multe din rebuturile sportive de mei tinta Işi găsesc explicaţia In calitatea slabă a selecţiei efectuate In pe­rioada copilăriei, ca urmare a ne­respectării cu stricteţe a crite­riilor obiectiva (sănătate, aptitu­dini, conformaţie fizică etc), care stau l­a baza activităţii de alegere a celor mai buni dintre cei buni. In­ al doilea rind, plafonarea timpurie Îşi datorează apariţie la tinerii jucători unor deficienţa importante in organizarea şi des­făşurarea procesului instructiv­­educativ, cum ar fi : neaplicarea cu consecvenţă a principiilor di­dactice sportive, strins legate de cunoaşterea caracteristicilor dez­voltării stadiale şi a particula­rităţilor individuale ale copiilor ; nerespectarea sistemului de or­ganizare a grupelor de pregătire după criteriul virstei fiziologice şi al valorii sportive ; Întrerupe­rea Îndelungată a procesului de instruire ; . lipsă de prudenţă In ceea ce priveşte intensitatea efor­tului fizic la copii. f­a toate a­­cestea mai trebuie adăugate in­fluenţele negative ale mediului so­­cial-uman, determinante îndeosebi in perioada adolescenţei, şi ma­rea varietate a preocupărilor ti­­nărului, care nu întotdeauna este capabil să pună de acord sarci­nile pregătirii intelectuale cu cele ale sportului de performanţă. In sfirşit, cea de a treia cauză principală a plafonării timpurii este nemijlocit legată de modul şi condiţiile in care s-a efectuat ac­ţiunea de promovare, pintre cele mai semnificative aspecte, ale căror urmări se repercutează asu­pra dezvoltării tinărului jucător, pot fi menţionate : — Lipsa de curaj şi hotărire a antrenorului , determinată, prin­tre altele, şi de o anumită prac­tică in virtutea căreia promova­rea la unele cluburi are un ca­racter intimplător ; — Efectuarea trecerii pe o trep­­tă superioară a procesului de In­struire şi educaţie In condiţiuni neconforme cu particularităţile de vtrstă şi Individuale ale celor In cauză. Această activitate, con­cretizată prin acel „moment al promovării“, poate avea urmări nedorite, atlt In cazul ctnd este săvirşită prematur, cit şi tn si­tuaţia cind este Intirziată, ade­sea in mod conştient, sacrificlnd şl tntr-un caz şl tn altul, de dra­gul unei performanţe oarecare de echipă şi ca preţ al instruirii, ma­terial uman In plină formare ; — Lipsa perspectivei de pro­movare caracteristică la unele cluburi mari, unde nevoile de completare a efectivului de ju­cători de performanţă sunt aco­perite pe alte căi. Spre deosebire de selecţie şi de procesul instructiv-educativ, a că­ror insuficienţă calitativă poate influenţa cel mult dimensiunile plafonării jucătorului, deficienţe­le din acţiunea de promovare pot avea consecinţe şi mai grave, ca­re se concretizează, de regulă, fie prin fenomenul de migrare a unor elemente cu reale aptitudini pentru fotbal în cadrul altor dis­cipline sportive — cazul cel mai fericit — fie prin renunţarea de­finitivă din partea acestora la perspectiva performanţei, care l-a atras de timpuriu paşii pe calea sportului organizat. Dar, asupra acestor aspecte vom mai reveni ! Mihai IONESCU IOAN BENDEA, Piaţa Eca­­terina Varga nr. 12, Turda. In plin sezon de iarnă — ne scrieţi dv. — pionierii şi elevii Şcolii generale nr. 3 din Turda nu au uitat... fotbalul. De ce ? Un fost purtător al cravatei roşii din această şcoală a ju­cat, nu de mult, in reprezen­tativa ţării noastre care a ter­minat la egalitate cu redutabi­la echipă a Angliei. Dînd do­vadă de iniţiativă — conti­nuaţi dv. — pionierii amatori de fotbal au trasat ca sarcină colegului lor Anca Ducu din cl. a VI-a B să le