Sportul, iulie 1969 (Anul 25, nr. 591-621)

1969-07-01 / nr. 591

Anul XXV — Nr. 591 (6025) CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Marţi 1 iulie 1969 Copiii, viitorul patriei, in centrul atenţiei politicii partidului Vacanta de aur a pionierilor De vorbă cu prof. ELENA POPARAD, vicepreşedinte al C. N. C. P. U­ltimii ani au marcat o etapă dintre cele mai importante în viaţa şi activitatea organizaţiilor de­­­pionieri din ţara noastră. Ho­­trăririle Plenarei C.C. al P.C.R.­­ din aprilie 1966 au contribuit decisiv la ridicarea de o­­treaptă superioară a muncii dee educaţie desfăşurată in unităţile şi detaşamentele de­­ ionieri. Măsura principală labilită de aceste documente constat în trecerea mişcării ioniereşti sub conducerea nemijlocită a P.CR. Angajînd fectiv şi convergent toate for­­ţ­ele în sprijinul educaţiei co­­­muniste a şcolarilor, partidul a călăuzit şi sprijinit neîntre­rupt, la toate nivelele, consiliile pioniereşti şi pe toţi cei ce muncesc cu pionierii, orientînd ferm întreaga activitate spre înfăptuirea ţelurilor educative fundamentale ale organizaţiei. Ca urmare a măsurilor adop­tate şi a unei colaborări tot mai rodnice cu şcoala, a spo­rit valoarea educativă a acti­vităţilor pioniereşti. S-au între­prins numeroase acţiuni des­tinate să contribuie la educa­rea patriotică a pionierilor şi şcolarilor noştri, la cultivarea dragostei şi devotamentului ne­ţărmurit faţă de patrie şi partid, faţă de popor. Acţiunile organizate, adec­vate preocupărilor diverse ale celor mai mici cetăţeni ai pa­triei au urmărit să­ realizeze­­valorificarea condiţiilor şi tra­diţiilor locale, angrenarea în­tregii maie u «opHfor, «fhwrer laţi, să înviefe, să-şi petreacă plăcut şi util o bună parte din bugetul lor de timp liber. Proiectul de Directive pen­tru cel de-al X-lea Congres cuprinde o serie­­de măsuri concrete şi preconizează ample investiţii materiale destinate creşterii şi educaţiei tinerei ge­neraţii a patriei noastre. P­e această temă ancorată deplin în actualitate, am orientat dialogul nostru cu prof. ELENA POPARAD, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pio­nierilor din România. • De la mijlocul lunii iunie, cravatele roşii ale ţării se află in vacanţă. In foarte multe cazuri, le-am şi întilnit intr-o serie de activităţi distractiv­­recreative, fie la Palatul pio­nierilor, fie la Casele pionie­rilor din diferite localităţi, in grupuri compacte îndreptîndu­­se spre staţiunile montane sau în cele de pe litoral. Sunt ac­ţiuni izolate, organizate din iniţiativa unor unităţi ori de­taşamente sau ele se înscriu intr-un plan de ansamblu ela­borat de conducerea organiza­ţiei ? — Spre deosebire de anii precedenţi, când totul era diri­jat către acţiuni strict recrea­tive, de destindere, acum, dat fiind apropierea a două­­eve­nimente de mare însemnătate, care însufleţesc întregul nostru popor , Congresul al X-lea al partidului şi aniversarea a 25 de ani de la Eliberare, vom căuta ca activităţile de vacan­ţă ale pionierilor să le împle­tim — printr-o gamă largă de mijloace — cu cele de cunoaş­tere a trecutului de luptă a poporului şi a clasei munci­toare, a realizărilor înfăptuite sub conducerea înţeleaptă a partidului in acest pătrar de veac care s-a scurs