Sportul, iulie 1969 (Anul 25, nr. 591-621)
1969-07-22 / nr. 612
rAnul XXV - Nr. 612 (6046) CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Intr-o revistă apăruseră, cu ani in urmă, două imagini alăturate, sub titlul comun : „InversareCea dinţii reprezenta un atlet pe stadion, iar dedesubt scria : „Acesta nu e cunoscutul campion sportiv X, ci savantul Y într-un moment liber...“. Cealaltă arăta un cercetător in faţa microscopului, legenda precizind: „Acesta nu e cunoscutul savant Y, ci campionul sportiv X, care-şi pregăteşte doctoratul...“ Inspirată alăturare, deşi in ce mă priveşte, aş fi căutat un alt titlu. De ce „Inversare“ ? De unde şi pină unde sportul este „inversul“ activităţii intelectuale ? E drept, pe vremea adolescenţei subsemnatului, ceea ce, in traducere, înseamnă acum vreo trei decenii, în ciuda lui „Mens sana in corpore sano“ — atirnat de zidul sălii de gimnastică a mai tuturor şcolilor — cel ce se voia intelectual depozita osinză în spaţiul destinat muşchilor, iar „braţul da fier" se fălea, in compensaţie, cu sărăcia intelectului. „Dacă ştii să aplici un pumn la plex, ce-ţi mai trebuie Shakespeare ?“ Or fi fost şi excepţii, dar, îndeobşte, 10 la filozofie însemna 3 la gimnastică şi invers. Mai ales invers... Cum şi cine se ajunsese aci ? Pentru că ceva mai de mult, adică acum vreo două milenii şi mai bine, filozoful care nu ştia să arunce discul se chema că nu-i bun de nimic. Platon nu-şi ştirbea bogăţia ideilor slăvind frumuseţea corpului atletic, iar Sofocle, între două tragedii, realiza, pe stadion, citeva performanţe... Se chema, deci, după vreo două milenii şi mai bine, că degenerasem. Şi mulţi se resemnaseră, ba chiar afirmau că e inevitabil, că ţine, vezi, doamne, de specializare... Dar iată că nişte lunateci, pe nume Armstrong y Aldrin, ne-au reamintit că drumul spre cea mai inaltă tehnică trece prin sala de gimnastică, înaintea lor, un alt lunatec, ce se numea Hemingway, dezbrăca mănuşa de box pentru a scrie o nuvelă răsplătită cu premiul Nobel. Şi înaintea lui, cel mai fragil dintre poeţii prozei (aşa ai fi spus citindu-l) minuia manşa de comandă a avionului, la fel de bine ca şi jocul cu care scrisese „Micul Prinţ“. Excepţii ?... Nu! Mai degrabă modele spre care,dacă nu mă înşel, ne îndreptăm vertiginos, cu toţii. Visam de pe vremea când îl devoram pe Jules Verne, la infailibilul intelectual dotat cu nervi şi muşchi de oţel, gata să înfrunte marea aventură a veacului nostru. Ca de obicei, scriitorul a fost profetic. In ziua cind deţinătorul unui mare trofeu sportiv se va răsplăti cu un concert de Bach, vom avea senzaţia că o energie, poate mai puternică decit cea atomică, propulsează umanitatea. Nu-i departe, cred... Spre acea zi se îndreaptă, deopotrivă, cei din arene şi cei din biblioteci, pe traiectorii încrucişate. Aşa ar fi trebuit să se numească fotografiile din revistă... Ionel HRISTEA n noiembrie 1954, pe harta României socialiste, la 31 km de Făgăraş, era trecut un oraş nou : VICTORIA. Şi dacă, crescut în jurul unui combinat chimic, el a primit acest nume, sunt tentat să afirm că altul nici nu i s-ar fi potrivit. Pentru că apariţia lui simbolizează VICTORIA forţelor creatoare ale poporului, conduse şi îndrumate de partid, VICTORIA noului, VICTORIA socialismului ! ORAŞUL TINEREŢII în şiragul de oraşe-perle, Victoria precede cronologic Oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, fapt prin care, dacă-l amintim, nu-i aducem un prejudiciu, ci doar un plus de maturitate. Aşa cum menţionam, prin decretul 467/954 