prilejuiască o întilnire cu fratele său mai mare, fotbalistul ANCA DAN de la Universitatea Cluj. Şi cum pionierii îşi îndeplinesc sarcinile, la cîteva zile a avut loc întrlnirea mult aşteptată­ El s-a desfăşurat, după cine am înţeles, în sala de clasă unde a învăţat internaţionalul nostru, avînd ca „material di­dactic“ o minge de fotbal După expunere, pionierii au pus întrebări. Unele cam in­comode. Elevul Emil Crişan, din cl. a Vil­a B, de pildă, a întrebat de ce au pierdut me­ciul din Belgia cu scorul de 5-0 ? La rîndul nostru, am în­trebat mai mulţi specialişti. Ni s-a cerut să precizăm cine a pus o asemenea întrebare DU­PA ACEL MEMORABIL 1-1 CU ECHIPA ALBIONU­­LUI ? Am răspuns că un elev din cl. a Vll-a B. Întrebarea a fost considerată... COPILĂ­REASCĂ ! IOAN SZÁSZ, str. Rodnei nr. 4, Săcele-Braşov. Sunteţi mare amator de schi. Mai pre­cis, aţi fi... dacă schiuri s-ar găsi! Anul trecut, dragostea pentru acest sport frumos v-a purtat paşii prin Predeal Şi DIALOG CU CITITORII Braşov. Nimic! La Predeal, nefiind nici măcar maga­zin de sport, la Bra­şov, existînd magazin de sport dar nefiind schiuri de fond. In sfîrşit, de luna trecută sinteţi in posesia mult doritelor schiuri, însă nu gă­siţi beţe de bambus şi nici le­gături. Sau, mă rog, nu „ni­meriţi" in ziua cînd acestea se pun în vinzare la magazine. După părerea dv. legăturile dîndu-se aici numai în baza altor... LEGĂTURI. In orice caz, de la I.D.M.S. ni s-a co­municat că există asemenea materiale NICOL­AE BULUCEA, str. Ef. Murgu nr. 13, Reşiţa. La suporter nu sunteţi obligat să... suportaţi anumite cotizaţii „suplimentare" pentru a vizio­na un meci de fotbal. Partea răutăcioasă este că dacă nu suportaţi, NU INTRAŢI! For­mula „BILETUL + 1 LEU PROGRAMUL“ se aplică — obligatoriu — şi în alte părţi. Metoda este incorectă şi ar trebui să facă obiectul contro­lului financiar intern. Incorect este şi conţinutul programu­lui. Am reţinut o frază din biografia... romanţată a fotba­listului Constantin Spălăţelu . „Tînărul Costel este preocupat încă de mic copil de mingea confecţionată din cîrpe pe care o OBOSEŞTE zilnic“. Aceasta, ca să nu ne mai... obosim in continuare ! MIHAI IONESCU, Găeşti, judeţul Dîmboviţa. Ii vom a­­duce la cunoştinţă maestrului Teaşcă propunerea de a antre­na echipa Chimia din locali­tate. Se înţelege, fără ironie, motivînd admiraţia dv. pentru el, seriozitatea şi ambiţia ta­lentaţilor fotbalişti după care nu trebuie să umbli prin lec­­ruri pentru a-i trimite acasă In sfîrşit, ideea — cum spu­neţi dv. — de a prelua o for­maţie din „liga a IV-a", dove­dind incă o dată lumii fotba­listice — care, cu siguranţă, s-ar amuza la început — că omul sfinţeşte locul, că orice echipă condusă de un antre­nor bun poate promova in pri­ma divizie a ţării. Noi vom încerca. Recunoaşteţi, insă, că dificil in treaba aceasta nu este „dialogul cu cititorul“, ci convorbirea cu... antrenorul I V. TOFAN sportál LA ORIZONT, RETURUL *11* din... 30 Lotul de fotbaliști (alcătuit din 30 de jucători) al clubului F.C. Argeș (divizia A și tineret­­rezerve) se află în pregătire comună la Cozia. Procesul de instruire-antrenament este con­dus de antrenorii Eugen Mladin și Ion Bălănescu, care, spre deo­sebire de trecut, în returul cam­pionatului vor forma „ll“-Le de bază din întreg totul. In urma plecării antrenorului Ștefan Vasile la Oţelul Galaţi, cei doi tehnicieni au căzut de acord (avînd aprobarea condu­cerii clubului) ca în ziua me­ciurilor Eugen Mladin să răs­pundă de pregătirea jocului for­maţiei divizionare, iar Ion Bă­­lănescu de cea a echipei