de la 23 August 1944. Aşadar, toate acţiunile va­canţei mari vor purta acest specific. Vor fi vizitate mo­numente şi locuri care amin­tesc de trecutul glorios al poporului român — Rovine, Tiberiu STAMA (Continuare in pag. a 7-a) O imagine întîlnită frecvent în aceste zile : un moment din viaţa unei tabere­­ de curte... Anunţat în cadrul careului, progru,i­L.i jc tu va, a se desfaşoara, a„pa aceea, pe tere­nurile de volei, baschet, fotbal si handbal, la sectoarele rezervate micilor atleţi. Aşa cum stă bine „cravatelor roşii“, pentru care marea recreaţie a vacanţei înseamnă, în toate cazurile, odihnă activă Foto­­ V. BAGEAC TORUL ROMÂNIEI­UN VERITABIL SUCCES AL SPORTULUI NOSTRU D­uminică, pe velodromul Dinamo din Capitală, s-a încheiat una dintre cele mai frumoase ediţii ale „Turului României“. Avînd la start rutieri din 7 ţări, multe dintre ele cu tradiţie în sportul cu pedale, desfăşurîndu-se pe un traseu bine ales şi beneficiind de o organizare pusă la punct, întrecerea pentru de­semnarea celui de-al 18-lea învingător al înconjurului ţârii pe biciclete a prilejuit o dispută sportivă acerbă, de o rară frumuseţe, încheiată cu o excelentă medie orară: 41,120 km. Aspectele privind partea tehnică a competiţiei au fost şi vor mai fi, desigur, comentate, subliniate. Despre „Turul României“ trebuie insă, înainte de toate, spus că a însem­nat o mare manifestare a sportului nostru, un excelent şi eficace mij­loc de propagandă sportivă. Străbătînd o bună parte a ţării, deş­i Timişoara sau Oradea ? Iată dilema în desemnarea ultimului învingător al compe­tiţiei . Cicliştii adresează mulţumiri con­ducerii M. C. F.­ • De la această treaptă, sportul nostru cu pedale trebuie să-şi înceapă noua sa ascensiune • Aprecieri elogioase din partea oaspeţilor făşurîndu-se în faţa a sute şi sute de mii de oameni de vîrste şi preocupări diferite, de pe meleaguri diferite. Turul a înfăţişat şi el frumuseţea întrecerii sportive, a contribuit la declanşarea dragos­tei pentru sport în ini­mile multor tineri, la înfăţişarea amploarei pe care au început s-o capete competiţiile tra­diţionale. Trecînd prin sate şi comune, prin­­ oraşe mici şi mari, în­conjurul ţării pe bici­clete Ie-a adus în pra­gul casei — atît celor pasionaţi de la disputa sportivă, cit şi celor neiniţiaţi — o mare în­trecere internaţională care a stîrnit, deopo­trivă interes. Se poate spune — fără nici un fel de rezerve — că actuala ediţie a „Tu­rului României“ a în­semnat un veritabil suces al sportului nos­tru. La această izbind­ă sportivă şi-au adus, fi­reşte, contribuţia orga­nizatorii ei. Dar, para­lel cu eforturile lor, alte instituţii şi orga­nizaţii de stat şi ob­şteşti au dat un sprijin efectiv şi esenţial. Con­ducerea Ministerului Căilor Ferate — căreia făcîndu-ne ecoul cicliş­tilor, îi adresăm sin­cere mulţumiri — a creat posibilitatea des­făşurării în bune con­­diţiuni a întrecerii, a contribuit la stabilirea unor rezultate reale. Dînd dispoziţii ca ba­rierele de cale ferată să fie închise numai în limitele strict regula­mentare, dublînd paza lor şi delegînd inspec­tori care să controleze şi să sprijine aplicarea dispoziţiunilor, M.C.F. a exclus posibilitatea ca întrecerea să fie fragmentată, ca lupta sportivă să fie umbrită de