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, este consfinţită fiinţa nouă, mlădiţa proaspătă a României socialiste, oraşul Victoria, a cărui piatră de temelie fusese pusă, însă, cu 5 ani mai înainte. De atunci s-a scurs un interval de timp neînsemnat in perspectiva istoriei, un interval de timp care nu acordă aureola majoratului, dar cite realizări n-au fost obţinute de cetăţenii Victoriei ! Ca aceşti cetăţeni care, cei mai mulţi, nu s-au născut în perimetrul lui, dar care, prin munca lor înfrăţită şi prin idealurile ce le-au fost imbold, s-au ataşat profund de aceste locuri. Resortul care le-a dat impuls este de găsit atît în tinereţea lor (medie de virstă 30 ani !) cit şi in conştiinţa şi mîndria de a fi cetăţenii oraşului al cărui nume constituie el însuşi un simbol. Iar, mai presus de toate, îl găsim, desigur, în ataşamentul profund faţă de politica partidului, o politică care răspunde celor mai înaripate năzuinţe. Aria oraşului se întinde an de an. In întîmpinarea măreţelor evenimente — cel de al X-lea Congres al partidului şi a 25-a aniversare a Eliberării — constructorii Niki Mihail BURILEANU (Continuar« In pag. aia) ! In întîmpinarea celui DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI Traiectorii încrucişate Pe magistralele socialismului I I SE SPUNE VICTORIA!... • MÎNDRIA DE A FI CETĂŢENI AI PRIMULUI ORAŞ NOU APĂRUT PE HARTA ROMÂNIEI SOCIALISTE 9 O MIŞCARE SPORTIVĂ CARE OBŢINE SUCCESE REMARCABILE 9 SPORTIVII DE IERI ŞI OAMENII DE AZI FLORIN CRISTIAN FANEL LUICA DORIN BUIMOVICI EUGEN IENCEC Văzuţi de AL. CLENCIU Premianţii Criteriului ziarului „Sportul“ se intilnesc de astăzi cu M. Niculescu şi G. Moiceanu Prima ediţie a Criteriului ziarului „Sportul“ la ciclism s-a încheiat duminică. Ea continuă însă să fie comentată favorabil în rindurile şcolarilor, părinţilor şi specialiştilor federaţiei. Epilogul acestei competiţii va avea loc astăzi. Cei 4 premianţi ai „Criteriului“ — Fiorin Cristian, Dorin Buimovici, Fănel Luică şi Eugen Iencoc — sunt invitaţi la amiază la redacţie. La aceeaşi oră (14) vor fi prezenţi la sediul ziarului „Sportul“ din str. Vasile Conta 16 (etaj IV) şi Marin Niculescu şi Gabriel Moiceanu. După vizita la redacţie, premianţii competiţiei încheiată duminică în bd. Leontin Sălăjan vor participa la dejunul oferit de Marin Niculescu şi Gabriel Moiceanu la restaurantul Ambasador. Desigur, cel mai important lucru va fi acela că viitorii ciclişti vor face cunoştinţă cu idolii lor sportivi, vor asculta povestea drumului lor spre piscurile măiestriei, vor primi utile sfaturi pentru viitor. Cei doi aşi ai ciclismului românesc vor răspunde întrebărilor celor patru şcolari, le vor satisface curiozitatea destăinuindu-se cite ceva din secretele ciclismului de performanţă. Va fi pentru micii concurenţi o întîlnire memorabilă, o întilnire care are toate şansele să influenţeze în bine viitorul lor sportiv. Intîii pămînteni pe Lună „Fantastica aventură a devenit o glorioasă faptă Acad. ELIE CARAFOLI, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautie vorbeşte ziarului „SPORTUL" Om de înaltă creaţie tehnică, savant cuprins în apogeul aerodinamicii mondiale, academicianul Elie Carafoli, a scris şi a vorbit deseori şi pentru tineretul sportiv, relevînd imensele valenţe educative ale sporturilor aviatice, opiniile sale fiind continue îndemnuri constructive. Nu de mult, a vorbit cititorilor ziarului SPORTUL arătînd uriaşele atribute ale aeromodelismului şi rachetomodelismului ca poartă de intrare spre marele miracol al cuceririlor tehnice din domeniul văzduhului şi