de ti­­neret-rezerve, iar Jucătorii de la Metalul Hunedoara (divizia B, seria a II-a) efectuează cîte şase an­trenamente pe săptămînă (pa­tru în aer liber şi două în sală), sub conducerea antrenorilor D. Pătraşcu şi A. Pîrvu. In cen­trul atenţiei celor doi conducă­tori tehnici ai echipei se află linia de înaintare, al cărei joc în tur a fost nesatisfăcător. Din lot fac parte­­ Socol, Mălai, Duminica — portari, Ceauşu, Matei, Vulpeanu, Grozetcu, Stan, Apostolicu — fundaşi, Plo­­ian, Hristos, Pîrvu — mijlocaşi, Păunescu, Steiner, Covaci, Cer­ga, Mercea şi Ştefănescu — înaintaşi. Lipsesc: Ciocănaru (care vrea să se transfere la Dunărea Giurgiu), Popa (sus­pendat pentru părăsirea echi­pei) şi Tătaru (care din motive de vîrstă — 31 de ani — vrea să se retragă din activitatea competiţională). Deocamdată, un singur jucător nou — File, de la Mureşul Deva. Pină la Începerea returului, Metalul va susţine 12 jocuri de verificare cu formaţii din diviziile A, B şi C. S. ALBIT corespondent . Noul consiliu al asociaţiei sportive Minerul Ghelar a­« angajat să sprijine mai mult echipa de fotbal, care activea­ză in divizia C( să nu lase toa­te problemele, cele de ordin administrativ In special, pe sea­ma antrenorului, așa cum a pro­cedat vechea conducere­a Mi­nerului. In viitor nu vor mai fi admiși în echipă „păsări călă­toare“, cum au fost jucătorii C. Borbély şi Gh. Vizitiu, şi se va pune un accent serios pe pregă­tirea juniorilor. Minerul a în­ceput preparativele pentru noul sezon cu lotul din tur, ur­­mînd ca în următoarele zile să fie primiţi în formație 2—3 ju­cători noL FL. OPRITA corespondent #3 Noul antrenor al divizio­narei C Metalul Buzău, Ion Luca, Intimpină o serie de greu­tăţi. La primele antrenamente n-au venit decît jumătate din cei 24 de jucători cîţi sunt în lot. In plus, echipa ere nevoie de un substanţial sprijin mate­rial, pe care însă conducerea asociaţiei Metalul nu-1 acordă. Fotbaliştii care frecventează cu regularitate şedinţele de pregă­tire sunt: 1. Ioniţă, V. Vatcu, V. Ţigănuş, Gh. Arghir, C. Bu­­naziua, V. Caloianu, S. Ionescu, C. Jfitceanu, Gh. Branişte, C. Panait, A. Nedelcu şi M. Pîrvu. Metalul a încheiat turul cam­pionatului pe locul 10, in seria a II-a, dar cu o astfel de frec­venţă la antrenamente jiu Ştim dacă îşi va putea ameliora si­tuaţia în clasament, aşa cum aşteaptă numeroşii iubitori ai fotbalului din Buzău ’• M. DUMITRU corespondent • Constructorul Baia Mare (div. C. seria a VII-a) a trecut în etape a Il-a a pregătirilor, susţinînd jocuri-şcoală. Astfel, Constructorul a jucat recent cu Minerul Baia Mare (juniori). Scor: 5—2. Cel mai în formă înaintaş a fost Trifu, autor a trei goluri. Antrenorii T. Sider şi A. Micloş au folosit in acest meci următorii jucători: Star, Sarcadi, Pavel, Csorna, Radu, Mihalcea, Nistor, Dullo, Mol­nár, Mare, Trifu, Rudici şi Pop­­. V. SASARANU corespondent Ştiinţa Bacău, lider in divizia G, seria I. Studenţii băcăuani pozează fotoreporterului V. Bog­­dăneţ, pe terenul acoperit de zăpadă, înaintea unui antrenament O măsură de o importanţă deosebită pentru practicarea turismului de munte Expresie a grijii pe care o manifestă permanent con­ducerea de partid şi de stat pentru sănătatea poporului, noul H.C.M. nr. 140/1969 este menit să asigure condiţii din ce în ce mai bune pentru practicarea turismului orga­nizat şi drumeţiei In ţara noastră. In baza acestei hotărîri şi a instrucţiunilor de aplicare, organele locale ale adminis­traţiei de stat vor trebui să ia măsuri corespunzătoare pentru prevenirea accidente­lor turistice, prin: îmbună­tăţirea traseelor turistice de munte ; revizuirea, completa­rea şi întreţinerea marcajelor conform normelor tehnice de specialitate; asigurarea cu mijloace de protecţie a căi­lor de acces cu pericol de cădere în gol; transmiterea buletinelor meteorologice la cabane şi instalarea de pos­turi telefonice; dotarea ca­banelor — în special cele de creastă — cu semnalizatoare luminoase şi auditive. Indicaţiile de prevenire a accidentelor turistice se re­feră şi la cabanele din ad­ministrarea O.N.T. şi Cen­­trocoop. Acţiunea de salvare a celor accidentaţi sau aflaţi în pe­ricol va fi organizată fie di­rect de cabanieri în cazul în care au la dispoziţie forţele necesare (personalul cabanei, turişti şi alpinişti aflaţi la cabană, personalul cabanelor vecine sau al unităţilor sil­vice sau militare din apro­piere), fie prin echipe spe­ciale, denumite „SALVA­­MONT*, formate din 416 al­pinişti cu experienţă din lo­calităţile unde se înfiinţează şi care sînt organizate pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare respec­­tive. Echipele Salvamont ca şi cabanele turistice vor fi do­tate cu toate materialele sportive şi sanitare necesare executării în cele mai bune condiţiuni a acţiunii. Cabanierii care organizează acţiunea şi echipele Salva­mont au sarcina de a găsi, salva şi transporta, pe mun­te, pe cei accidentaţi pină la locul de unde urmează să fie preluaţi de cadrele medico­­sanitare (autosanitare, avia­­san, elicopter). Membrii echipelor Salva­mont care au calitatea de angajaţi vor fi scoşi din pro­ducţie în perioada desfăşură­rii acţiunii, primind dreptu­rile legale ce se cuvin anga­jaţilor delegaţi în interes de serviciu (salarii, transport, cazare, diurnă), acordîndu-li-se la plecare — de la unitatea respectivă — un avans în numerar spre decontare. Conducerile organizaţiilor socialiste din care fac parte membrii echipelor Salvamont au sarcina de a-i pune pe a­­ceştia, imediat, la dispoziţia comitetelor executive ale con­siliilor populare care i-a so­licitat, în vederea îndeplinirii acestei acţiuni de salvare a unor vieţi omeneşti. Pentru gradul de pericol pe care-l prezintă aceste acţiuni, membrii echipelor Salvamont, cabanierii şi alţi oameni ai muncii care au participat e­­fectiv la acţiunea 4© găsire, salvare şi transport pe mun­te al celor accidentaţi, vor primi o indemnizaţie de pe­riculozitate, diferenţiată în funcţie de sezon. Pentru a asigura condiţii mai bune de acordare a asis­tenţei mediere, toate caba­nele vor fi dotate cu medi­camentele necesare acordării primului ajutor gratuit, cu cele necesare urgenţelor me­­dico-chirurgicale şi cu anu­mite produse farmaceutice n­­zvale care se vor pune la dispoziţia solicitanţilor con­­tra-cost. Desigur că un rol deosebit de important în prevenirea accidentelor revine turiştilor, în sensul respectării unor norme obligatorii cu privire la : pregătirea excursiei, echi­pamentul folosit, alimentaţia pe traseu şi la cabane (unii preferă băuturile alcoolice), odihna, comportamentul cetă­ţenesc, alegerea judicioasă a traseului în funcţie de timp şi participanţi, ritmicitatea în mers, alternarea efortului cu repausul, înlocuirea actelor copilărești de bravură cu prevederea și cumpătarea. dr. Eugen CARIANOPOL inspector de specialitate din C.P­­.L. LOTO - PRONOSPORT 34 CISTIGATORI DE AUTOTURISME LA TRAGEREA EXCEPȚIONALA LOTO DIN 21.1.1969 Premiile tragerii excepțio­nale din 21 ianuarie 1969 sunt următoarele : Categ. I. : 21 autoturisme „Dacia 1100“; categ. a Il-a: 11 autoturisme „Moskvici 408“ cu 4 faruri și radio ; categ a