suspiciuni. Sportivii de peste hotare au fost mulţumiţi de această solicitudine, au adresat organizatorilor cuvinte de laudă. La rîndul lor, Hristache NAUM (Continuare in pag. a 4-a) Aspect tipic al caravanei Turului in etapele calme Foto : A. NEAGU FOTBALUL IN MARILE CENTRE ----------------SPORTIVE C­a in fiecare an, finalul sezonului fotbalistic — marcat prin în­cheierea principalelor competiții ale calendarului intern — invită la retrospectivă. După o suită de co­mentarii, „SPORTUL“ începe, cu acest număr, o largă dezba­tere privind dezvolta­rea actuală a fotbalu­lui într-o serie de mari centre fotbalistice ale ţării. Este astfel pusă în discuţie nu numai comportarea echipelor din divizia A, ci în­treaga activitate a for­maţiilor de fotbal (de la cele de copii şi ju­niori pînă la cel mai valoros „11“) din dife­rite oraşe sau judeţe. In baza unor constatări proprii, dar în mare măsură şi sprijinindu-se pe opinia a numeroşi specialişti şi acti­vişti sportivi care muncesc în dome­niul fotbalului, cronicarii ziarului işi propun să reflecte multilateral activi­tatea desfăşurată în acest sport de mare popularitate. De aici, dorinţa de a căuta răspunsuri la numeroase între­bări, vitale pentru fotbalul nostru: CARE ESTE VALOAREA REALA A ECHIPELOR PARTICIPANTE LA DIFERITE COMPETIŢII? IN CE MĂSURĂ BAZA MATERIALA RĂS­PUNDE CERINŢELOR ACTUALE ? CINE ŞI CUM SE OCU­PA DE FOTBALUL DIN MARILE CEN­TRE SPORTIVE?... Credem că echipele din divizia A sînt — sau ar trebui să fie —■ expresia valorică a fotbalului din oraşul sau judeţul respectiv, tot aşa cum echipa re­prezentativă ar trebui să fie expresia valo­rică a diviziei naţiona­le A. Aşa stau, oare, lucrurile ? Există, din acest punct de vedere, create condiţiile pentru un salt de calitate în fotbalul din ma­rile centre, înainte de toate, şi prin aceasta in fotbalul din ţara noastră ? Vă propunem să ne urmăriţi in acest estival itinerar fotbalistic. Pentru în­ceput, în pagina a II-a, SPORTUL LA CLUJ.. LA ZI NOI CONCURSURI DE GIMNASTICĂ In perioada următoare sunt pro­gramate două importante con­cursuri de gimnastică, unul intern iar altul internaţional. Este vorba de finala campionatului republican de gimnastică artistică (4-6 iulie) şi de întîlnirea amicală dintre selecţionatele de juniori (fete şi băieţi) ale României şi R. F. a Germaniei (11-13 iulie). SCHIMB DE EXPERIENŢĂ CU SPECIALISTI STRĂINI LA CENTRUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ Cu ocazia vizitei în ţara noas­tră a specialistului vest-german doctor Landgraf, însoţit de cîţiva colaboratori, zilele trecute a avut loc la Centrul de medicină spor­tivă o masă rotundă, la care au participat ortopezi şi trauma­­tologi sportivi, medici de lot, an­trenori. Cunoscutul medic vest­­german a participat la discuţii interesante privind, în special, diagnosticul şi tratamentul diver­selor afecţiuni musculare ale sportivilor. VALERIU IRIMESCU INVITAT ÎN FRANŢA Maestrul emerit al sportului la rugby, Valeriu Irimescu, a pri­mit din partea conducerii clubu­lui sportiv La Voulte, invitaţia de a vizita Franţa. Este o nouă dovadă de preţuirea pe care o cunoaşte — peste hotare — rug­­byul românesc şi exponenţii lui. BOXERII DINAMOVIŞTI, LA BERLIN Ieri dimineaţă, echipa de box