al spaţiului cosmic. Intr-o delegaţie românească a avut prilejul să fie oaspetele oficial al N.A.S.A., vizitînd centrul aerospaţial de la Cape Kennedy, după cum, ca preşedinte ales al Federaţiei Internaţionale de Astronautică, a urmărit îndeaproape, nu numai ca om de ştiinţă, dar şi ca plenipotenţiar-conducător al forului mondial aerospaţial, toate incursiunile sovietice şi americane pentru cucerirea Cosmosului. Am socotit util să-i solicităm un interviu pentru ziarul Sportul, acum, cind încercările omului au izbutit să deschidă o eră nouă in istoria civilizaţiei noastre. -- Ce-am mai putea adăuga noi, ne-a răspuns acad. Elie Carafoli, cei rămaşi pe pămînt, decit să-i aclamăm cu tot entuziasmul unei admiraţii sincere pe cei ce-au realizat fantastica faptă ? Trei oameni au pornit spre Lună şi doi i-au păşit pragul. Să nu uităm însă că această epocală izbutire, care deschide o eră nouă omenirii, este rodul unei munci colective, la care cooperează savanţi, ingineri, astronauţi şi tehnicieni, de ani şi ani, şi că V. FIROIU (Continuare In pag. a 4-a) Ia numai citeva zile de la campionatele seniorilor de miercuri, pe apele lacului Snăgov începe cea mai importantă competiţie rezervată juniorilor. Cine vor fi noii campioni ? Foto: A. NEAGU ŢINTAŞII ROMÂNI CONCUREAZĂ LA LEIPZIG Ieri a plecat la Leipzig un lot de tineri trăgători români care va participa la un concurs, între 24 şi 27 iulie, în cadrul Festivalului german de gimnastică şi sport. Au făcut deplasarea Marina Vasiliu, Magda Borcea, Victoria Saiovici, N. Coliban, Şt. Safta, I. Godreanu, M. Stan, D. Harabagiu, I. Stanciu, G. Ion, A. Tudorică și antrenorii P. Goreti și N. Prescure UNIVERSITARII BUCUREŞTENI ÎNVINGĂTORI LA FLORETĂ Luni dimineaţă, în sala Facultăţii de Drept, echipa de floretă bărbaţi a Universităţii Bucureşti a primit replica formaţiei similare a Universităţii din Meinz (R.F. a Germaniei), care întreprinde un turneu în ţara noastră. Mai insistenţi în fazele de finalizare, universitarii bucureşteni au obţinut o frumoasă victorie, cu scorul de 9—7. Trăgătorii de bază ai echipei au fost Tănase I.Mureşanu, Petru Habala şi Gh. Budahaziu, toţi realizatori a cîte 3 victorii. Cel de-al patrulea component al echipei, Chiş, n-a reuşit să puncteze. Oaspeţii, în progres faţă de întîlnirea anterioară, care a avut loc la Meinz, în primăvară, şi-au realizat cele 7 victorii prin Mischke, Bentzig, Raschke (cîte 2) şi Schmeding. Marţi, tot la Drept, de la ora 9 se vor întîlni echipele de spadă ale celor două cluburi. Apoi după-amiază, de la ora 16, va avea loc partida dintre formaţiile mixte. „CRITERIUL SPERANŢELOR OLIMPICE“ LA CANOTAJ Ieri a părăsit Capitala lotul naţional de juniori la canotaj cu destinaţia Berlin, pentru a participa la „Criteriul speranţelor olimpice“. Concursul va avea loc pe apele lacului Grünau între 25 şi 27 iulie. Independenţa Sibiu — Phönix Essen 24-14 la handbal La Sibiu, s-a disputat, ieri, partida de handbal dintre independenţa Sibiu, care activează în categoria B, şi formaţia Phönix Essen (R.F. a Germaniei). ?*iker-f.r. au obţinutVictoria CU 24—14 (15—9). In continuarea turneului, handbaliștii din Essen vor juca cu Textila Cisnădie. Ilie IANCU coresp. principal mm RENUMIŢI PRINTRE PARTICIPANŢII LA CAMPIONATELE INTERNAŢIONALE ALE ROMÂNIEI (amănunte în pag. a 4-a) Japonezul Sawaki în fruntea unui pluton de alergători pe 5 000 m. CORIOLAN POP, PREŞEDINTELE DE ONOARE AL RIPENHIEI: „Sperăm să aducem echipa in compania marilor formaţii româneşti, U. T. A, Dinamo, Rapid, Steaua...'' pag. a 3-a Austriaca Prokop termină Învingătoare cursa de 200 m la pentatlonul olimpic din 1968. Cum îşi pierd strălucirea laurii Scriam în acest col de pagină, despre felul în care laurii unor cununi obţinute pe cai ilicite se transformă în spini. Repetăm (exerciţiul, sperăm să fie de această dată util !) ceea ce se spunea în materialul anterior: „...