IlI-a: 2 autoturisme „Skoda 1100 M.B." ; categ. a IV-a : 517 variante (50 excursii la Paris și 467 premii în nume­rar a 1941 lei); categ. a V-a: 1830 premii în numerar a 109 lei; categ. a VI-a : 4572 premii în numerar a 50 iei. Cîștigătorii de autoturisme de la această tragere sunt ur­mătorii : Dacia 1100 : — Lupu Nico­­lae — Sebeş-Alba, Moisescu Ion — Piteşti, Vîrlan Ion ora­şul Gh. Gheorghiu-Dej, Scu­­telnicu Radu — Dărmăneşti- Bacău, Vigh Gyula — Diosig- Bihor, Moise Ton — Braşov, Diaconu Toader — Brăila, Gădălean Alexandru — Cluj, Horea Ion — Cluj, Amza Con­stantin — Constanţa, Buşoi Constantin — Craiova, Po­­pescu N. — Craiova, Totolici Gheorghe — Galaţi, Kraml Ana — Orşova, Ionescu Gri­­gore — Slatina, Radu Steli­an — Băicoi, Tibenschi Au­rel — comuna Hida-Sălaj, Ce­­can Sergiu — Sînnicolaul Mare, Ciocîlteu Maria — Bucu­reşti, Cernuşcă Viorel-Ion — Bucureşti, Tiţă Ion C. — Bucureşti, Moskvici 408 , Chesaris D. — Blaj , Capanu Ion — Bucu­reşti, Demiu­ Alexandru — Tg. Secuiesc, Galesiu N. — Bucureşti, Cun­c Grigore — Timişoara, Leonăchescu G. — Govora, Mardale Maria—Voi­­neasa — Vîlcea, Scurt Gheor­­ghe, Zamfir Floarea, Popescu Ion, Ştefănescu Felicia­­r- toţi din Bucureşti. Skoda 1000 M.B.: Hărăboiu Hie — Cărbuneşti-Gorj, Do­­d­u Petre — Bucureşti. ★ Marţi 4 februarie este ultima zi pentru procurarea biletelor la concursul special Pronoex­­pres din 5 februarie 1969. LOTO numerele extrase la tragerea din 31 ianuarie 1969 EXTRAGEREA I : 26 64 24 6 44 51 30 49 42 88 22 18 Fond de premii : 986.970 lei. EXTRAGEREA a II-a : 85 24 59 67 Fond de premii : 704.938 lei. Pag. a 3-a SPERi­­a u« MISTER GRAY (Y) de Lamberto ARTIOLI In ziua aceea, Corbo a compărut în sfîrşit, în faţa unui tribunal. Dar să ne întoarcem puţin înapoi. „NEWSWEEK*, într-un număr apărut cu un an şi patru luni în urmă — la 4 august 1958 — după ce menţiona că Frankie avea o casă destul de modesta la Hollywood (o localitate din Florida, nu capitala californiană a filmului), informa că Mr. Gray era „căutat — în acele zile — pentru că ar fi organizat hitre 31 ianuarie şi 31 martie 1958 şapte intilniri dintre care şase la Madison Square Garden şi unul pe arena St. Nicholas din Nem York“. Se constatase că una din aceste intilniri (săptămînalul nu precizează care), fusese aranjată aducînd mari cîştiguri unui grup de pariori. Celelalte intilniri fuseseră organizate tot de Carbo, fără să fi avut autorizaţia cuvenită. „NEWSWEEK“ îşi încheia astfel articolul : „Mr. Gray a dispărut. Ultima oară a fost văzut pe un hipodrom din Agua Caliente in apropiere de Tijuana, in Mexic. S-a emis împotriva lui un mandat de arestare; documentul cuprinde zece capete de acuzare. Este pasibil de o pedeapsă de 10 ani închisoare și 5 000 de dolari amendă". A fost căutat în multe oraşe din Statele Unite, în acel an 1958, mai ales la Chicago, dîndu-se curs unei sesizări care parvenise poliţiei şi care părea veridică. Dar Mr. Gray a fost totdeauna un om al ţărmului, fie la New York, fie la New Orleans, la Chicago, oraşul lui John Diltinger şi Al. Capone, „regele clandestin al boxului" fusese văzut, ultima oară, cu nu mai puţin de 14 ani în urmă, în 1944, în timp ce asista în sala CYO la un antrenament al lui Willie Pep în ajunul întîlnirii cu Willy Joyce. Managerul lui Pep era Lou Visconsi, devenit apoi manager al lui Joe Brown, fost campion al lumii la categoria uşoară, manevrat la­ rîn­­dul lui de Corbo; după cum vedeţi „socotelile“ lui Frankie apar mereu. Dar să revenim la anul fatal, 1960. La Washington fusese instituit un „Subcomitet senatorial