Dinamo Bucureşti a plecat la Berlin pentru a participa la în­trecerile Dinamoviadei. Au făcut deplasarea boxerii Ganea, Ivan, Iuga, Brătie, Dobrescu, A. Vasile, Ghiţă, Györfi, Olteanu, Constan­­tinescu, Mariuţan. Echipa este însoţită de antrenorii Nour şi Dumitrescu, precum şi de arbi­trul Mihai Vo­iculescu. BUREVESTNIK LENIN­GRAD ÎN TURNEU ÎN ŢARA NOASTRĂ Sala Giuleşti găzduieşte astăzi, de la ora 18, întîlnirea interna­ţională de volei feminin dintre formaţia Burevestnik Leningrad, care efectuează un turneu în ţara noastră şi o selecţionată sindicală a Capitalei, formată pe scheletul echipelor C. P. Bucureştii şi Fla­căra Roşie. In continuare, volei­balistele sovietice vor juca la Iaşi, cu Penicilina, iar la 6 iulie vor susţine meciul r­evanşă Cu selec­ţionata sindicală bucureşteană. .CAMPIONATUL EUROPEAN DE JUNIORI LA VOLEI Incepînd cu 27 septembrie, se vor disputa, la Riga şi Tallin (U.R.S.S), întrecerile din cadrul Campionatului european de juni­ori la volei. Echipele noastre vor juca în seria a VI-a, la bă­ieţi, alături de formaţia Iugo­slaviei şi încă o echipă nedesem­nată şi în seria I, la fete ală­turi de U.R.S.S., Ungaria şi Italia. Partidele se vor disputa la Riga. Ocupantele primului loc în se­rii vor participa la un turneu final pentru locurile 1—6. DUBLĂ ÎNTÎLNIRE AMICALĂ DE VOLEI LA TIMIŞOARA La Timişoara s-au disputat două partide internaţionale amicale de volei între echipele feminine Şcoala, sportivă Timişoara şi Li­ceul economic Kikinda (Iugosla­via), în primul joc victoria a re­venit elevelor timişorene cu 3-1, iar meciul revanşă a fost cîştigat de oaspete, cu acelaşi scor. P. ARCAN, coresp. principal Elisabeta Turcu, una din speranţele gimnasticii noastre, prezumtivă componentă a echipei de junioare a României, la un antrenament 1 , 1 . Foto: B. VASILE Au fost desemnaţi cei mai mici campioni la tenis de masă întrecerile de tenis de masă ale campionatelor republicane de copii, găzduite de sala Floreasca, au reunit 118 concurenţi reprezentînd numeroase centre din Capitală şi provincie. In urma meciurilor desfăşu­rate la probele pe echipe şi cele individuale, clasa­mentele sunt următoarele : ECHIPE — categoria pinâ la 12 ani , fete : 1. CSM I Cluj, 2. CSM II Cluj, 3. Şc. sp. Petroşani, băieţi : 1. Locomotiva Bucureşti, 2. Dinamo Craiova, 3—4. Sinteza Oradea şi CSM Cluj , categoria 13—14 ani, fete : 1. Şc. sp. Buzău, 2. Spartac Bucureşti, 3. CSM Cluj, băieţi : 1. Comerţul Tg. Mureş, 2. Constructorul Hunedoara, 3—4. Sc. sp. nr. 2 Bucu­reşti şi Dinamo Craiova . INDIVIDUAL, categoria pină la 12 ani, fete : 1. Maria Sîntepan (CSM Cluj), 2. Ligia Lupu (CSM Cluj), 3. Ildikó Gyöngyösi (şc. sp. Petro­şani), băieţi : 1. Alexandru Buzescu (Locomotiva Bucureşti), 2. Ştefan Moraru (Locomotiva Bucureşti), 3. Petre Firănescu (Dinamo Craiova) , categoria 13— 14 ani, fete : 1. Camelia Filimon (sc. sp. Buzău), 2. Irina Tothfaluşi (CSM Clu­j), 3. Livia Căruceru (Sin­teza Oradea), băieţi : 1. Gheorghe Naftali (Comerţul Tg. Mureş), 2. Cornel Popovici (Constructorul Hune­doara), 3. Marin Firănescu (Dinamo Craiova). . DINCOLO DE I aparente N­u există modalitate mai feri­cită de a rămîne credincioși ideii olimpice (recent s-au îm­plinit trei sferturi de veac de la instituirea J.O.) decît