în multe judeţe există o sănătoasă tendinţă de afirmare, de realizare a unui progres pe scară naţională. O asemenea dorinţă este însă lăudabilă numai atunci cînd nu se încearcă fabricarea performanţelor prin birouri, cu ajutorul actelor false, prin ocolirea regulamentului. Căci, întrecerea sportivă, fără temelia certă a egalităţii regulamentare, este absurdă", lucruri evidente, ce n-ar mai trebui nici măcar publicate, lucruri ce ţin, în fond, de educaţia fiecăruia, de gradul de cinste pe care îl punem în ceea ce facem zilnic, şi a cărui masivă doză ne asigură, sub toate aspectele, o certă propăşire. Cu toate acestea, s-au mai găsit amatori să poarte spinii unor victorii sportive artificial edificate, a unor rezultate de vitrină însuşite fraudulos. Mai grav apare, însă, faptul că în cazul de azi promotorul unor astfel de metode necinstite este chiar preşedintele unui consiliu judeţean sportiv, un om care, fiind şi antrenor (de ce oare?) şi a permis să abuzeze de funcţia sa şi să măsluiască carnete de legitimare, să treacă sportivi (citiţi bine : ELEVII) de la o echipă la alta, fără aprobări şi ilegal, procedînd de parcă activitatea sportivă judeţeană ar fi un domeniu ce-i aparţine şi în cadrul căruia îşi poate permite orice Regulamente ? Respectul legii şi al adevărului ? Cinste, la urma urmelor ? Noţiuni, după cum se vede, străine pentru Mihai Moldovan, preşedintele Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Suceava şi antrenor al echipei masculine de handbal a Liceului nr. 2 Suceava. Vînturînd ideea unei selecţionate şcolare a municipiului Suceava, care să activeze la Liceul nr. 2 (curioasă coincidenţă !, tocmai la liceul la a cărui echipă de handbal este M. Moldovan antrenor...), preşedintele consiliului judeţean, promiţînd performanţe de prestigiu, a găsit solicitudine pe la alte organe locale, unde regulamentele sportive sunt mai puţin cunoscute O dată graţiile cucerite, el a trecut febril la treabă, dornic să se împăuneze cu galoane poleite de munca altora. In faţa refuzului unui profesor de la Liceul nr. 1 Suceava de a da dezlegare la patru elevi, M. Moldovan n-a stat pe gînduri şi le-a întocmit carnete false de legitimare (cu numerele vechi), încropind astfel o formaţie cu care s-a prezentat la etapa de calificare. Pare greu de înţeles cum conducătorul unui organ sportiv, adică acel activist a cărui muncă trebuie să aibă la bază tocmai respectarea legilor sportive, a procedat în felul acesta. Dar, ancheta întreprinsă recent de federaţia de handbal a scos la lumina crudă, a realităţii această faptă incredibilă. Cît priveşte consecinţele de ordin educativ, pentru edificarea tuturor, inclusiv a C.N.E.F.S., de la care aşteptăm măsuri drastice, retranscriem o parte din scrisoarea unor elevi din Suceava . „Toate aceste falsuri le-a făcut antrenorul echipei din Suceava, care este şi preşedintele sportului pe judeţ, pe nume Moldovan Mihai. Noi vă rugăm să nu-i daţi scrisoarea aceasta că ne temem să nu ne prindă (comparînd scrisul cu cel din caietele de teză)". Ce părere aveţi, tov. Moldovan ? Elevii care au dat spontan această teză a cinstei merită un astfel de antrenor ? Cît despre funcţia de preşedinte, vor aprecia, sperăm, alţii ! Călin ANTONESCU .