împotriva trusturilor şi monopolurilor", pentru a face cercetări în culisele boxului din Statele Unite. In dimineața zilei de 15 iunie 1960 a fost ascultat un­ martor, care se numea Irvin Mishel. Las să vor­bească despre această mărturie, aproape de necrezut, ziarul „NEW YORK TIMES" care a publicat o rela­tare, a doua zi, în pagina 42. Importantul cotidian scria textual : „Din cauza fricii care-l stăpinea, un deţinut nu a vrut astăzi să destăinuiască in faţa Subcomitetului Senatului legăturile lui Frankie Carbo cu lumea boxu­lui. Deţinutul, care n-a deschis gura decit pentru a repeta, la fiecare întrebare, textul celui de-al cincilea amendament din Constituţie asupra drepturilor cetă­ţeneşti („Refuz să răspund deoarece acest lucru poate duce la învinovăţirea mea"), se numeşte Inin Mishel. El a declarat că a fost ameninţat cu violenţa în caz că s-ar hotărî să mărturisească ceva. Mishel, o figură proeminentă printre şantajiştii din lumea boxului, n-a vrut să c destăinuiască numele celui care l-a ameninţat cu moartea. Senatorul Philiph Hart i-a atras atenţia că motivul invocat nu este suficient. Atunci, Mishel a recurs la invocarea dreptului său de a păstra tăcerea pentru a evita să fie și el incriminat. A refuzat, astfel, să răspundă la o serie de întrebări menite să-l facă să confirme că pariase in contul lui Frankie Carbo înaintea intilnirii dintre Jake La Motta și Billy Fox, in 1947. La Motta a mărturisit, ieri, că a pierdut acea întilnire in mod cu totul cinstit, dar Mishel n-a fost de nici un folos. El n-a conceput nici măcar riscul de a admite lucruri evidente cu faptul că este căsătorit sau că este puşcăriaş. A perseverat in mutismul său chiar şi atunci cînd directorul­­­chisorii in care Mishel se afla deţinut i-a făgăduit că Subcomitetul Senato­rial va uza de toate mijloacele de care dispune pentru a-l proteja După aceasta, unul dintre componenţii Subcomitetului, senatorul Harold, a afirmat că miini foarte puternice, cu braţe lungi, au reuşit să pătrundă pină şi în Săla aceea pentru a-i impune lui Mishel tăcere absolută. Mishel primise ordin să tacă pe cînd se înapoia la închisoarea din Dannemore după intero­gatoriile la care fusese supus în zilele de 20 şi 21 mai trecut. fi aceasta, cu toate că Irvin Mishel se afla sub pauza unui subofiţer de poliţie. Mishel a spus doar că fusese ameninţat cînd era la New York in „House of Detenction“ (Casa de detenţiune) în aşteptarea ple­cării“. Pină aici am citat din ziar. In acele îndepărtate zile de 20 şi 21 mai, Irvin Mishel a fost ameninţat cu moartea fiindcă mai înainte avusese curajul să de­clare, cu privire la întîlnirea La Motta-Fox: „Da, eu însumi, am pariat 35 de mii de dolari in contul lui Carley pe victoria lui Billy Fox. In ziua aceea erau cu Wine Charles Be­rnoff, Eddie Coco și blestematul ăla de şanţajist, Nogg Rysen". Cu un an în urmă, la 18 februarie ’59, acelaşi Mishel dezvăluise sistemele prin care se făceau împrumuturi în lumea interlopă ameri­cană, pentru finanţarea jocurilor de noroc, a prosti­tuţiei şi a traficului de diareptice. în ziua în care a fost adus în faţa Subcomitetului, Irvin Mishel era deţinut la Clinton State Prison, la Dannemore (New York), unde îşi ispăşea ultimii şapte ani din cei 20 la care fusese condamnat pentru falsuri şi emiterea unor cecuri fără acoperire. Prin 1947, el era un per­sonaj influent al lumii interlope din Chicago. în româneşte de S. BONIFACIU şi A. BREBEANU (Din „Sport e Mafia" — (Q 1968 — Casa editrice Valentino Bompiani — Milano). e­o §­!’ a 5a-SifiPile «Ín Desen de N. CLAUDIU

Next