aceea­­ de a readuce din cînd în cînd­­ în actualitate momentele cele mai ,i semnificative din această superbă con­­f­­runtare dintre sportivii lumii, în care noţiunea de fair-play se ridică la culmi­­ de virtute.. O asemena iniţiativă şi-au­­ propus să o împlinească elevii unui liceu bucureştean, „Nicolae Bălcescu". I­­n 1960, cu prilejul J.O. de la Roma,­­ elevii şi profesorii acestui liceu, avînd drept coordonator pe veşnicul căutator­­ de idei, care este dascălul de sport­­ Constantin Tudose, s-au făcut cunoscuţi şi apreciaţi prin intermediul unei expo- I zifii­ cu totul inedite : o retrospectivă­­ în imagini a Olimpiadelor moderne, începînd cu anul de hotar, 1896 . N-a fost o acţiune care să nu implice­­ eforturi, dimpotrivă. Dar, conştienţi de • valoarea de mesaj a iniţiativei lor, şi I elevii, şi profesorii de la „Bălcescu" 1 au acceptat să-şi rezerve un substan­­­­ţial buget de timp cercetînd biblioteci, I studiind documente, colecfionînd diplo­­­­me, cupe şi medalii. Pentru realizarea­­ unei asemenea acţiuni ei au întreţinut I o bogată corespondenţă cu diferite instituţii sportive din ţară şi de peste ■ hotare. Succesul acestei originale ex- I poziţii închinată Olimpiadelor moder­ne a fost subliniat, la timpul respectiv, I şi în presă, şi prin alte mijloace de I popularizare. • Şi, iniţiativa s-a repetat, mai amplă, I mai bogată în conţinut, patru ani mai I tîrziu, cu ocazia J.O. de la Tokio, apoi, din nou, anul trecut, cînd Mexicul a I găzduit o nouă ediţie a marii întreceri. Deci, la două din ediţiile olimpice I c I care, în Pantheonul sportului mondial I au păşit foarte mulţi reprezentanţi ai României, personalităţi recunoscute şi I apreciate pretutindeni, care au rezistat I unor verificări dintre cele mai riguroase. ■ Intreprizii elevi de la „Bălcescu“ nu I s-au oprit însă aici. In pragul acestui­­ an, ei au pus bazele unui „cerc al ■ admiratorilor medaliaţilor olimpici ro- I mâni" ; ulterior, au iniţiat un curs de * limbi străine, în care sînt predate no- I ţiuni aflate curent în terminologia I olimpică, iar din toamnă, o dată cu redeschiderea anului şcolar, ei sînt gata I să editeze şi o revistă pe care au inti- I' tulat-o sugestiv „Cele 5 cercuri olim­pice". Dincolo de aparenţe, să recunoaştem, * este o treabă foarte serioasă, o inifia- I tivă pe cît de lăudabilă, pe atît de valoroasă. O iniţiativă care pasionează, I care preocupă mase tot mai largi de­­ elevi din acest liceu. Dificultatea unei­­ asemenea întreprinderi de anvergură I este reală şi ea merită, fără rezerve,­­ o atenţie plină de simpatie. I Iniţiative similare, deocamdată la sca­ră aprg mai redusă, au fost semnalate I la Gheorghieni şi Constanţa, la Rm.­­ Vîlcea şi Timişoara. Vor mai fi — poate I — şi nu alte părţi. I De ce reţine atenţia o asemenea ini­­­­ţiativă ? Ce semnificaţie poate îmbrăca I ea? Are cumva rolul de a canaliza drumul spre marile performanţe al unor I tineri ? Chiar dacă nu se va ajunge I pînă acolo (deşi aceasta ar însemna­­ idealul), o astfel de iniţiativă contribuie I la consolidarea profilului spiritual al tineretului studios, la îmbogăţirea cu­ I noştinţelor lui şi, oricum, la apropierea ■ de SPORT, parte inseparabilă din sfera ■ culturii umane. I­T. BRADEŢEANU

Next